Doliu: cum procesam pierderea unei persoane dragi

27 Octombrie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Femeie in doliu cu trandafir alb in maini

Definiția doliului

Doliul reprezintă un proces natural și normal, o reacție la pierdere, fie că este vorba de moartea unei persoane dragi, sfârșitul unei relații sau schimbarea unui statut personal sau profesional. Este o experiență universală, care poate veni cu o multitudine de emoții, de la tristețe și mânie până la vinovăție sau regret. În ciuda universalității sale, doliul este un proces unic pentru fiecare individ, iar modul în care este gestionat poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării fizice și emoționale.

Etapele doliului

Procesul de doliu este extrem de individual. Fiecare persoană își exprimă doliul în mod diferit și în ritmuri diferite. Totuși, există anumite etape general acceptate ale acestui proces:

  • negarea - refuzul de a accepta realitatea pierderii; poate fi un mecanism de apărare temporar care ajută la amortizarea șocului;
  • furia - odată ce realitatea începe să se instaleze, pot apărea sentimente de furie, îndreptate către sine, către persoana decedată, către medici, către divinitate sau către alte persoane;
  • negocierea - încercarea de a recâștiga controlul, de a găsi soluții sau compromisuri, inclusiv prin „negocieri” cu o putere superioară, pentru a atenua durerea;
  • depresia - o etapă de tristețe profundă, regret și izolare; poate fi un răspuns adecvat la pierdere, diferit de o tulburare clinică;
  • acceptarea - înțelegerea și acceptarea faptului că viața merge înainte fără persoana pierdută; nu înseamnă că durerea dispare, ci că persoana se adaptează la noua realitate.

Deși există etape comune ale doliului, cum ar fi negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea, nu toți oamenii le traversează în aceeași ordine sau la fel.

Cât durează doliul?

Durata și intensitatea doliului variază de la o persoană la alta, în funcție de relația cu persoana pierdută, circumstanțele doliului și alți factori personali.

Nu există un termen limită „normal” pentru doliu. În general, procesul de doliu acut, cu o intensitate emoțională mare, poate dura de la câteva luni la un an. Cu toate acestea, ecourile pierderii pot rămâne prezente pe parcursul întregii vieți, durerea transformându-se treptat într-o acceptare și integrare a pierderii în viața de zi cu zi.

Doliul complicat, pe de altă parte, este un doliu care durează mult mai mult decât se așteaptă în mod obișnuit (adesea definit ca mai mult de șase luni până la un an, cu simptome care interferează semnificativ cu funcționarea normală a vieții) și poate necesita intervenție profesională.

Cât se ține doliu pentru părinți?

Din punct de vedere cultural și religios, perioada de doliu, inclusiv cea pentru părinți, variază.

În tradiția creștin-ortodoxă, de exemplu, se obișnuiește ca doliul să fie ținut timp de 40 de zile sau 6 săptămâni, sau chiar un an (perioadă în care se evita participarea la petreceri sau evenimente festive) pentru rudele foarte apropiate, cum ar fi părinții.

Aceste practici sunt mai mult repere sociale și spirituale și nu dictează durata procesului emoțional intern. Perioada de doliu individuală, emoțională, este strict personală și poate dura mult mai mult, așa cum s-a menționat mai sus.

Tipuri de doliu

Există diferite tipuri de doliu, în funcție de circumstanțele pierderii:

  • doliul anticipat - se referă la doliul pe care o persoană îl poate experimenta înainte de o pierdere iminentă; acesta poate apărea atunci când o persoană dragă este grav bolnavă sau când se apropie sfârșitul unei relații semnificative;
  • doliul scurt - se caracterizează printr-o fază de suferință de scurtă durată; adesea, este rezultatul unei pregătiri anterioare (doliu anticipat); o perioadă scurtă de doliu nu indică o lipsă de afecțiune, ci doar un ritm diferit de procesare;
  • doliul complicat - este un doliu care durează mult mai mult decât se așteaptă în mod obișnuit și poate interfera cu funcționarea normală a vieții;
  • doliul amânat - este un tip de doliu în care reacțiile emoționale puternice apar cu o întârziere considerabilă, adesea la săptămâni sau luni după eveniment; șocul inițial sau necesitatea de a se ocupa de sarcini practice urgente blochează manifestarea imediată a durerii, care iese la suprafață doar când persoana se eliberează de presiunea momentului;
  • doliul inhibat - durerea este reprimată conștient sau inconștient și nu este exprimată emoțional; în schimb, doliul se transformă în manifestări somatice, precum probleme digestive, tulburări de somn sau atacuri de anxietate, funcționând ca un semnal de alarmă fizic al suferinței neprocesate;
  • doliul cumulativ - presupune gestionarea simultană a mai multor pierderi semnificative care au loc într-un interval scurt; este un proces mult mai complex și mai dificil;
  • doliul colectiv - este un tip de doliu în care pierderile sunt resimțite de grupuri întregi, cum ar fi în cazul războaielor, dezastrelor naturale sau pandemiei, afectând întreaga comunitate și schimbând „normalitatea” vieții.

Recunoașterea doliului și înțelegerea faptului că este un proces natural și necesar poate ajuta la gestionarea emoțiilor și a durerii asociate cu pierderea. Ignorarea sau negarea sentimentelor de doliu poate duce la probleme de sănătate fizică și mentală. Aproximativ 10% dintre persoanele care suferă o pierdere majoră pot experimenta doliu complicat, care poate duce la probleme de sănătate serioase cum ar fi depresia, anxietatea și bolile cardiace.

Efectele fizice ale doliului

Doliul nu are doar o componentă emoțională puternică, ci și una fizică, ce se poate manifesta printr-o serie de simptome. Oboseala constantă este unul dintre cele mai frecvente, împreună cu pierderea poftei de mâncare, durerile de cap și musculare, problemele de stomac și cele legate de somn. În unele cazuri, efectele fizice ale doliului pot fi chiar și mai severe, putând duce la boli de inimă. Riscul de a avea un atac de cord poate crește cu până la 21 de ori în primele 24 de ore de doliu.

Doliul poate afecta negativ și sistemul imunitar. Persoanele îndoliate pot deveni mai susceptibile la boli sau infecții deoarece stresul emoțional poate deregla sistemul imunitar. Acest lucru este cauzat de nivelurile crescute de cortizol, un hormon de stres care poate inhiba funcționarea eficientă a sistemului imunitar.

În plus, doliul poate avea un impact semnificativ asupra somnului. Calitatea și durata acestuia pot fi afectate, ceea ce poate duce la o serie de probleme de sănătate. Insomnia este frecventă în perioadele de doliu, iar lipsa somnului poate duce la probleme de concentrare, anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală.

Pe parcursul procesului de doliu este esențial să se acorde o atenție sporită sănătății fizice. Îngrijirea de sine poate include o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și odihnă adecvată. Dacă simptomele fizice persistă sau se agravează, este important să se solicite ajutor medical. Medicii buni de la MedLife te pot ajuta cu sfaturi și recomandări personalizate.

Efectele emoționale ale doliului

Efectele emoționale ale doliului sunt complexe și variate. Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale doliului este varietatea emoțiilor pe care le poate experimenta o persoană. Acestea pot include tristețe profundă, furie, vinovăție, frică, disperare și chiar ușurare. Este esențial să se înțeleagă că aceste emoții nu sunt nici bune, nici rele, ci sunt pur și simplu răspunsuri normale la pierderea unei persoane dragi.

Sentimentul de goliciune este o altă caracteristică a doliului. În urma pierderii unei persoane dragi, este posibil să se simtă un gol interior, ca și cum s-ar fi pierdut o parte din propria persoană. Acest sentiment poate fi deosebit de intens dacă exista o legătură profundă cu persoana respectivă.

Doliul poate duce și la schimbări în comportament și interese personale. Persoanele îndoliate au raportat o scădere a interesului pentru activități pe care le apreciau înainte și o tendință de a se comporta diferit în diverse situații sociale.

Pentru a face față acestor efecte emoționale ale doliului, există mai multe strategii care pot fi utile. Persoana îndoliată poate fi încurajată să își exprime sentimentele într-un mod constructiv, cum ar fi prin scris sau prin artă. Ea trebuie să beneficieze de sprijinul celor din jur, fie că este vorba de familie, prieteni sau grupuri de sprijin. Menținerea unei rutine zilnice, chiar și în absența motivației interioare și grija față de sănătatea fizică oferă puncte de bază, care susțin activitățile obișnuite și revenirea lentă către noua normalitate.

Efectele doliului asupra sănătății mintale

Efectele doliului asupra sănătății mintale sunt diverse și pot varia de la o persoană la alta. Un aspect esențial de abordat îl constituie manifestările psihologice care pot apărea în urma pierderii unei persoane dragi. Este normal ca în procesul de doliu să apară simptome precum depresia, anxietatea sau chiar tulburările post-traumatice.

În plus, doliul poate avea un impact semnificativ asupra funcționării cognitive. Pierderea unei persoane dragi poate duce la scăderea performanțelor cognitive, dificultăți de concentrare sau probleme de memorie. Aceste simptome pot fi temporare sau pot persista, în funcție de modul în care individul gestionează doliul.

Dacă doliul nu este gestionat corespunzător, poate duce la probleme de sănătate mintală pe termen lung. Tulburările de stres post-traumatic, depresia cronică sau anxietatea sunt doar câteva dintre afecțiunile care pot apărea.

Pentru a preveni apariția acestor probleme, este important să se acorde atenție îngrijirii sănătății mintale în timpul doliului. Iată câteva strategii recomandate de experți:

  • Îngrijirea de sine: asigură-te că mănânci sănătos, dormi suficient și îți faci timp pentru activități care îți fac plăcere;
  • Terapia: un terapeut sau un consilier specializat în doliu poate oferi sprijin și instrumente necesare pentru a naviga prin acest proces dificil;
  • Meditația: practicile de mindfulness pot ajuta la gestionarea stresului și a emoțiilor negative;
  • Exercițiile fizice: activitatea fizică regulată poate reduce simptomele de anxietate și depresie;
  • Socializarea: petrecerea timpului cu prietenii și familia poate oferi un sentiment de confort și înțelegere.

Persoanele care trec printr-un proces de doliu trebuie încurajate și susținute să caute ajutor dacă simt că nu pot face față emoțiilor sau simptomelor pe care le experimentează.

Cum să te confrunți cu doliul

Acceptarea doliului reprezintă primul pas în procesul de vindecare. Este important să înțelegi că doliul este o parte naturală a vieții. Suferința nu este un semn de slăbiciune, ci o reacție normală și sănătoasă la pierdere. A permite durerii să se manifeste natural, fără a încerca să o inhibăm sau să o accelerăm, poate ajuta la ameliorarea simptomelor post-traumatice și la promovarea unei adaptări sănătoase.

Îngrijirea de sine este, de asemenea, esențială în timpul doliului. Menținerea unei diete echilibrate, asigurarea unui somn suficient, exercițiile fizice și practicarea tehnicilor de gestionare a stresului precum meditația sau yoga pot fi de un real ajutor.

Exprimarea sentimentelor poate fi un alt instrument valoros în confruntarea cu doliul. Scrisul într-un jurnal, vorbitul cu un prieten de încredere sau lucrul cu un consilier sau terapeut profesionist pot ajuta la procesarea emoțiilor.

Căutarea sprijinului este, de asemenea, o componentă esențială a procesului de vindecare. Există o multitudine de resurse disponibile, de la grupuri de sprijin pentru doliu până la consiliere individuală. Participarea la grupuri de sprijin poate reduce semnificativ simptomele de doliu și poate îmbunătăți adaptarea la pierdere. Nu este o semn de slăbiciune să ceri ajutor atunci când ai nevoie. Fiecare persoană își trăiește doliul în mod diferit și nu există o „cale corectă” de a face acest lucru.

Când și unde să cauți ajutor?

Doliul poate fi un proces extrem de dificil, iar unele persoane pot avea nevoie de ajutor profesional pentru a trece prin această perioadă. Semnele că cineva trece printr-un doliu dificil și ar putea avea nevoie de ajutor pot include sentimente intense și persistente de tristețe care nu se îmbunătățesc, probleme cu somnul, pierderea interesului pentru activitățile de zi cu zi sau chiar gânduri de sinucidere.

Consultarea unui profesionist în sănătatea mintală devine următorul pas, odată ce persoana își recunoaște nevoia de ajutor. Psihologii, consilierii sau psihiatrii pot furniza terapie sau medicamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor. Studiile arată că terapia cognitiv-comportamentală, în special, poate fi eficientă în reducerea simptomelor de doliu.

Alături de terapia profesională, grupurile de suport pentru doliu pot avea un impact pozitiv asupra persoanelor care trec prin această perioadă dificilă. Acestea pot oferi un mediu de înțelegere și empatie, unde persoanele pot împărtăși experiențele personale și pot învăța cum să își gestioneze sentimentele. Grupurile de suport pot fi găsite în comunitatea locală sau online, oferind accesibilitate și confort.

Resursele online și cărțile despre doliu pot fi, de asemenea, instrumente utile în gestionarea doliului. Website-urile dedicate, forumurile și cărțile pot oferi perspective și sfaturi utile pentru cei care se luptă cu doliul.

Doliul poate avea efecte profunde asupra sănătății fizice, emoționale și mentale. Este esențial să recunoști acest impact și să cauți ajutor atunci când este necesar, pentru a naviga prin această perioadă dificilă. Doliul nu este doar o reacție emoțională, ci poate avea consecințe serioase asupra sănătății, în general.

Acest material nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Dacă te confrunți cu orice fel de simptome, contactează medicul curant!

Bibliografie

  1. Cleveland Clinic. “What Is Grief?” Cleveland Clinic, 22 Feb. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/24787-grief, accesat la 14.03.2024;
  2. Mind. “Experiences of Grief.” Www.mind.org.uk, July 2019, www.mind.org.uk/information-support/guides-to-support-and-services/bereavement/experiences-of-grief/;
  3. Sheikh, Zilpah. “Grieving and Stages of Grief.” WebMD, www.webmd.com/balance/grieving-and-stages-of-grief;
  4. Smith, Melinda, et al. “Coping with Grief and Loss.” HelpGuide.org, 2019, www.helpguide.org/articles/grief/coping-with-grief-and-loss.htm;
  5. Fisher, Jennifer. “5 Stages of Grief: Coping with the Loss of a Loved One”, Harvard Health, 2023, www.health.harvard.edu/mind-and-mood/5-stages-of-grief-coping-with-the-loss-of-a-loved-one;
  6. “Grief and Bereavement | How Long Is the Grieving Process?”, American Cancer Society, 2023, www.cancer.org/cancer/end-of-life-care/grief-and-loss/grieving-process.html.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pasul 1

Detaliile Pacientului

Pasul 2

Detaliile Programării

Articole din aceeași categorie

MindCare
Cuplu intim, barbatul se gandeste la altceva

Erotomania: ce este, care sunt cauzele și simptomele, cum se tratează

Erotomania, cunoscută și sub denumirea de sindromul De Clérambault, este o formă de tulburare delirantă în care pacientul are convingerea nefondată că o persoană, adesea inaccesibilă sau cunoscută publicului larg, este îndrăgostită de el. Delirul este de obicei sistematizat și persist...

MindCare
Femeie in varsta care sta pe canapea si isi maseaza tamplele

Sindromul cuibului gol („empty nest”): ce este și ce efecte are

Sindromul Cuibului Gol („empty nest”) se referă la perioada de tristețe, singurătate și la sentimentul de pierdere pe care mulți părinți, în special mamele, le experimentează atunci când ultimul lor copil adult părăsește definitiv casa părintească.Deși termenul folosește cuvânt...

MindCare
Figurina din lemn reprezentand o femeie cu un spatiu gol in interior, simbol al lipsei de energie sau al golului emotional

Pierderea unei sarcini: ce efecte are asupra stării emoționale și de cuplu

Pierderea unei sarcini reprezintă întreruperea spontană a unei sarcini de obicei înainte de 20–24 de săptămâni. În termeni medicali, este denumită avort spontan. Deși este o experiență frecventă – afectând aproximativ 10–20% dintre sarcinile confirmate – impactul său emoționa...