Durerea în piept cauzată de anxietate vs. afecțiuni cardiace: cum le deosebești

Durerea în piept este un simptom comun al atacurilor de anxietate și de panică, în special în cazurile cele mai grave, dar și simptom de infarct miocardic. Diferențierea corectă a cauzei durerii este obligatorie pentru un diagnostic precis și un tratament adecvat.
Informații generale despre durerile în piept
Ca durere în piept putem descrie orice senzație neplăcută resimțită la nivelul regiunii toracelui. Se poate manifesta sub diverse forme, de la durere ascuțită ori surdă la disconfort, poate fi localizată ori poate iradia către zona gâtului, spatelui sau membrelor superioare și se poate asocia cu senzații de constricție, presiune sau greutate toracică. Poate apărea atât în timpul activității fizice, cât și în repaus, iar durata episoadelor poate varia semnificativ.
Deși reprezintă un simptom care îi îngrijorează pe pacienți și îi determină să suspecteze o problemă cardiacă, este important de subliniat că durerea în piept poate fi asociată cu un spectru larg de afecțiuni, de la probleme gastrointestinale și musculare, până la anxietate și atacuri de panică. Evaluarea corectă se realizează de obicei pe baza istoricului medical, simptomatologiei asociate și, unde este cazul, a investigațiilor imagistice sau de laborator.
Cum se simte durerea în piept cauzată de anxietate?
Durerea este deseori descrisă ca o senzație ascuțită, care începe brusc, chiar dacă persoana este inactivă. Cu toate acestea, persoana se poate simți stresată sau anxioasă înainte de apariția durerii în piept. Durerea cauzată de anxietate sau de un atac de panică durează de obicei în jur de 10 minute, dar celelalte simptome pot dura până la o oră.
Simptomele comune ale atacurilor de anxietate și de panică includ:
- amețeală;
- senzație de leșin;
- dificultăți de respirație;
- tremurat;
- modificări ale temperaturii corpului;
- sentimentul că nu controlezi situația;
- amorțeală și transpirație la picioare și mâini;
- dureri în piept;
- palpitații ale inimii.
Durerea în piept este mai frecventă în atacurile de panică care se întâmplă rapid și este raportată ca un simptom în doar unul din zece atacuri de panică ce se dezvoltă lent.
Ce cauzează durerea în piept din timpul atacurilor de panică?
Durerea poate fi cauzată de mecanisme care nu sunt legate de sistemul cardiac, mecanisme care sunt legate de sistemul cardiac sau de o combinație a celor două.
Mecanismele care nu sunt conectate la sistemul cardiac, dar care pot provoca dureri în piept includ:
- hiperventilația - respirația rapidă poate duce la scăderea nivelului de dioxid de carbon în sânge, provocând amețeală și furnicături la nivelul extremităților;
- dismotilitatea esofagiană - aceasta se dezvoltă atunci când contracțiile din esofag devin neregulate.
Atacurile de panică pot produce, de asemenea, reacții fizice în sistemul cardiac care duc la dureri în piept. Acestea includ:
- spasm coronarian;
- creșterea necesarului de oxigen din inimă;
- creșterea tensiunii arteriale;
- creșterea ritmului cardiac.
Persoanele care suferă de anxietate pot avea, de asemenea, probleme cardiace care pot fi agravate de un atac de panică.
Care sunt opțiunile de tratament pentru durerea în piept din timpul atacurilor de panică?
Asistența medicală specializată poate face o diferență enormă în viața persoanelor care suferă de atacuri de panică și anxietate. Dacă sunt lăsate netratate, aceste afecțiuni pot deteriora calitatea vieții persoanei.
Medicamentele și terapia comportamentală cognitivă s-au dovedit eficiente în tratarea tulburărilor de panică în multe cazuri.
Terapia cognitiv comportamentală învață persoana să-și restructureze gândurile, să identifice și să evite factorii declanșatori specifici ai anxietății. Acest tip de terapie poate ajuta persoanele să reducă și să gestioneze simptomele atacurilor de panică fără a folosi medicamente.
Cum pot fi gestionate durerile în piept cauzate de anxietate?
Pentru a gestiona și reduce simptomele de anxietate, inclusiv durerile în piept se recomandă:
- găsirea unui loc sigur - o persoană ar trebui să găsească un loc sigur și confortabil, dacă este posibil și să staționeze în cazul în care conduce o mașină;
- respirație profundă - respirația constantă și profundă poate ajuta la reducerea simptomelor de anxietate și la prevenirea agravării acestora;
- amintiți-vă că este ceva temporar - în timp ce vă confruntați cu dureri în piept, concentrați-vă pe faptul că aceste simptome nu durează mai mult de câteva minute;
- încercați să rămâneți pozitiv - focalizarea pe imagini pașnice sau pozitive vă poate ajuta să reduceți gravitatea simptomelor lor în timpul unui atac de panică;
- numărătoarea - numărați până la 10 sau 20 și apoi repetați; acest lucru vă poate ajuta să vă concentrați în timpul unui atac de panică;
- evaluați atacul de panică - pe unele persoane le poate ajuta să-și gestioneze anxietatea dacă își evaluează starea generală de spirit în timpul unui atac de panică și îi dau un scor pe o scală de la 1 la 10, cu 10 fiind cel mai grav și 1 fiind o senzație abia vizibilă.
De asemenea, există unele modificări ale stilului de viață pe care o persoană le poate adopta pentru a reduce riscul declanșării atacurilor de panică:
- sport regulat;
- somn suficient;
- evitarea cofeinei, alcoolului și fumatului;
- evitarea alimentelor bogate în zahăr rafinat.
Cum se simte durerea în piept cauzată de afecțiuni cardiace?
Durerea în piept cauzată de afecțiuni cardiace, cum ar fi infarctul miocardic, are adesea un caracter diferit de cea asociată anxietății. Este frecvent descrisă ca o senzație de presiune, strângere sau greutate în piept. Debutul poate fi treptat, iar intensitatea tinde să crească în timp.
Durerea cardiacă este adesea provocată sau agravată de efortul fizic și ameliorată de repaus. De asemenea, poate iradia către alte zone ale corpului, cum ar fi brațul stâng, umărul, maxilarul, gâtul sau spatele. Alte simptome care pot acompania durerea în piept de origine cardiacă includ:
- dificultățile de respirație;
- oboseala;
- arsurile gastrice sau indigestia;
- transpirațiile reci;
- amețelile;
- palpitațiile;
- greața.
Care sunt factorii de risc asociați cu durerea în piept în cazul afecțiunilor cardiace?
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni cardiace și, implicit, dureri în piept de origine cardiacă. Printre cei mai importanți se numără:
- vârsta înaintată;
- fumatul;
- istoricul familial de boli cardiace;
- hipertensiunea arterială;
- hipercolesterolemia;
- sedentarismul;
- obezitatea;
- stresul cronic;
- diabetul.
Care sunt opțiunile de tratament pentru durerea în piept în cazul afecțiunilor cardiace?
Tratamentul pentru durerea în piept de origine cardiacă depinde de cauza specifică și poate include:
- schimbări ale stilului de viață (ex: renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate, activitatea fizică regulată, scăderea în greutate ș.a.);
- medicamente (ex: nitrați, beta-blocante, anticoagulante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, antiplachetare ș.a.);
- intervenții chirurgicale sau proceduri minim invazive (ex: bypass coronarian, angioplastie coronariană cu balon și stent etc.).
Cum pot fi gestionate durerile în piept cauzate afecțiuni cardiace?
Când vine vorba de gestionarea durerilor în piept de origine cardiacă, cel mai important este să se respecte indicațiile medicului privind tratamentul de urmat și modificările stilului de viață. Dincolo de asta, există câteva măsuri imediate ce pot ajuta la gestionarea situației până la primirea tratamentului de specialitate:
- oprirea imediată a activității (dacă durerea apare în timpul efortului fizic);
- menținerea calmului (panica și anxietatea pot agrava simptomele);
- solicitarea de ajutor medical cât mai curând posibil.
Ce să nu faceți:
- nu ignorați durerea;
- nu luați medicamente care nu v-au fost prescrise medic;
- nu amânați vizita la medic.
Durerea în piept din timpul unui atac de panică vs. cea asociată afecțiunilor cardiace
Deși există asemănări între durerile cauzate de anxietate și cele care apar ca urmare a unor boli de inimă, există unele diferențe semnificative.
Durerea în piept de la anxietate se dezvoltă cel mai adesea atunci când persoana este în repaus, în timp ce durerea din timpul atacului de cord apare atunci când persoana este activă.
Durerea din timpul unui atac de cord se extinde frecvent de la piept până la alte părți ale corpului, cum ar fi maxilarul, umărul și brațul, dar durerea provocată de anxietate rămâne în piept.
Durerea în piept din timpul unui atac de panică tinde să se dezvolte rapid și apoi se estompeze oarecum rapid, adesea în decurs de 10 minute, dar durerea asociată cu bolile de inimă începe încet și crește treptat.
Durerea de la anxietate se poate simți, de asemenea, mai ascuțită decât durerea provocată de un atac de cord, pe care oamenii o descriu deseori ca o presiune puternică și stresantă.
În timp ce atacurile de panică sunt mai frecvente la femei, infarctul este mai frecvent la bărbați.
Când este recomandat un consult de specialitate?
Durerea în piept și palpitațiile inimii pot fi îngrijorătoare. Medicul poate determina dacă acestea sunt dureri în piept de la anxietate sau semne ale unei probleme cardiace.
Persoanele care suferă de dureri în piept ar trebui să vadă un medic pentru evaluare. Atât tulburările de panică, cât și problemele cardiovasculare sunt afecțiuni tratabile, astfel încât obținerea diagnosticului va ajuta să beneficiați de un tratament adecvat.
Bibliografie
- „How to Tell the Difference between a Heart Attack and a Panic Attack”, Cleveland Clinic, 26 Jan. 2024, health.clevelandclinic.org/the-difference-between-panic-attacks-and-heart-attacks.
- „What to Know about Chest Pain and Anxiety”, Medical News Today, 23 Sept. 2017, medicalnewstoday.com/articles/319496.
- „Chest Pain - Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2025, mayoclinic.org/diseases-conditions/chest-pain/symptoms-causes/syc-20370838.
- „Chest Pain: What It Feels Like, Causes & Treatment”, Cleveland Clinic, 15 Jan. 2020, my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21209-chest-pain.
- „Angina - Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2025, mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/symptoms-causes/syc-20369373.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Bolile copilăriei: tot ce trebuie să știi despre ele
Bolile virale ale copilăriei sunt boli contagioase, care odată contractate, oferă, în mare parte, imunitate pe viaţă, iar cele mai severe pot fi prevenite prin vaccinare.Ele apar, de cele mai multe ori, la copiii cu vârste între 2 şi 8 ani, colectivitatea (grădiniţa, şcoala) fiind cel ma...

Deficitul de vitamina B12: Simptome, diagnosticare și prevenire
Organismul uman are nevoie de cel puțin 30 de vitamine, minerale și alte componente pentru a funcţiona optim și pentru a produce energie în viața de zi cu zi. În acest articol vom detalia una dintre aceste componente complexe - vitamina B12, despre importanța ei în organismul uman, despre s...

Durere de plămâni: ce trebuie să știi?
Durerea de plămâni este de fapt durerea pe care un pacient o resimte la nivel toracic, fiind un simptom caracteristic mai multor afecțiuni. Unele dintre aceste afecțiuni reprezintă urgențe din punct de vedere medical atunci când sunt afecțiuni ale inimii sau ale plămânilor.Pacientul nu res...