Dieta mediteraneană: reguli, beneficii, contraindicații

dieta mediteraneana reguli beneficii contraindicatii

Stilul de viață mediteranean, specific persoanelor care locuiesc în țările din jurul Mării Mediterane, are la bază modelul alimentar mediteranean, sau dieta mediteraneană, cu nenumărate beneficii dovedite prin studii clinice, atât în prevenția bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat, în gestionarea obezității dar și în prevenția bolilor degenerative și inflamatorii.

Informații generale despre dieta mediteraneană

Dieta celor care locuiesc în zona mediteraneană, respectiv în țări ca Grecia, Spania sau Italia, asigură o speranță de viață mai mare.

În anii 1950-1960 s-a observat că locuitorii din preajma Mării Mediteraneene trăiau mai mult și se confruntau mai rar cu boli de inimă față de americani. Specialiștii au pus acest aspect pe seama stilului lor de viață și dietei pe care o adoptau. Astfel, Ancel Keys, cel care a realizat și primul studiu, a descris primul și a denumit acest model alimentar „dieta mediteraneană”.

În dieta mediteraneană sursa principala de grăsime este reprezentată de uleiul de măsline, cu puternic efect antiinflamator dar și de alte grăsimi sănătoase precum nucile și migdalele, în detrimentul grăsimilor saturate din carnea roșie.

Abundența de vegetale, leguminoase și fructe de sezon din acest model alimentar conferă beneficii în sănătatea microbiomului intestinal, dar și în gestionarea corectă a greutății/menținerea sau scăderea în greutate. Pe termen lung, aderența la modelul alimentar mediteranean este ridicată, fiind ușor de respectat, nu întâmplător acesta se menține de 5 ani în topul celor mai bune diete conform US News and World report.

Fiind vorba de locuitorii din sate și orașe de lângă mare, această dietă integrează pește și fructe de mare, dar și păsări de curte, măsline și ulei de măsline, legume și fructe, în special citrice, nuci și semințe, precum și multe tipuri de brânzeturi.

În dieta mediteraneană, plantele aromatice cu rol de condimente, cum sunt menta, busuiocul, usturoiul, salvia, rozmarinul sau scorțișoara se bucură de o mare apreciere.

Sunt agreate salatele, dar și grătarele sau preparatele la cuptor însoțite de legume.

Dieta mediteraneană este o dietă sănătoasă și echilibrată, care implică în mod normal trei mese pe zi și două gustări. Cel mai mare avantaj este faptul ca e delicioasă, gustoasă și plăcută, se bazează pe alimente proaspete, gătite ușor și exclude alimentele ultraprocesate.

Care sunt regulile și etapele dietei mediteraneene

Dieta mediteraneană nu are reguli și etape stricte, și poate fi personalizată în funcție de scopul și nevoile fiecăruia.

Pentru scăderea în greutate, modelul mediteranean va fi adaptat limitând cantitatea de grăsime, chiar dacă este sănătoasă, și carbohidrații, dar și cantitatea totală de calorii. Legumele, vegetalele vor aduce volum mesei, aport de fibre și vor menține meniul hipocaloric. Proteinele de calitate se aduc din pește alb dar și pește gras de 2-3 ori pe săptămână. Fructele de mare proaspete pot fi, de asemenea, variante delicioase. Carnea de pasăre slabă, brânzeturile, lactatele nu foarte grase și mai puțină carne roșie, gatită, nu procesată industrial. Cerealele integrale, leguminoasele, fructele proaspete de sezon se combina în meniuri plăcute care aduc mari beneficii sănătății. Ouăle se vor consuma cu moderatie 3-4/săptămâna. Varietatea și moderația sunt elementele cheie care asigură aderența pe termen lung.

Dulciurile, de obicei, sunt prăjituri făcute în casă, cu mai multe fructe, și sunt pretext de sărbătoare, le consumăm în cantitate mică dacă vrem să scădem/menținem greutatea, bineînțeles și în funcție de consumul de energie. Alimentele procesate sau ultraprocesate vor fi alegeri foarte rare în acest model alimentar.

Alimente permise în dieta mediteraneană

În dieta mediteraneană se consumă atât produse de origine animală, cât și produse de origine vegetală. Cele de origine vegetală, însă, se consumă în cantitate mai mare în mod obișnuit.

Fructele, legumele și leguminoasele sunt de bază, în special cele de proveniență locală. Citricele sunt specifice zonelor mediteraneene, la fel și fructe ca smochine, curmale, struguri, piersici, mere sau pere. Nuciferele, semințele, unturile vegetale sunt de asemenea consumate. Legumele cel mai des întâlnite sunt castraveții și roșiile, dar se consumă și spanac, salată, varză, morcovi, cartofi, vinete și dovlecei. Printre leguminoase pot fi amintite fasolea, lintea, mazărea și năutul. Cerealele integrale, lactatele, peștele și fructele de mare, carnea de pui, curcan sau rață, lactatele și ouăle sunt, de asemenea, obișnuite într-o dietă mediteraneană. Măslinele și uleiul de măsline sunt adesea întâlnite în rețete, dar se consumă și ca gustări. Mâncărurile sunt adesea asezonate cu un amestec de ulei de măsline și zeamă de lămâie.

Vinul roșu, cunoscut pentru proprietățile sale antioxidante, poate fi o alegere în dieta mediteraneană, dar, conform noilor ghiduri doar un pahar la câteva zile, dacă nu există probleme cu alcoolul sau o stare de sănătate care îl interzice. De asemenea, se consumă ceaiuri și cafea.

Dieta mediteraneană- ce alimente evităm sau consumăm foarte rar

În dieta mediteraneană sunt preferate cerealele integrale, iar cele rafinate sunt evitate. Pâinea albă, pastele sau biscuiții din făină albă ori chipsurile nu sunt recomandate. Uleiul de măsline este pe primul loc ca opțiune de consum, mai ales cel extra-virgin, în timp ce uleiurile rafinate se consumă mult mai rar.

Sunt evitate untul și margarina, maioneza, ketchup-ul și prăjelile. Nu se consumă carne procesată, nici alte alimente foarte procesate.

Zahărul trebuie evitat, mai ales în produse de patiserie, sucuri sau dulciuri. Bomboanele, înghețatele și deserturile specifice local nu sunt recomandate des, mai ales dacă se dorește ca dieta mediteraneană să aibă ca efect și pierderea kilogramelor în plus.

Practic, evităm alimentația ultraprocesată caracteristică „dietei vestice„ care crește riscul de cancere și boli cardiovasculare, fiind și promotorul obezității.

Când este recomandată dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană se recomandă atunci când se dorește adoptarea unui stil de viață sănătos, care să ducă la scăderea în greutate, dar și la o stare psihică bună. Dar, aceasta nu este doar o dieta, este un mod de viață, motiv pentru care se recomandă și activități fizice, sporturi sau plimbări în aer liber. Recomandăm un minimum de 30 de minute de mișcare în fiecare zi.

Este foarte importantă și hidratarea, consumându-se apă plată în cantități optime, ținând cont de greutate și de tipul de activitate zilnică. De asemenea, stilul de viață mediteranean înseamnă și relații de calitate, relaxare, armonia minte, corp, gânduri și emoții și, nu în ultimul rând bucurie.

Beneficiile dietei mediteraneene

Printre beneficiile pe care le are dieta mediteraneană asupra organismului se numără următoarele:

  • contribuie la pierderea kilogramelor în plus
  • previne apariția diabetului de tip II
  • reglează nivelul glicemiei
  • crește speranța de viață
  • previne accidentele vasculare cerebrale
  • previne apariția infarctului miocardic
  • scade riscul de a apărea boli ale inimii
  • contribuie la scăderea colesterolului
  • ajută la tratamentul sindromului ovarian polichistic
  • scade riscul apariției bolilor inflamatorii
  • reduce riscul de cancer la prostată
  • contribuie la sănătatea creierului
  • îmbunătățește memoria și capacitatea de concentrare
  • scade riscul de depresie și anxietate
  • dă o stare generală bună și o energie crescută
  • scade riscul de demență sau de apariția unor boli degenerative ca Parkinson sau Alzheimer
  • limitează consumul de sare și zahăr, ceea ce pe termen lung aduce beneficii organismului
  • îmbunătățește calitatea somnului

Contraindicațiile dietei mediteraneene

Persoanele cu diverse patologii trebuie să se adreseze medicului nutriționist pentru a personaliza dieta mediteraneana conform patologiei, excluzând, dacă e cazul, alergeni, de exemplu. În principiu, acest model este o terapie medical nutrițională cu rezultate dovedite prin studii clinice, care poate fi adoptată în patologii diverse, la îndrumarea medicului.

Bibliografie

  1. Gunnars, Kris. “Mediterranean Diet 101: A Meal Plan and Beginner’s Guide.” Healthline, Healthline Media, 17 Sept. 2021, www.healthline.com
  2. Clinic, Cleveland. “Mediterranean Diet - Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2018, https://my.clevelandclinic.org
  3. “Mediterranean Diet for Heart Health.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
  4. Johnson, Jon. “Our Guide to the Mediterranean Diet.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 18 Jan. 2019, www.medicalnewstoday.com
  5. Migala, Jessica. “What Is the Mediterranean Diet?” EverydayHealth.com, 2 Aug. 2022, www.everydayhealth.com

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării