Dieta carnivoră: în ce constă, recomandări şi contraindicaţii

Ce este dieta carnivoră

În timp ce anumite diete pot duce la rezultate cum ar fi pierderea rapidă în greutate sau îmbunătățirea energiei, multe prezintă riscuri semnificative pentru sănătate și sunt nesustenabile pe termen lung. Un astfel de exemplu este dieta carnivoră, un plan alimentar extrem de restrictiv care elimină toate alimentele pe bază de plante și se bazează exclusiv pe produse animale - în principal carne, pește, ouă și produse lactate limitate.

Deși unele persoane raportează pierderi temporare în greutate în cadrul dietei carnivore, acest efect se datorează adesea pierderii inițiale de apă sau aportului caloric redus care rezultă dintr-o gamă limitată de alimente. Cu toate acestea, astfel de rezultate sunt, de obicei, de scurtă durată. Odată ce dieta nu mai este urmată - din cauza nesustenabilității sale - multe persoane recâștigă rapid greutatea pierdută.

O dietă completă și echilibrată - bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase - este recomandată în mod constant de experți pentru o sănătate durabilă. Este recomandat să consultați un specialist în nutriție înainte de a încerca orice schimbare extremă a regimului alimentar.

Ce alimente sunt permise în dieta carnivoră

Principalele alimente permise în meniul dietei carnivore includ:

• carne - vită, porc, miel, păsări de curte (cum ar fi pui și curcan) și organe, cum ar fi ficatul și rinichii;
• pește și fructe de mare - varietăți precum somon, macrou, sardine, crab, homar și pește alb;
• grăsimi animale - surse precum untura și măduva oaselor;
• ouă - inclusiv cele de la găini, rațe și alte păsări;
• lactate cu conținut scăzut de lactoză (în cantități mici) - produse precum brânzeturile tari și untul.

Care sunt beneficiile dietei carnivore

În timp ce unii susținători pretind beneficii potențiale, aceste afirmații nu au o susținere științifică puternică și adesea ignoră implicațiile mai largi asupra sănătății ale unei astfel de abordări dezechilibrate:

• pierderea în greutate - deși dietele bogate în proteine și grăsimi pot reduce inițial apetitul și pot duce la restricționarea caloriilor, o mare parte din pierderea în greutate inițială se datorează pierderii de apă, nu reducerii reale a grăsimilor; în plus, astfel de diete restrictive sunt dificil de menținut, ducând adesea la o dietă yo-yo - în care greutatea pierdută este recâștigată odată cu reluarea alimentației normale; acest lucru poate dăuna de fapt sănătății metabolice pe termen lung;
• controlul zahărului din sânge - eliminarea carbohidraților poate determina stabilizarea temporară a zahărului din sânge, dar eliminarea tuturor carbohidraților nu este necesară pentru a gestiona rezistența la insulină sau diabetul; s-a demonstrat că dietele echilibrate care includ cereale integrale, leguminoase și legume bogate în fibre îmbunătățesc controlul glicemic fără riscurile asociate cu aportul ridicat de grăsimi saturate și colesterol dintr-o dietă bazată exclusiv pe carne;
• reducerea inflamației - în timp ce câteva persoane raportează o reducere a inflamației, acestea sunt experiențe autodeclarate fără dovezi științifice consistente sau fiabile care să susțină afirmația; de fapt, carnea roșie și carnea procesată - adesea consumate în cantități mari în această dietă - au fost asociate cu creșterea inflamației și cu un risc mai mare de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

Modelele de alimentație durabile, bazate pe dovezi - cum ar fi dieta mediteraneană sau DASH - oferă căi mult mai fiabile pentru sănătatea pe termen lung. Se recomandă insistent consultarea unui furnizor de servicii medicale înainte de a lua în considerare orice abordare dietetică extremă, cum ar fi dieta carnivoră.

Care sunt riscurile asociate cu dieta carnivoră

Adoptarea dietei carnivore pe termen lung poate duce la:

• deficiențe de nutrienți - creșterea nivelului de colesterol și un risc mai mare de boli cronice; prin eliminarea tuturor alimentelor pe bază de plante, dieta este lipsită de nutrienți esențiali, cum ar fi vitamina C, fibre și diverși antioxidanți; această absență poate duce la deficiențe și probleme de sănătate asociate în timp;
• risc de boli de inimă - consumul ridicat de carne roșie și carne procesată, care sunt adesea bogate în grăsimi saturate și colesterol, poate crește nivelul colesterolului lipoproteic cu densitate scăzută (LDL); colesterolul LDL ridicat este legat de un risc mai mare de boli de inimă;
• probleme digestive - excluderea din dietă a alimentelor bogate în fibre poate duce la constipație și poate avea un impact negativ asupra sănătății intestinelor; lipsa de fibre este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de apariție a hemoroizilor;
• probleme ale rinichilor - dietele bogate în proteine pot exacerba funcția renală la persoanele cu afecțiuni renale preexistente; în plus, consumul excesiv de anumite produse de origine animală poate crește riscul de formare a pietrelor la rinichi;
• risc crescut de cancer - consumul regulat de carne roșie și carne procesată a fost asociat cu un risc mai mare de anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul colorectal.

Când este contraindicată dieta carnivoră

Dietele bogate în proteine pot înrăutăți funcția renală, mai ales la persoanele cu afecțiuni ale rinichilor, deoarece organismul se poate strădui să elimine toate produsele reziduale ale metabolismului proteinelor. În plus, specialiştii recomandă ca persoanele cu afecțiuni hepatice, boli pancreatice, probleme tiroidiene, boli ale vezicii biliare sau celor cărora li s-a extirpat vezica biliară și orice persoană cu o tulburare de malabsorbție a grăsimilor să evite dietele precum dieta carnivoră.

De asemenea, aportul ridicat de grăsimi saturate și colesterol al dietei carnivore poate ridica nivelul colesterolului LDL (rău), crescând potențial riscul de boli de inimă.