Gripa tip B

Descoperă informații utile despre gripa tip b: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre gripa tip B

Gripa tip B este o infecție virală respiratorie cauzată de virusul gripal B, parte din familia Orthomyxoviridae. Particularitatea acestui virus este că infectează exclusiv oamenii, spre deosebire de virusul gripal A, care poate infecta și animalele.

Gripa tip B are o frecvență mai ridicată în sezonul rece, fiind responsabilă pentru numeroase cazuri de boală și chiar pentru epidemii anuale.

Virusul gripal B se împarte în două linii principale:

B/Yamagata;
B/Victoria.

Aceste linii sunt importante deoarece vaccinurile anuale trebuie să le acopere pentru a oferi protecție completă. Mutațiile apar mai lent decât la gripa A, ceea ce face virusul mai stabil din punct de vedere antigenic, însă nu îl face mai puțin periculos.

Gripa de tip B este foarte contagioasă, chiar și înainte de apariția simptomelor, și poate cauza forme severe, până la deces, la anumite grupuri de persoane vulnerabile, precum copiii, vârstnicii și cei cu imunitatea compromisă.

Recunoașterea timpurie a simptomelor gripei de tip B, diagnosticul rapid, tratamentul corect și vaccinarea anuală sunt esențiale pentru a reduce severitatea și răspândirea bolii.

Cauze

Cauza directă a infectării este contactul cu virusul gripal B, iar riscul de îmbolnăvire crește în sezonul rece, în colectivități și la persoanele cu imunitate scăzută.

Principalele cauze ale infectării sunt:

expunerea la o persoană bolnavă - virusul se transmite foarte ușor de la om la om, iar un bolnav este contagios cu 1–2 zile înainte de apariția simptomelor și rămâne contagios până la 5–7 zile după debut (la copii, chiar mai mult);
transmiterea prin picături respiratorii (aerosoli) - când o persoană infectată tușește, strănută sau chiar vorbește, elimină particule microscopice care pot fi inhalate de cei din jur;
contactul direct cu secreții infectate - strângerea de mână, folosirea în comun a obiectelor personale (pahare, tacâmuri, prosoape) favorizează transmiterea;
atingerea suprafețelor contaminate - virusul poate supraviețui câteva ore pe suprafețe dure (mese, clanțe, telefoane). Dacă ducem mâna contaminată la gură, nas sau ochi, virusul pătrunde în organism;
imunitatea scăzută - persoanele cu sistem imunitar slăbit, din cauza bolilor cronice, stresului, oboselii sau a tratamentelor imunosupresoare, sunt mai predispuse la infecție.

Factori de risc

Deși oricine se poate infecta cu virusul gripal B, există anumite categorii de persoane la care riscul de a contracta boala sau de a dezvolta forme mai severe este semnificativ mai mare.

Principalii factori de risc sunt:

vârsta - copiii sub 5 ani, în special cei sub 2 ani, la care sistemul imunitar nu este complet matur și persoanele peste 65 de ani, la care imunitatea slăbește odată cu înaintarea în vârstă;
sarcina și perioada post-partum - femeile însărcinate și cele aflate în primele două săptămâni după naștere au un risc crescut de complicații respiratorii și cardiovasculare;
boli cronice și condiții medicale asociate - astm și boli pulmonare cronice (BPOC);
boli cardiovasculare - hipertensiune, insuficiență cardiacă;
diabet zaharat;
afecțiuni renale sau hepatice cronice;
imunodepresia - persoanele cu sistem imunitar slăbit din cauza infecției cu HIV, a tratamentelor oncologice sau a transplantului de organe;
obezitatea severă - persoanele cu IMC ≥ 40 sunt mai expuse complicațiilor respiratorii grave.

Simptome

Gripa de tip B are manifestări similare cu alte tipuri de gripă, însă severitatea simptomelor poate varia de la ușoare la intense, în funcție de vârsta și starea de sănătate a persoanei afectate.

Simptomele generale ale gripei tip B sunt:

febră mare (adesea peste 38,5–39°C), care apare brusc;
frisoane și senzație de răceală intensă;
dureri musculare și articulare (mialgii, artralgii);
dureri de cap;
nas infundat sau care curge;
ochi roși, sensibili la lumină (uneori);
oboseală extremă și lipsă de energie;
transpirații abundente.

Simptomele tipice respiratorii includ:

tuse, care este de obicei uscată, dar care poate deveni productivă;
durere în gât;
nas înfundat;
secreții nazale;
senzație de arsură retrosternală din cauza tusei persistente.

Gripa de tip B prezintă deseori și simptome gastrointestinale, care sunt mai frecvente la copii, cum ar fi:

greață;
vărsături;
diaree ușoară.

Simptomele gripei de tip B pot debuta brusc, în doar câteva ore, iar starea lor acută poate persista timp de cinci, până la șapte zile.

Există și o serie de simptome reziduale, prezente în faza de după vindecare, cum ar fi oboseala, starea de slăbiciune a organismului și tusea, care pot persista câteva săptămâni după faza acută.

Diagnosticare

Diagnosticul gripei de tip B este stabilit de medicul infecționist sau medicul de familie și presupune evaluarea clinică a simptomelor și confirmarea prin teste de laborator. Acest proces este important deoarece simptomele pot fi similare cu cele ale altor infecții respiratorii, cum ar fi răceala comună, COVID-19 sau alte viroze.

Medicul specialist stabilește suspiciunea de gripă tip B pe baza:

anamnezei - debut brusc al febrei, expunere la persoane bolnave, sezon gripal;
simptome tipice - febră, frisoane, dureri musculare, cefalee, tuse, oboseală intensă;
examinare fizică - congestie nazală, durere în gât, stare generală alterată.

Pentru un diagnostic cert sunt recomandate:

teste de laborator - test rapid pentru gripă, recoltare de secreții nazale sau faringiene;
teste moleculare - teste RT-PCR care sunt cele mai precise și care pot diferenția gripa de tip A și tip B.

De asemenea, medicul va face și un diagnostic diferențial, pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similar, cum ar fi COVID-19, răceală comună, viroze respiratorii (adenovirus, rinovirus) sau chiar pneumonii bacteriene.

Tratament

Tratamentul gripei tip B este, de regulă, simptomatic și suportiv.

Principalele recomandări în privința tratamentului gripei de tip B sunt:

odihnă și repaus la pat;
hidratare corespunzătoare;
administrarea de antipiretice și analgezice (pentru scăderea febrei și calmarea durerii);
folosirea de spray-uri de gât, siropuri pentru tuse sau alte medicamente pentru ameliorarea simptomelor locale.

În cazurile moderate și severe de infectare cu gripa de tip B, la persoanele cu risc crescut medicul poate recomanda medicamente antivirale, care trebuie administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, pentru a-și dovedi eficiența.

Administrarea antibioticelor nu este recomandată, pentru că nu sunt eficiente împotriva virusului B, dar le pot fi prescrise dacă apare o suprainfecție bacteriană confirmată, cum ar fi pneumonia bacteriană.

Complicații

Deși majoritatea persoanelor se recuperează fără probleme, gripa de tip B poate duce și la complicații, mai ales la grupele vulnerabile.

Printre complicațiile gripei de tip B se numără:

complicații respiratorii – pneumonie virală, pneumonie bacteriană, bronșită, insuficiență respiratorie;
complicații sistemice – miocardită (inflamația mușchiului cardiac), encefalită, insuficiență renală, sepsis;
complicații secundare – infecții adiacente ca otita medie, sinuzită, alte infecții asociate.

Toate aceste complicații pot necesita spitalizare și tratament de urgență.

Prevenție

Cea mai eficientă metodă de prevenție a infectării cu gripă de tip B este vaccinarea antigripală anuală. Vaccinurile conțin componente care protejează împotriva ambelor linii majore ale virusului gripal B (Victoria și Yamagata).

Vaccinarea este recomandată în special pentru persoanele din grupurile de risc și pentru personalul medical.

Alte măsuri de prevenție includ:

spălatul frecvent al mâinilor cu apă și săpun;
folosirea dezinfectanților pe bază de alcool;
evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave;
purtarea unei măști în spații aglomerate, mai ales în sezonul rece;
acoperirea gurii și nasului la tuse și strănut (de preferat în pliul cotului);
izolarea la debutul simptomelor pentru a preveni răspândirea bolii.

Întrebări frecvente despre gripa tip B

Cum se transmite gripa tip B?

Prin picături respiratorii atunci când o persoană bolnavă tușește, strănută sau vorbește, dar și prin contact direct cu obiecte contaminate sau suprafețe pe care virusul poate supraviețui câteva ore.

Care sunt persoanele cu cel mai mare risc de complicații?

Copiii mici, vârstnicii, femeile însărcinate, persoanele cu boli cronice (respiratorii, cardiovasculare, diabet) sau cu imunitatea slăbită.

Ce simptome ar trebui să mă alerteze?

Febra mare, frisoanele, durerile musculare, tusea persistentă și oboseala intensă sunt cele mai frecvente semne. La copii pot apărea și vărsături sau diaree.

Cum se pune diagnosticul de gripă tip B?

Medicul stabilește diagnosticul pe baza simptomelor și îl confirmă prin teste rapide sau RT-PCR, care diferențiază gripa de alte infecții respiratorii.

Ce tratament există pentru gripa tip B?

În formele ușoare se recomandă repaus, hidratare și medicamente pentru febră și durere. În cazurile severe sau la persoane cu risc, medicul poate prescrie antivirale, care sunt eficiente dacă sunt începute în primele 48 de ore.

De ce nu se dau antibiotice în gripă?

Pentru că antibioticele nu acționează asupra virusurilor. Ele pot fi indicate doar dacă apare o infecție bacteriană secundară, cum ar fi pneumonia.

Ce complicații poate da gripa tip B?

Poate provoca pneumonie, bronșită, miocardită, encefalită sau insuficiență respiratorie, mai ales la grupele vulnerabile. Uneori este nevoie de spitalizare.

Cum mă pot proteja de gripă tip B?

Cea mai bună protecție este vaccinarea anuală. În plus, sunt importante spălatul pe mâini, evitarea contactului cu persoane bolnave, purtarea măștii și izolarea la debutul simptomelor.

Bibliografie

Anthony, Kiara. “What Are the Symptoms of Influenza B?”Healthline, Healthline Media, 26 Mar. 2018, www.healthline.com/health/influenza-b-symptoms. Accessed 30 Aug. 2025.
Bhat, Yellanthoor Ramesh. “Influenza B Infections in Children: A Review.”World Journal of Clinical Pediatrics, vol. 9, no. 3, 5 Nov. 2020, pp. 44–52, www.verywellhealth.com/flu-b-symptoms-identify-treat-and-prevent-5216276, https://doi.org/10.5409/wjcp.v9.i3.44. Accessed 30 Aug. 2025.
NHS website. “Haemophilus Influenzae Type B (Hib).”Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/hib/. Accessed 30 Aug. 2025.
Bhat, Yellanthoor Ramesh. “Influenza B Infections in Children: A Review.”World Journal of Clinical Pediatrics, vol. 9, no. 3, 19 Nov. 2020, pp. 44–52, www.health.com/influenza-b-8413847, https://doi.org/10.5409/wjcp.v9.i3.44. Accessed 30 Aug. 2025.

Alte afecțiuni similare

Greață și vărsături

Greața și vărsăturile pot fi simptome ale mai multor afecțiuni și pot apărea atât la copii, cât și la adulți. Dacă nu sunt însoțite și de alte simptome îngrijorătoare,...

Vezi detalii

Gripă

Gripa este o afecțiune respiratorie cauzată de virusuri. Este extrem de contagioasă și se răspândește prin tuse, strănut sau prin atingerea unei suprafețe infectate....

Vezi detalii

Gripa la copii

Gripa este o infecție virală deosebit de contagioasă care afectează căile respiratorii, una dintre cele mai grave și frecvente boli virale specifice sezonului de iarnă....

Vezi detalii

Gută

Guta este o formă comună și complexă de artrită, caracterizată prin depunerea cristalelor de urat de sodiu pe articulații. Boala poate afecta pe oricine și se manifestă...

Vezi detalii

Halucinații

Halucinațiile reprezintă percepții senzoriale false, inexistente, care pot fi resimțite ca fiind reale și autentice de persoana care le experimentează.Halucinațiile...

Vezi detalii

Hemangiom

Hemangiomul este o tumoră benignă cu originea în celulele peretelui vascular, fiind una dintre cele mai frecvente tumori întâlnite la copii, care de cele mai multe ori...

Vezi detalii