Primele zile ale bebeluşului prematur: ce trebuie să ştii

Neonatologie
30 August 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
primele zile ale bebelusului prematur ce trebuie sa stii

Informaţii generale despre primele zile ale bebeluşului prematur

Primele zile ale unui bebeluș prematur pot fi dificile, uneori chiar critice. Un copil prematur se naște înainte de a 37-a săptămână de sarcină. Iată câteva aspecte generale ale primelor zile ale unui bebeluș prematur:

  • monitorizarea medicală - bebelușii prematuri necesită, de obicei, o monitorizare atentă într-o unitate de terapie intensivă neonatală; ei sunt adesea conectaţi la monitoare pentru a le fi urmărite semnele vitale, cum ar fi ritmul cardiac, respirația și nivelul de oxigenare;
  • asistență respiratorie - mulți copii prematuri au plămânii subdezvoltați și pot avea nevoie de asistență pentru respirație;
  • reglarea temperaturii - bebelușii prematuri au dificultăți în reglarea temperaturii corpului și pot avea nevoie să fie plasați într-un incubator, pentru a menține o temperatură corporală stabilă;
  • provocări legate de alimentație - bebelușilor prematuri le lipsește adesea coordonarea pentru a suge, înghiți și respira eficient, ceea ce face ca hrănirea să fie o provocare; aceștia pot primi hrană prin intermediul unui tub de hrănire până când sunt capabili să se hrănească pe cale orală;
  • sistem imunitar imatur - bebelușii prematuri au un sistem imunitar imatur, ceea ce îi face mai sensibili la infecții; ei pot primi antibiotice în mod profilactic, pentru a preveni infecțiile;
  • urmărire pe termen lung - copiii prematuri pot prezenta un risc crescut de probleme de sănătate și dezvoltare pe termen lung, astfel încât, de obicei, aceștia necesită o urmărire pe termen lung de medicii specialişti, pentru a le monitoriza creșterea și dezvoltarea și pentru a răspunde la orice nevoi sau preocupări curente.

Ce se întâmplă cu părinţii în primele zile de viaţă ale bebeluşului prematur

Experiența părinților în primele zile de viață ale unui copil prematur poate fi copleșitoare şi emoționantă, dar și plină de incertitudine. Iată câteva aspecte comune prin care pot trece părinții în această perioadă:

  • şoc și anxietate - sosirea neașteptată și timpurie a bebelușului lor poate fi un șoc pentru părinți; aceștia pot experimenta o anxietate intensă cu privire la sănătatea și bunăstarea bebelușului lor, precum și îngrijorări cu privire la viitor;
  • legătura și conectarea - în ciuda provocărilor, părinții simt adesea o legătură și o conexiune puternică cu bebelușul lor prematur din momentul în care acesta se naște; ei pot petrece cât mai mult timp posibil în unitatea de terapie intensivă neonatală, oferindu-i confort și sprijin copilului lor;
  • educație și informare - neonatologii joacă un rol crucial în educarea părinților cu privire la starea bebelușului lor, nevoile de îngrijire și opțiunile de tratament; părinții pot primi informații despre procedurile medicale, echipamente și potențialele complicații asociate cu prematuritatea;
  • implicarea în îngrijire - părinții sunt încurajați să participe la îngrijirea bebelușului lor cât mai mult posibil; acest lucru poate include hrănirea, schimbarea scutecelor și oferirea de confort;
  • rețele de sprijin - părinții se bazează adesea pe rețelele de sprijin, inclusiv familia, prietenii, grupurile de sprijin și specialişti, pentru a-i ajuta să facă față provocărilor legate de nașterea unui copil prematur; conectarea cu alți părinți care au trecut prin experiențe similare poate fi deosebit de valoroasă;
  • îngrijirea de sine - este important ca părinții să acorde prioritate îngrijirii de sine în această perioadă stresantă; acest lucru poate implica căutarea de sprijin emoțional, practicarea tehnicilor de relaxare, menținerea unui stil de viață sănătos și căutarea de ajutor atunci când este necesar.

Ce se întâmplă cu bebeluşul prematur în primele zile de viaţă

În primele zile de viață, bebelușii prematuri au nevoie de îngrijire specializată pentru a răspunde nevoilor și vulnerabilităților lor unice. Iată ce se întâmplă de obicei în această perioadă critică:

  • evaluarea medicală - imediat după naștere, bebelușii prematuri sunt supuși unei evaluări medicale amănunțite, pentru a li se evalua starea generală de sănătate și pentru a se identifica orice probleme imediate; această evaluare poate include verificarea semnelor vitale, evaluarea respirației și a funcției pulmonare și monitorizarea semnelor de suferință;
  • stabilizare - bebelușii prematuri pot avea nevoie de intervenții pentru a le stabiliza starea, cum ar fi asistență pentru respirație cu ajutorul unor dispozitive de asistență respiratorie (ventilatoare, aparate CPAP sau administrare de oxigen pe mască sau canule nazale); de asemenea, este posibil să aibă nevoie de fluide intravenoase și medicamente pentru a le susține funcțiile cardiovasculare și metabolice;
  • îngrijirea dezvoltării - neonatologii se concentrează pe îngrijirea dezvoltării bebelușilor prematuri, pentru a le susține creșterea și dezvoltarea; acest lucru poate include reducerea la minimum a factorilor de stres din mediul înconjurător, promovarea contactului piele pe piele (îngrijire cangur) cu părinții și oferirea de sfaturi privind poziționarea bebeluşului pentru a sprijini dezvoltarea optimă;
  • implicarea părinților - părinții sunt încurajați să se implice activ în îngrijirea copilului lor prematur încă de la început prin hrănirea, schimbarea scutecelor, oferirea de confort și implicarea în activități de legătură, pentru a promova un atașament puternic cu bebelușul lor.

În general, primele zile de viață ale unui bebeluș prematur se concentrează pe oferirea de îngrijiri medicale esențiale, pe monitorizarea oricăror complicații și pe sprijinirea creșterii și dezvoltării acestuia într-un mediu hrănitor și de susținere. Fiecare bebeluș prematur este unic, iar planul de îngrijire este adaptat pentru a răspunde nevoilor și circumstanțelor individuale ale acestuia.

Reguli pentru hrănirea bebeluşului prematur în primele zile de viaţă

Hrănirea unui copil prematur în primele zile de viață necesită o atenție deosebită și tehnici specializate pentru a se asigura că nevoile nutriționale ale acestuia sunt satisfăcute, minimizând în același timp riscul de complicații. Iată câteva reguli și considerații importante pentru hrănirea bebelușilor prematuri în această perioadă critică:

  • alăptarea în primele zile de viaţă ale copilului prematur - ori de câte ori este posibil, laptele matern este sursa preferată de nutriție pentru bebelușii prematuri; acesta furnizează nutrienți esențiali, anticorpi și factori de creștere care sunt deosebit de benefici pentru sistemele lor digestive și imunitare imature;
  • inițierea treptată a alimentației - este posibil ca bebelușii prematuri să nu poată tolera alimentația completă imediat după naștere; de obicei, alimentația este inițiată treptat, începând cu volume mici de lapte;
  • plasarea tubului de hrănire - bebelușii prematuri pot avea nevoie de o sondă de hrănire introdusă prin nas sau gură în stomac sau intestine pentru a furniza lapte; medicii monitorizează cu atenție plasarea tubului pentru a asigura livrarea corectă a hranei și pentru a minimiza riscul de aspirație;
  • evaluarea pregătirii pentru hrănire - bebelușii prematuri trebuie să demonstreze semne de pregătire pentru hrănire înainte de a trece la alimentația orală; aceste semne pot include îmbunătățirea stabilității respiratorii, a reflexelor de supt și a coordonării înghițirii;
  • tehnici de hrănire orală - atunci când bebelușii prematuri sunt pregătiți, alimentația orală este introdusă treptat; sesiunile de hrănire sunt, de obicei, scurte și pot implica tehnici de hrănire ritmată, pentru a permite bebelușului să se hrănească în propriul ritm și să se odihnească la nevoie;
  • poziționarea - bebelușii prematuri pot avea nevoie de o poziționare specifică în timpul hrănirii pentru a le susține abilitățile motorii orale și pentru a minimiza riscul de aspirație; medicii le pot recomanda părinţilor să țină bebelușul într-o poziție verticală sau semi-dreaptă și să folosească unghiuri de hrănire adecvate;
  • monitorizarea intoleranței la alimentație - bebelușii prematuri prezintă un risc crescut de intoleranță la alimentație, caracterizată prin simptome precum regurgitații frecvente, vărsături, distensie abdominală și modificări ale semnelor vitale; specialiştii monitorizează îndeaproape semnele de intoleranță la hrănire și ajustează volumele sau programele de hrănire, după cum este necesar;
  • alimentația suplimentară - în unele cazuri, bebelușii prematuri pot avea nevoie de nutriție suplimentară, cum ar fi laptele matern îmbogățit sau o formulă specializată pentru prematuri, pentru a le satisface nevoile nutriționale sporite de creștere și dezvoltare;
  • consultația cu un specialist în lactație - specialiștii în lactație pot oferi sprijin și îndrumări valoroase mamelor de copii prematuri în ceea ce privește tehnicile de alăptare și strategiile de menținere a rezervei de lapte;
  • planuri de îngrijire individualizate - planurile de alimentație pentru copiii prematuri sunt individualizate pe baza unor factori precum vârsta şi greutatea la naștere, starea medicală și toleranța la alimentație; medicii lucrează îndeaproape cu părinții pentru a dezvolta un plan de hrănire care să răspundă nevoilor unice ale fiecărui bebeluș.

Reguli pentru igiena bebeluşului prematur în primele zile de viaţă

Menținerea unei igiene adecvate pentru un copil prematur în această perioadă este crucială pentru a minimiza riscul de infecție și pentru a promova sănătatea și bunăstarea generală. Iată câteva reguli și considerații importante pentru igiena bebelușului prematur în primele zile de viață:

  • spălarea mâinilor - întotdeauna spălați-vă bine pe mâini cu apă și săpun înainte de a atinge copilul prematur; acest lucru ajută la reducerea riscului de a transmite germeni și infecții nou-născutului vulnerabil;
  • mediu steril - bebelușii prematuri sunt mai predispuși la infecții, așa că este esențial să păstrați mediul lor cât mai curat și steril; asigurați-vă că unitatea de terapie intensivă neonatală respectă protocoale stricte de control al infecțiilor;
  • curățare delicată - folosiți produse delicate și blânde, special concepute pentru pielea nou-născutului, atunci când îi faceți baie bebelușului prematur; evitați săpunurile dure, parfumurile sau loțiunile care ar putea să le irite pielea delicată;
  • evitați îmbăierea excesivă - bebelușii prematuri au pielea sensibilă și este posibil să nu aibă nevoie de băi zilnice; urmați îndrumările specialiştilor cu privire la frecvența cu care trebuie să vă îmbăiați bebelușul; în unele cazuri, ștergerea bebelușului cu o cârpă călduță și umedă poate fi suficientă;
  • îngrijirea cordonului ombilical - păstrați baza cordonului ombilical curată și uscată până când aceasta cade în mod natural, de obicei în primele săptămâni de viață; curățați zona din jurul cordonului conform indicațiilor primite în maternitate și evitați să îl acoperiți cu scutece strâmte sau haine care ar putea provoca iritații;
  • schimbarea scutecului - schimbați frecvent scutecele bebelușului prematur pentru a preveni iritația și pentru a menține pielea curată și uscată; folosiți șervețele hipoalergenice, fără parfum, sau apă călduță pentru curățarea zonei scutecului;
  • îngrijirea pielii bebelușului - mențineți pielea bebelușului hidratată cu o loțiune delicată, fără parfum sau o cremă emolientă recomandată de medici; evitați produsele care conțin substanțe chimice dure sau parfumuri care ar putea irita pielea;
  • reglarea temperaturii - bebelușii prematuri au dificultăți în a-și regla temperatura corpului, așa că este important să le țineți cald, dar nu supraîncălzit; îmbrăcați-vă bebelușul în haine ușoare, respirabile, adecvate temperaturii ambientale și evitați să îl îmbrăcați sau să îl legănați prea mult;
  • siguranța pătuțului - asigurați-vă că pătuțul sau sacul de dormit al bebelușului este lipsit de așternuturi libere, pături, jucării sau alte pericole de sufocare; folosiți o saltea fermă, plată, cu un cearșaf ajustat și păstrați ordinea în zona de dormit;
  • igiena alăptării - dacă alăptați la sân, practicați o bună igienă spălându-vă pe mâini înainte de fiecare hrănire și asigurând curățarea și depozitarea corespunzătoare a pieselor pompei de sân și a biberoanelor.
primele zile ale bebelusului prematur ce trebuie sa stii

Comportamentul bebeluşului prematur în primele zile de viaţă

În primele zile de viață, bebelușii prematuri pot prezenta comportamente și caracteristici care sunt tipice pentru stadiul lor de dezvoltare timpurie. Iată câteva comportamente comune observate la bebelușii prematuri în această perioadă:

  • provocări legate de alimentație - bebelușii prematuri pot avea dificultăți de hrănire din cauza reflexelor lor imature de supt și înghițire; aceștia pot obosi ușor în timpul hrănirii și au nevoie de pauze frecvente sau de hrăniri mai mici și mai frecvente;
  • tonus muscular slab - bebelușii prematuri au adesea un tonus muscular slab, cunoscut sub numele de hipotonie, care le poate afecta capacitatea de a se mișca și de a se poziționa;
  • reflexe - bebelușii prematuri prezintă, de obicei, reflexe precum suptul, înrădăcinarea și apucarea, deși aceste reflexe pot fi mai puțin coordonate sau pronunțate în comparație cu cele ale bebelușilor născuți la termen; medicii evaluează aceste reflexe ca parte a evaluării neurologice a bebelușului;
  • efort respirator - bebelușii prematuri pot prezenta semne de detresă respiratorie, mai ales dacă au plămânii subdezvoltați sau probleme respiratorii;
  • plânsul și comunicarea - bebelușii prematuri pot plânge pentru a-și comunica nevoile, deși strigătele lor pot fi mai moi sau mai slabe în comparație cu cele ale bebelușilor născuți la termen; de asemenea, ei pot folosi indicii non-verbale, cum ar fi expresiile faciale, mișcările corpului și gesturile pentru a-și exprima disconfortul sau foamea;
  • sensibilitatea la stimuli - bebelușii prematuri pot fi mai sensibili la stimuli senzoriali, cum ar fi lumina, zgomotul și atingerea, din cauza sistemelor lor nervoase imature; medicii urmăresc să creeze un mediu calm, liniștitor în unitatea de terapie intensivă neonatală sau în camera de îngrijire specială, pentru a minimiza supraîncărcarea senzorială;
  • legătura și atașamentul - bebelușii prematuri beneficiază de o legătură timpurie și de contactul piele pe piele cu părinții, cunoscut sub numele de îngrijire cangur; acest lucru ajută la promovarea legăturii, la reglarea temperaturii corpului și la susținerea dezvoltării generale;
  • reglarea temperaturii - bebelușii prematuri au dificultăți în reglarea temperaturii corpului și pot avea nevoie de sprijin extern pentru a menține o temperatură corporală stabilă; aceștia pot fi plasați în incubatoare pentru a le menține căldura;
  • creșterea în greutate și creșterea - bebelușii prematuri înregistrează, de obicei, o creștere rapidă în greutate în primele zile și săptămâni de viață, pe măsură ce se adaptează la viața extrauterină și încep să se hrănească și să digere substanțele nutritive.

Somnul bebeluşului prematur în primele zile de viaţă

În primele zile de viață, bebelușii prematuri petrec adesea o perioadă semnificativă de timp dormind, deoarece au nevoie de odihnă pentru a-și susține creșterea și dezvoltarea. Cu toate acestea, tiparele lor de somn pot fi diferite de cele ale bebelușilor născuți la termen, din cauza nașterii premature și a sistemului nervos imatur. Iată la ce vă puteți aștepta în ceea ce privește somnul bebelușilor prematuri în primele zile de viață:

  • nevoi sporite de somn - bebelușii prematuri au de obicei nevoi de somn mai mari în comparație cu bebelușii născuți la termen; aceștia pot dormi timp de 16 până la 20 de ore sau mai mult pe zi, cu treziri scurte și frecvente pentru hrănire și îngrijire;
  • modele de somn neregulate - bebelușii prematuri prezintă adesea modele de somn neregulate, cu cicluri de somn mai scurte și treziri mai frecvente în comparație cu bebelușii născuți la termen; aceștia pot trece rapid de la somnul activ (somn REM) la somnul liniștit (somn non-REM);
  • trezirea frecventă pentru hrănire - bebelușii prematuri au capacități stomacale mici și pot avea nevoie să se hrănească frecvent, chiar și în timpul nopții; ei se pot trezi la fiecare 2-3 ore pentru a se hrăni, iar părinții trebuie să fie pregătiți pentru treziri nocturne frecvente;
  • dificultate în menținerea somnului - bebelușii prematuri pot avea dificultăți în menținerea somnului din cauza unor factori cum ar fi controlul respirator imatur, disconfortul provocat de procedurile medicale sau sensibilitatea la stimuli senzoriali în unitatea de terapie intensivă neonatală;
  • tehnici de liniștire - părinții își pot ajuta bebelușul prematur să doarmă prin asigurarea unui mediu calm și liniștitor; acest lucru poate include diminuarea luminilor, reducerea nivelului de zgomot, înfășarea, legănarea sau ținerea blândă și oferirea unei suzete pentru confort;
  • îngrijirea cangur - contactul piele-la-piele promovează o mai bună calitate și reglare a somnului la copiii prematuri; îngrijirea cangur ajută la reglarea temperaturii corporale, a ritmului cardiac și a respirației copilului, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea tiparelor de somn;
  • monitorizarea apneei de somn - bebelușii prematuri prezintă un risc crescut de apnee în somn, o afecțiune caracterizată prin pauze de respirație în timpul somnului; medicii monitorizează semnele de apnee în somn, cum ar fi modificări ale tiparelor de respirație sau ale nivelului de saturație a oxigenului, și pot oferi intervenții, după caz;
  • ajustarea treptată la ritmul zi-noapte - bebelușilor prematuri le poate lua ceva timp să stabilească un ritm zi-noapte și să se adapteze la ciclul extern de lumină-întuneric; părinții pot ajuta expunându-și bebelușul la lumina naturală în timpul zilei și creând un mediu calm și întunecat care să favorizeze somnul pe timp de noapte.

Alte lucruri de avut în vedere în primele zile de viaţă ale bebeluşului prematur

Pe lângă considerațiile privind alimentația, igiena, somnul și comportamentul general, există alți factori importanți de care trebuie să țineți cont în primele zile de viață ale unui copil prematur:

  • monitorizarea și intervenția medicală - bebelușii prematuri necesită adesea o monitorizare medicală atentă și pot avea nevoie de intervenții precum asistență respiratorie, medicamente intravenoase și monitorizarea semnelor vitale; este esențial să urmați recomandările și instrucțiunile medicilor cu privire la planul de îngrijire și tratament al bebelușului;
  • prevenirea infecțiilor - bebelușii prematuri au un sistem imunitar imatur și sunt mai susceptibili la infecții; urmați practici stricte de igienă, inclusiv spălarea mâinilor, limitarea vizitatorilor și evitarea expunerii la persoane bolnave, pentru a reduce riscul de infecții;
  • reglarea temperaturii - bebelușii prematuri au dificultăți în a-și regla temperatura corpului și pot fi predispuși la hipotermie sau supraîncălzire; păstrați-i bebelușului căldură, dar nu excesiv, și monitorizați-i temperatura în mod regulat, pentru a vă asigura că se menține într-un interval sigur;
  • sprijin emoțional pentru părinți - a avea un copil prematur poate fi o provocare emoțională pentru părinți; este esențial să căutați sprijin din partea specialiştilor, a familiei și a prietenilor și să acordați prioritate îngrijirii de sine în această perioadă stresantă; luați în considerare posibilitatea de a vă alătura grupurilor de sprijin sau de a căuta consiliere dacă este necesar;
  • îngrijire ulterioară - bebelușii prematuri necesită adesea îngrijire medicală continuă și programări de urmărire pluridisciplinară după externarea din spital; participați la toate întâlnirile programate cu medicii și urmați recomandările acestora pentru monitorizarea creșterii și dezvoltării copilului;
  • reperele de dezvoltare - bebelușii prematuri pot atinge reperele de dezvoltare într-un ritm diferit de cel al bebelușilor născuți la termen; aveți răbdare și sărbătoriți fiecare etapă pe care o atinge bebelușul, fie că este vorba de ridicarea capului, stabilirea contactului vizual sau apucarea obiectelor;
  • sprijin pentru alăptare - dacă alăptați, căutați sprijin din partea consultanților sau a specialiștilor în alăptare; bebelușii prematuri se pot confrunta cu provocări unice în ceea ce privește alăptarea, cum ar fi reflexele slabe de supt sau dificultatea de a se prinde la sân, așa că este esențial să căutați îndrumare și sprijin.

Bibliografie

  1. “Premature Baby.” Pregnancybirthbaby.org.au, Australian Government, 2019, www.pregnancybirthbaby.org.au/premature-baby
  2. “When Your Baby’s Born Premature (for Parents) - Nemours KidsHealth.” Kidshealth.org, 2019, kidshealth.org/en/parents/preemies.html
  3. “Premature Labour, Birth and Babies.” Raising Children Network, 4 July 2023, raisingchildren.net.au/pregnancy/premature-birth/premature-labour-birth/premature-birth
  4. Novak, Sara. “How to Care for Your Preemie.” What to Expect, 11 Aug. 2021, www.whattoexpect.com/first-year/caring-for-a-premature-baby.aspx
  5. Fowlie, Peter W, and William McGuire. “Immediate Care of the Preterm Infant.” BMJ : British Medical Journal, vol. 329, no. 7470, 9 Oct. 2004, pp. 845–848, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC521580/
  6. “Helping Your Premature Baby Settle in at Home.” Massachusetts General Hospital, 1 Mar. 2022, www.massgeneral.org/children/premature-baby/helping-your-premature-baby-settle-in-at-home.
  7. “Caring for Your Premature Baby at Home (for Parents) - Nemours KidsHealth.” Kidshealth.org, Oct. 2023, kidshealth.org/en/parents/preemie-care.html

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării