Doliu: ce efecte poate avea asupra sănătății

Doliul poate afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea emoțională și psihică. Tocmai pentru că este un subiect tabu, ar trebui să citești în continuare pentru a învăța cum să te confrunți cu doliul și când este momentul potrivit să cauți ajutor. Procesul nu este unul ușor, de aceea ai nevoie de toate resursele necesare pentru a depăși această perioadă, descrisă de mulți ca fiind una dintre cele mai dificile din viața lor.
Definiția doliului
Doliul reprezintă un proces natural și normal, o reacție la pierdere, fie că este vorba de moartea unei persoane dragi, sfârșitul unei relații sau schimbarea unui statut personal sau profesional. Este o experiență universală, care poate veni cu o multitudine de emoții, de la tristețe și mânie până la vinovăție sau regret. În ciuda universalității sale, doliul este un proces unic pentru fiecare individ, iar modul în care este gestionat poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării fizice și emoționale.
Procesul de doliu este extrem de individual. Fiecare persoană își exprimă doliul în mod diferit și în ritmuri diferite. Deși există etape comune ale doliului, cum ar fi negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea, nu toți oamenii le traversează în aceeași ordine sau la fel. De asemenea, durata și intensitatea doliului variază de la o persoană la alta, în funcție de relația cu persoana pierdută, circumstanțele doliului și alți factori personali.
Există diferite tipuri de doliu, în funcție de circumstanțele pierderii. Doliul anticipat, de exemplu, se referă la doliul pe care o persoană îl poate experimenta înainte de o pierdere iminentă. Acesta poate apărea atunci când o persoană dragă este grav bolnavă sau când se apropie sfârșitul unei relații semnificative. Doliul complicat, pe de altă parte, este un doliu care durează mult mai mult decât se așteaptă în mod obișnuit și poate interfera cu funcționarea normală a vieții.
Recunoașterea doliului și înțelegerea faptului că este un proces natural și necesar poate ajuta la gestionarea emoțiilor și a durerii asociate cu pierderea. Ignorarea sau negarea sentimentelor de doliu poate duce la probleme de sănătate fizică și mentală. Aproximativ 10% dintre persoanele care suferă o pierdere majoră pot experimenta doliu complicat, care poate duce la probleme de sănătate serioase cum ar fi depresia, anxietatea și bolile cardiace.
Efectele fizice ale doliului
Doliul nu are doar o componentă emoțională puternică, ci și una fizică, ce se poate manifesta printr-o serie de simptome. Oboseala constantă este unul dintre cele mai frecvente, împreună cu pierderea poftei de mâncare, durerile de cap și musculare, problemele de stomac și cele legate de somn. În unele cazuri, efectele fizice ale doliului pot fi chiar și mai severe, putând duce la boli de inimă. Riscul de a avea un atac de cord poate crește cu până la 21 de ori în primele 24 de ore de doliu.
Doliul poate afecta negativ și sistemul imunitar. Persoanele îndoliate pot deveni mai susceptibile la boli sau infecții deoarece stresul emoțional poate deregla sistemul imunitar. Acest lucru este cauzat de nivelurile crescute de cortizol, un hormon de stres care poate inhiba funcționarea eficientă a sistemului imunitar.
În plus, doliul poate avea un impact semnificativ asupra somnului. Calitatea și durata acestuia pot fi afectate, ceea ce poate duce la o serie de probleme de sănătate. Insomnia este frecventă în perioadele de doliu, iar lipsa somnului poate duce la probleme de concentrare, anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală.
Pe parcursul procesului de doliu este esențial să se acorde o atenție sporită sănătății fizice. Îngrijirea de sine poate include o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și odihnă adecvată. Dacă simptomele fizice persistă sau se agravează, este important să se solicite ajutor medical.
Efectele emoționale ale doliului
Efectele emoționale ale doliului sunt complexe și variate. Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale doliului este varietatea emoțiilor pe care le poate experimenta o persoană. Acestea pot include tristețe profundă, furie, vinovăție, frică, disperare și chiar ușurare. Este esențial să se înțeleagă că aceste emoții nu sunt nici bune, nici rele, ci sunt pur și simplu răspunsuri normale la pierderea unei persoane dragi.
Sentimentul de goliciune este o altă caracteristică a doliului. În urma pierderii unei persoane dragi, este posibil să se simtă un gol interior, ca și cum s-ar fi pierdut o parte din propria persoană. Acest sentiment poate fi deosebit de intens dacă exista o legătură profundă cu persoana respectivă.
Doliul poate duce și la schimbări în comportament și interese personale. Persoanele îndoliate au raportat o scădere a interesului pentru activități pe care le apreciau înainte și o tendință de a se comporta diferit în diverse situații sociale.
Pentru a face față acestor efecte emoționale ale doliului, există mai multe strategii care pot fi utile. Persoana îndoliată poate fi încurajată să își exprime sentimentele într-un mod constructiv, cum ar fi prin scris sau prin artă. Ea trebuie să beneficieze de sprijinul celor din jur, fie că este vorba de familie, prieteni sau grupuri de sprijin. Menținerea unei rutine zilnice, chiar și în absența motivației interioare și grija față de sănătatea fizică oferă puncte de bază, care susțin activitățile obișnuite și revenirea lentă către noua normalitate.
Efectele doliului asupra sănătății mintale
Efectele doliului asupra sănătății mintale sunt diverse și pot varia de la o persoană la alta. Un aspect esențial de abordat îl constituie manifestările psihologice care pot apărea în urma pierderii unei persoane dragi. Este normal ca în procesul de doliu să apară simptome precum depresia, anxietatea sau chiar tulburările post-traumatice.
În plus, doliul poate avea un impact semnificativ asupra funcționării cognitive. Pierderea unei persoane dragi poate duce la scăderea performanțelor cognitive, dificultăți de concentrare sau probleme de memorie. Aceste simptome pot fi temporare sau pot persista, în funcție de modul în care individul gestionează doliul.
Dacă doliul nu este gestionat corespunzător, poate duce la probleme de sănătate mintală pe termen lung. Tulburările de stres post-traumatic, depresia cronică sau anxietatea sunt doar câteva dintre afecțiunile care pot apărea.
Pentru a preveni apariția acestor probleme, este important să se acorde atenție îngrijirii sănătății mintale în timpul doliului. Iată câteva strategii recomandate de experți:
- Îngrijirea de sine: asigură-te că mănânci sănătos, dormi suficient și îți faci timp pentru activități care îți fac plăcere;
- Terapia: un terapeut sau un consilier specializat în doliu poate oferi sprijin și instrumente necesare pentru a naviga prin acest proces dificil;
- Meditația: practicile de mindfulness pot ajuta la gestionarea stresului și a emoțiilor negative;
- Exercițiile fizice: activitatea fizică regulată poate reduce simptomele de anxietate și depresie;
- Socializarea: petrecerea timpului cu prietenii și familia poate oferi un sentiment de confort și înțelegere.
Persoanele care trec printr-un proces de doliu trebuie încurajate și susținute să caute ajutor dacă simt că nu pot face față emoțiilor sau simptomelor pe care le experimentează.
Cum să te confrunți cu doliul
Acceptarea doliului reprezintă primul pas în procesul de vindecare. Este important să înțelegi că doliul este o parte naturală a vieții. Suferința nu este un semn de slăbiciune, ci o reacție normală și sănătoasă la pierdere. A permite durerii să se manifeste natural, fără a încerca să o inhibăm sau să o accelerăm, poate ajuta la ameliorarea simptomelor post-traumatice și la promovarea unei adaptări sănătoase.
Îngrijirea de sine este, de asemenea, esențială în timpul doliului. Menținerea unei diete echilibrate, asigurarea unui somn suficient, exercițiile fizice și practicarea tehnicilor de gestionare a stresului precum meditația sau yoga pot fi de un real ajutor.
Exprimarea sentimentelor poate fi un alt instrument valoros în confruntarea cu doliul. Scrisul într-un jurnal, vorbitul cu un prieten de încredere sau lucrul cu un consilier sau terapeut profesionist pot ajuta la procesarea emoțiilor.
Căutarea sprijinului este, de asemenea, o componentă esențială a procesului de vindecare. Există o multitudine de resurse disponibile, de la grupuri de sprijin pentru doliu până la consiliere individuală. Participarea la grupuri de sprijin poate reduce semnificativ simptomele de doliu și poate îmbunătăți adaptarea la pierdere. Nu este o semn de slăbiciune să ceri ajutor atunci când ai nevoie. Fiecare persoană își trăiește doliul în mod diferit și nu există o „cale corectă” de a face acest lucru.
Când și unde să cauți ajutor?
Doliul poate fi un proces extrem de dificil, iar unele persoane pot avea nevoie de ajutor profesional pentru a trece prin această perioadă. Semnele că cineva trece printr-un doliu dificil și ar putea avea nevoie de ajutor pot include sentimente intense și persistente de tristețe care nu se îmbunătățesc, probleme cu somnul, pierderea interesului pentru activitățile de zi cu zi sau chiar gânduri de sinucidere.
Consultarea unui profesionist în sănătatea mintală devine următorul pas, odată ce persoana își recunoaște nevoia de ajutor. Psihologii, consilierii sau psihiatrii pot furniza terapie sau medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor. Studiile arată că terapia cognitiv-comportamentală, în special, poate fi eficientă în reducerea simptomelor de doliu.
Alături de terapia profesională, grupurile de suport pentru doliu pot avea un impact pozitiv asupra persoanelor care trec prin această perioadă dificilă. Acestea pot oferi un mediu de înțelegere și empatie, unde persoanele pot împărtăși experiențele personale și pot învăța cum să își gestioneze sentimentele. Grupurile de suport pot fi găsite în comunitatea locală sau online, oferind accesibilitate și confort.
Resursele online și cărțile despre doliu pot fi, de asemenea, instrumente utile în gestionarea doliului. Website-urile dedicate, forumurile și cărțile pot oferi perspective și sfaturi utile pentru cei care se luptă cu doliul.
Doliul poate avea efecte profunde asupra sănătății fizice, emoționale și mentale. Este esențial să recunoaști acest impact și să cauți ajutor atunci când este necesar, pentru a naviga prin această perioadă dificilă. Doliul nu este doar o reacție emoțională, ci poate avea consecințe serioase asupra sănătății, în general.
Disclaimer: Acest material nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Dacă te confrunți cu orice fel de simptome, contactează medicul curant!
Surse
- Cleveland Clinic. “What Is Grief?” Cleveland Clinic, 22 Feb. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/24787-grief, accesat la 14.03.2024;
- Mind. “Experiences of Grief.” Www.mind.org.uk, July 2019, www.mind.org.uk/information-support/guides-to-support-and-services/bereavement/experiences-of-grief/;
- Sheikh, Zilpah. “Grieving and Stages of Grief.” WebMD, www.webmd.com/balance/grieving-and-stages-of-grief;
- Smith, Melinda, et al. “Coping with Grief and Loss.” HelpGuide.org, 2019, www.helpguide.org/articles/grief/coping-with-grief-and-loss.htm;
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Eutanasia şi sinuciderea asistată: argumente pro şi contra
Eutanasia este actul deliberat de a pune capăt vieții unei persoane care suferă de o afecțiune incurabilă sau de o boală în fază terminală, de obicei cu intenția de a-i ușura durerea și suferința. Eutanasierea oamenilor este adesea un subiect foarte dezbătut și controversat, atingând...

Testul Holland, JVIS și alte teste de orientare vocațională și profesională
Orientarea în carieră este procesul prin care oamenii primesc îndrumare și sprijin în luarea deciziilor legate de cariera lor, de la explorarea diferitelor opțiuni de carieră la dezvoltarea de strategii de căutare a unui loc de muncă și identificarea abilităților și a punctelor tari. Ac...

Sinucidere asistată medical: ce înseamnă şi care sunt etapele
Sinuciderea asistată, cunoscută și sub numele de sinucidere asistată de medic, este o practică prin care o persoană bolnavă în fază terminală, care este competentă din punct de vedere mental și care suferă de dureri sau suferințe insuportabile, își pune capăt, în mod voluntar și i...