Grelina: ce este și ce trebuie să știi despre acest hormon

Ce este grelina (hormonul foamei)

Grelina este un hormon produs de stomac, dar și creierul, intestinul subțire și pancreasul, eliberează cantități mici de grelină.

Grelina, cunoscută și ca „hormonul foamei”, are numeroase funcții, dar efectul cel mai important este inducerea senzației de foame. Alte funcții pe care le îndeplinește hormonul grelina sunt:

• ajută corpul să stocheze grăsimea;
• ajută glanda pituitară să elibereze hormon de creștere;
• are rol în controlul zaharurilor și a modului în care organismul eliberează insulina (hormonul responsabil cu procesarea zahărului);
• ajută la formarea oaselor.

Hormonul „poftei de mâncare” este eliberat de stomac atunci când acesta este gol sau aproape gol, iar nivelurile de grelină sunt maxime înainte de masă.

De ce este importantă grelina

Grelina este importantă datorită rolului major pe care îl are în reglarea senzației de foame, a apetitului și a aportului de alimente. Acest hormon poate avea efecte majore asupra greutății corporale.

Reducerea cantității de grelină produsă în corp poate suprima pofta de mâncare, determinând un aport alimentar minim pentru persoana care experimentează această condiție.

Persoanele care doresc să reducă nivelurile de grelină în mod natural trebuie să ia în considerare reducerea consumului de fructoză, efectuarea exercițiilor fizice regulate și minimizarea nivelul de stres.

Ce se întâmplă în cazul nivelurilor ridicate de grelină din organism

Dietele restrictive determină creșterea nivelurilor de grelină. Cercetările au arătat că persoanele care suferă de tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia, au un nivel ridicat de grelină, la fel ca și persoanele care urmează frecvent diete dure, ale căror rezultate sunt de scurtă durată.

Un nivel ridicat de grelină este întâlnit uneori la persoanele care își restricționează dieta din motive de sănătate, cum ar fi cei diagnosticați cu boală celiacă sau boală inflamatorie intestinală.

De obicei, persoanele care își restricționează aportul caloric în timpul unei diete restrictive vor experimenta creșteri ale nivelurilor de grelină. Un nivel ridicat de grelină poate fi, de asemenea, asociat cu anumite afecțiuni biologice și genetice, cum ar fi:

• anorexia nervoasă;
• cașexia (afecțiune care determină pierderea mușchilor);
• boala celiacă;
• boala inflamatorie intestinală;
• sindromul Prader-Willi.

Ce legătură există între leptină și grelină

Grelina și leptina sunt cei doi hormoni responsabili cu senzația de foame și cu sațietatea, fiind în strânsă legătură cu modul în care oscilează greutatea corporală.

Leptina este un hormon produs de celulele adipoase, care are rolul de a scădea apetitul, în timp ce grelina, opusul său, este hormonul care crește pofta de mâncare. Acești hormoni joacă un rol crucial în menținerea greutății.

Nivelurile de leptină sunt mai scăzute la persoanele slabe față de cele supraponderale. Grelina este eliberată la nivelul stomacului și trimite creierului semnalul de foame.

Cercetătorii au concluzionat că, în mod normal, nivelurile de grelină cresc dramatic înainte de a mânca, semnalând foamea, și scad la aproximativ trei ore după masă.

Unii cercetători consideră că grelina nu este atât de importantă în stimularea apetitului cum se considera anterior și că rolul său în reglarea greutății corporale este, de fapt, un proces mai complex.