Gută

Cauze

Guta apare atunci când cristalele de acid uric se acumulează în articulații, provocând inflamația și durerea intensă.

Acidul uric este un produs rezultat în urma descompunerii purinelor, substanțe care se găsesc în mod natural în corp, dar și în anumite alimente. În condiții normale, acest acid este eliminat prin urină, cu ajutorul rinichilor. Problemele apar atunci când corpul produce un exces de acid uric sau când rinichii nu reușesc să îl filtreze eficient. În aceste situații, acidul uric se acumulează și formează cristale, care sunt responsabile de apariția durerii, inflamației și umflăturilor specifice gutei.

Cu cât este mai mare gradul și durata hiperuricemiei, cu atât este mai mare riscul apariției simptomelor și severitatea acestora.

Scăderea excreției renale este, de departe, cea mai frecventă cauză de hiperuricemie. Aceasta poate fi ereditară sau poate surveni la pacienții care fac tratament cronic cu diuretice și la cei cu afecțiuni care scad filtrarea glomerulară.

Simptome

Semnele și simptomele gutei apar aproape întotdeauna brusc și adesea noaptea. Acestea includ:

• durere articulară intensă: guta afectează în mod obișnuit articulația degetului mare de la picior, dar se poate manifesta la orice articulație (glezne, genunchi, coate, încheieturi și degete); articulația șoldului, a umărului, cele sacroiliace (structura osoasă de la baza coloanei vertebrale), sternoclaviculare sau vertebrale cervicale sunt rar afectate. Durerea devine din ce în ce mai severă, de obicei, în câteva ore;
• stare continuă de disconfort: după dispariția durerii severe, unele disconforturi comune pot dura de la câteva zile până la câteva săptămâni; este posibil ca atacurile ulterioare să dureze mai mult și să afecteze mai multe articulații;
• inflamație și roșeață: articulațiile afectate devin umflate, calde și roșii;
• limitarea mișcării: când guta progresează, mișcările normale ale articulațiilor devin limitate;
• tumefacția, căldura locală, eritemul și sensibilitatea neobișnuită la palpare pot sugera o infecție;
• uneori, apar și febra, tahicardia, frisoanele și starea de rău general.

Stadiile gutei

Există diferite etape prin care progresează guta:

• hiperuricemie asimptomatică: în prima perioadă, nivelul acidului uric în sânge este ridicat, dar guta nu este încă simptomatică. Majoritatea pacienților rămân asimptomatici toată viața.

În acest stadiu, tratamentul nu este necesar, deși cristalele sunt depozitate în țesuturi și provoacă daune ușoare.

Această fază se încheie odată cu apariția primului atac de gută sau odată cu apariția pietrelor la rinichi; poate dura câțiva ani, dar poate fi mult mai scurtă la pacienții cu creșteri mari ale acidului uric;

• guta acută: această etapă începe atunci când cristalele de acid uric provoacă inflamație acută și durere intensă; acest atac brusc va disparea în decurs de trei până la zece zile.

Durerea poate fi uneori declanșată de evenimente stresante, consum de alcool și droguri, precum și de vremea rece;

• guta intercritică: acest stadiu reprezintă perioada dintre atacurile de durere și guta acută.

Erupțiile pot să nu apară timp de luni sau chiar ani, deși nu sunt tratate. Pe măsura trecerii timpului, acestea se pot manifesta, însă, din ce în ce mai frecvent. În această etapă, se depun în țesut noi cristale de acid uric;

• guta cronică: este cel mai grav stadiu și cel mai debilitant tip de gută; el provoacă daune permanente în articulații și rinichi.

Pacientul poate suferi de artrită cronică și poate dezvolta tofi (bucăți mari de cristale de acid uric) în zone mai reci ale corpului, cum ar fi articulațiile degetelor.

Este nevoie de mult timp fără tratament pentru ca un pacient să ajungă în stadiul de gută cronică, aproximativ zece ani. De aceea, este foarte puțin probabil ca un pacient care primește un tratament adecvat să progreseze în această etapă.

Tratament

Scopul tratamentului este ameliorarea promptă a atacului de gută, prevenirea unor crize ulterioare, prevenirea complicațiilor, respectiv prevenirea și tratarea bolilor asociate.

În cazul atacurilor acute de gută, tratamentul medicamentos poate include antiinflamatoare nesteroidiene, antigutoase sau corticosteroizi, medicamente reduc inflamația și durerea. Dacă pacientul suferă mai multe atacuri pe an, dacă durerea este deosebit de intensă sau dacă există deja complicații, tratamentul se va concentra pe scăderea nivelului de acid uric. În acest scop, se pot prescrie medicamente care reduc producția de acid uric în organism sau medicamente care ajută rinichii să elimine mai eficient acidul uric din sânge prin urină.

Hiperuricemia asimptomatică nu are indicație de tratament medicamentos deoarece nu toți pacienții cu valori crescute ale acidului uric pot dezvolta gută. Scăderea acidului uric se poate face prin înlocuirea medicației care duce la creșterea lui, prin controlul valorilor tensiunii arteriale, scădere ponderală și reducerea consumului de alcool.

Regimul alimentar recomandat

Alimentația în gută este extrem de importantă.

Există o serie de alimente care sunt interzise, printre care:

• alimentele bogate în purine: viscere, creier, momițe, scrumbii, sardele; sunt permise, în cantități mici, carnea fiartă și peștele;
• dintre legume, sunt interzise: fasolea, lintea, mazărea, ciupercile, varza, conopida;
• ciocolata și băuturile alcoolice pot declanșa o criză de gută.

Meniul unui pacient cu gută trebuie să cuprindă mâncăruri care vor fi preparate cât mai simplu, fără sare și grăsimi și să cuprindă patru – cinci mese pe zi.

Complicații

Atacurile de gută debutează frecvent noaptea, iar durerea intensă perturbă somnul, cauzând oboseală și creșterea stresului în viața de zi cu zi. Durerea limitează activitățile obișnuite precum mersul sau treburile casnice, iar atacurile recurente pot duce la dizabilitate permanentă din cauza distrugerii articulare.

O altă complicație a gutei cronice este formarea de tofi. Aceștia pot apărea în diverse zone, precum degetele, mâinile, picioarele, coatele sau în zona tendonului lui Ahile, în partea din spate a gleznei. Deși, în general, nedureroși, tofii se inflamează în timpul crizelor și pot eroda și distruge articulațiile din jur.

În plus, aceleași cristale de urat pot forma pietre dureroase la rinichi și pot afecta funcția renală. Guta este, de asemenea, frecvent asociată cu alte probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă și boli renale cronice.

Întrebări frecvente despre gută

Ce este guta și de ce apare?

Guta este o formă de artrită cauzată de acumularea cristalelor de acid uric în articulații. Boala apare atunci când organismul produce prea mult acid uric sau când rinichii nu reușesc să îl elimine eficient.

Cum se manifestă un atac de gută?

Un atac de gută debutează brusc, de obicei noaptea, și se caracterizează prin durere intensă, roșeață, umflare și căldură locală la nivelul unei articulații - cel mai frecvent degetul mare de la picior. Crizele pot dura câteva zile și pot reapărea în timp dacă boala nu este tratată.

Ce analize se fac pentru gută?

În general, lista de analize și investigații solicitate dacă se suspicionează un astfel de diagnostic include artrocenteza, ce presupune examinarea lichidului sinovial pentru a identifica direct cristalele de acid uric, testarea nivelului de acid uric din sânge și anumite investigații imagistice.

Ce alimente sunt interzise în gută?

Persoanele cu gută trebuie să evite alimentele bogate în purine, cum ar fi organele (ficat, rinichi, creier), carnea roșie, fructele de mare (sardine, scrumbii, midii) și alcoolul, mai ales berea. De asemenea, este indicat să se reducă consumul de băuturi îndulcite cu fructoză. Pentru mai multe recomandări privind regimul recomandat în caz de gută, programează o consultație la medicii buni de la MedLife!

Se vindecă guta?

Guta nu se vindecă definitiv în sensul eliminării complete a bolii din organism. Cu toate acestea, guta este o boală ce poate fi controlată și gestionată eficient prin tratament și modificări ale stilului de viață, permițând pacienților să ducă o viață normală, fără durere și fără complicații.