Despre sindromul dispeptic
Sindromul dispeptic sau dispepsia funcțională sunt termeni utilizați pentru simptomele gastrice recurente care nu au o cauză evidentă, o altă denumire a acelorași entități fiind și dispepsia non-ulceroasă. O tulburare funcțională este o problemă persistentă care nu are o explicație prin cauze fizice sau mecanice.
Sindromul dispeptic este o tulburare funcțională frecvent întâlnită, incluzând simptome precum durere și disconfort în etajul abdominal superior, balonare, grețuri, eructații.
Estimările spun că 10-20% dintre persoanele care se adresează medicului au manifestări specifice de sindrom dispeptic, dar, pentru că mulți nu solicită asistență medicală pentru simptomele lor, numărul celor cu sindrom dispeptic ar putea fi mult mai mare.
Tipuri de sindrom dispeptic
Dispepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări funcționale gastrointestinale. În cadrul sindromului dispeptic există trei subclase:
- Sindromul durerii epigastrice, care se referă la asocierea durerii cu caracter de arsură la nivelul etajului superior abdominal;
- Sindromul suferinței postprandiale, care cuprinde simptome de sațietate precoce, balonare, gaze, eructații, greață după masă;
- Combinația celor două de mai sus.
Cauze
Sindromul dispeptic este un termen umbrelă, cauzele acestuia fiind, deşi numeroase, destul de neclare, dar specialiștii medicali au identificat o serie de factori care au fost în relație directă cu aceste manifestări:
- Întârzierea golirii gastrice
În mod fiziologic, structura peretelui gastric este concepută ca să se relaxeze și să se extindă în urma alimentației, dar, la unii indivizi, această funcție poate fi perturbată, conducând la o senzație constantă de plenitudine gastrică. Pe de altă parte, pot fi afectate fibrele nervoase din perete stomacului care sunt responsabile de eliberarea unor semnale pentru golirea conținutului gastric în duoden și intestin subțire, afecțiune denumită gastropareză.
- Alergii sau intoleranțe alimentare
În cazul alergiei la proteinele laptelui de vacă, în special la copii, sau intoleranței la lactoză sau gluten pe de o parte ori alergie la diverse alimente sau histamină, se pot declanșa simptome precum grețuri şi meteorism, derivate din inflamația produsă local la nivelul mucoasei gastrice sau intestinale.
- Infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie comună care se cantonează în mucoasa stomacului și o erodează prin creșterea secreției acide locală, conducând ulterior la gastrită sau ulcer.
- Hipersensibilitatea viscerală
Unii pacienți moștenesc sau dobândesc o sensibilitatea exagerată a sistemului nervos enteric, care se manifestă prin răspuns fizic la stres sau factori emoționali cu spasme colicative ale musculaturii netede din peretele tubului digestiv.
- Tratament excesiv cu antibiotice
În urma autoadministrării sau a administrării necontrolate ori prelungite cu antibiotice fără probiotice se produce un dezechilibru al florei intestinale.
- Utilizarea necontrolată a antiiflamatoarelor steroidiene sau nesteroidiene
- Obezitatea
Prin favorizarea instalării bolii de reflux gastro-esofagian.
- Stil de viață dezechilibrat și alimentație de tip fast-food
- Consum cronic de alcool și tutun
- Sindromul de intestin iritabil
- Cauze extraabdominale
Precum diabet zaharat, hipertiroidia, insuficiența renală, pielonefrita.
Factori de risc
Sindromul dispeptic este o tulburare funcțională, nefiind explicată prin cauze cuantificabile. Simptomele sunt prezente, percepute, însă nu poate fi identificată nicio sursă structurală care să conducă la aceste manifestări.
Dintre factorii de risc care pot duce la sindrom dispeptic, s-a observat că există unele predispoziții care pot crește incidența acestei patologii:
- sexul feminin;
- tratamentul medicamentos cu antiinflamatoare care pot produce iritația mucoasei gastrice;
- expunerea la tutun;
- tulburări de anxietate sau depresii;
- infecția cu Helicobacter pylori;
- istoric de abuz fizic sau emoțional.
Simptome
În mod obișnuit, semnele şi simptomele sindromului dispeptic includ: inapetență, senzație de plenitudine gastrică, grețuri, durere abdominală difuză. În funcție de simptomatologie, sindroamele dispeptice se împart în patru categorii și anume:
- Dispepsia de tip ulceros - are ca simptome durere în etajul abdominal superior, arsuri retrosternale, greață, vărsături;
- Dispepsia de tip diskinetic - prezintă sațietate precoce, senzație de stomac plin, disconfort epigastric, lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături;
- Dispepsia de tip reflux - se asociază cu durere și arsură retrosternală, pirozis, regurgitații acide și înghițirea cu dificultate;
- Dispepsia de tip nespecific sau aerofagia - se manifestă cu meteorism abdominal și eructații, ca urmare a cantității crescute de aer din stomac.
Diagnosticare
Pentru a stabili diagnosticul de sindrom dispeptic este necesar, în primul rând, o anamneză amănunțită, un examen clinic efectuat, în primă fază, în cabinetul medicului de familie. Acesta constă în a declara toate semnele și simptomele pe care le aveţi, frecvența cu care ele apar, periodicitatea, dacă cedează la anumite medicamente, care sunt factorii care le agravează sau le diminuează, obiceiurile alimentare, stilul de viață, patologiile sau tratamentele cronice pe care le aveți.
Ulterior, medicul va realiza un examen clinic local, cu inspecția, palparea și percuția tuturor sistemelor, cu precădere cel digestiv.
Urmează apoi investigațiile paraclinice, analize de sânge pentru excluderea altor boli, teste din scaune pentru Helicobacter pylori și endoscopie digestivă superioară pentru a vizualiza esofagul, stomacul și duodenul.
Tratament
Tratamentul constă în gestionarea simptomelor sindromului dispeptic și/sau în rezolvarea cauzei. Astfel, există posibilitatea de a eradica H. pylori prin tratament antibiotic, dacă aceasta este cauza, medicamente pentru resorbția gazelor, antiacide sau inhibitori de pompă de protoni pentru fenomenele de gastrită, ulcer ori reflux, antiemetice, analgezice, prokinetice pentru a stimula evacuarea conținutului gastric, antidepresive în doze mici sau terapie psihocomportamentală, acupunctură, fitoterapie, toate fiind asociate cu regim alimentar corespunzător și schimbarea dietei și a stilului de viață.
Complicații
Dintre complicațiile sindromului dispeptic, prima pe care o putem menționa este alterarea calității vieții, urmată apoi de alte patologii precum:
- stenoza esofagiană;
- cronicizarea gastritei;
- ulcer gastric sau duodenal;
- stenoză pilorică;
- neoplasm gastric.
Prevenție
Cei mai importanți factori pentru prevenția sindromului dispeptic sunt:
- menținerea unui indice de masă corporală în limite normale;
- renunțarea la fumat;
- evitarea băuturilor alcoolice;
- dietă echilibrată;
- mese mici și regulate în loc de mese copioase;
- evitarea unei cine târzii, înainte de a merge la culcare;
- evitarea alimentelor care declanșează indigestia: ceapa, usturoiul, roșiile sau alimentele picante.
Autor
Dr. Adriana Crăciun
Bibliografie
- R. Christopher Harmon, and David A Peura. “Review: Evaluation and Management of Dyspepsia.” Therapeutic Advances in Gastroenterology, vol. 3, no. 2, 25 Jan. 2010, pp. 87–98, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3002574/, https://doi.org/10.1177/1756283x09356590
- “Functional Dyspepsia - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/functional-dyspepsia/diagnosis-treatment/drc-20375715
- R, Flores-Rendón Á. “Managing Functional Dyspepsia.” Medicina Universitaria, vol. 16, no. 64, July 2014, pp. 146–148, www.elsevier.es/en-revista-medicina-universitaria-304-articulo-managing-functional-dyspepsia-X1665579614675951
- “Sindromul Dispeptic, Cauze Si Tratament.” Edumedical.ro, 2014, www.edumedical.ro/sindrom-dispeptic-cauze-si-tratament/
- Clinic, Cleveland. “Functional Dyspepsia: Symptoms, Diet, Treatment & Living With.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22248-functional dyspepsia
- “Indigestion.” Patient.info, 2023, patient.info/digestive-health/dyspepsia-indigestion#preventing-indigestion
Alte afecțiuni similare
Sindrom de durere miofascială
Sindromul durerii miofasciale este o afecțiune cronică, ce provoacă dureri în sistemul musculo-scheletic, de obicei limitate la o anumită zonă.Durerea este, cel mai...
Vezi detalii
Sindrom de oboseală cronică
Sindromul de oboseală cronică (SOC) este o boală complexă și controversată, cu origini încă necunoscute. SOC este caracterizat prin oboseală severă, tulburări cognitive,...
Vezi detalii
Sindrom de tunel carpian
Sindromul de tunel carpian este o afecțiune frecventă care provoacă amorțeală, furnicături și durere în mână și antebraț şi, uneori, scădere de forţă la nivelul mâinii....
Vezi detalii
Sindrom Dumping
Sindromul Dumping, cunoscut și sub numele de sindromul postprandial precoce, este o afecțiune care apare atunci când alimentele se deplasează prea repede din stomac în...
Vezi detalii
Sindrom extrapiramidal
Sindromul extrapiramidal se referă la un set de tulburări de mișcare cauzate de disfuncții ale sistemului extrapiramidal, o parte a sistemului motor implicat în...
Vezi detalii
Sindrom Fregoli
Sindromul Fregoli este o tulburare psihiatrică rară, caracterizată prin convingerea delirantă că persoane diferite sunt, de fapt, o singură persoană care își schimbă...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.