Hematii: ce sunt, rol, importanță pentru organism

Ce sunt hematiile (eritrocitele)?
Hematiile, cunoscute și sub denumirea de globule roșii, sunt celulele cele mai numeroase din sângele uman și joacă un rol esențial în funcționarea optimă a organismului. Acestea sunt responsabile pentru transportul oxigenului de la plămâni către țesuturi și a dioxidului de carbon în sens invers. Fără un număr adecvat și o funcționare corectă a hematiilor, țesuturile corpului ar fi lipsite de oxigen, ceea ce ar afecta grav sănătatea generală. În continuare, vom explora structura, funcțiile și importanța lor vitală.
Hematiile sunt celule sanguine specializate, cunoscute și sub numele de eritrocite sau globule roșii. Acestea reprezintă aproximativ 40-45% din volumul total al sângelui și sunt esențiale pentru transportul gazelor respiratorii în organism. Sunt produse în măduva osoasă și au o durată de viață limitată, de aproximativ 120 de zile.
Aceste celule au o formă caracteristică de disc biconcav, ceea ce le oferă o suprafață mare pentru schimburile de gaze și le permite să se strecoare prin cele mai înguste vase de sânge. Spre deosebire de alte celule, hematiile mature nu au nucleu, fapt care le permite să transporte mai multă hemoglobină, proteina responsabilă pentru legarea oxigenului.
Culoarea roșie a sângelui se datorează conținutului ridicat de hemoglobină din hematii. Hemoglobina conține fier, care leagă oxigenul și conferă acea nuanță specifică roșiatică. Fiecare hematie conține milioane de molecule de hemoglobină.
Numărul de hematii din organism este impresionant: în medie, o picătură de sânge conține aproximativ 5 milioane de globule roșii. Acest număr poate varia în funcție de vârstă, sex, altitudine și starea generală de sănătate.
Prin forma lor simplă dar eficientă și componența adaptată, hematiile demonstrează cât de perfect este echilibrat sistemul uman. Fiecare caracteristică structurală a lor servește unei funcții vitale.
Cum se formează hematiile?
Procesul de formare a hematiilor se numește eritropoieză și are loc în măduva osoasă hematogenă, mai ales la nivelul oaselor plate precum sternul, coastele sau oasele bazinului. Eritropoieza este un proces complex, controlat hormonal și dependent de necesarul de oxigen al organismului.
Formarea hematiilor este stimulată de eritropoietină, un hormon produs în principal de rinichi. Atunci când nivelul de oxigen din sânge scade (hipoxie), rinichii semnalează nevoia de a produce mai multe hematii prin eliberarea acestui hormon. Astfel, organismul are un mecanism eficient de adaptare la nevoile sale metabolice.
În timpul procesului de maturizare, celulele trec prin mai multe etape, începând cu celulele stem hematopoietice. Pe măsură ce acestea se diferențiază, nucleul este eliminat, iar celula devine tot mai specializată pentru a transporta oxigen. Ultima etapă este reticulocitul, o formă imatură care ajunge în sânge și se maturizează în câteva zile.
Durata de viață a unei hematii mature este de aproximativ 120 de zile, după care este distrusă în splină, ficat sau măduva osoasă. Componentele utile, precum fierul, sunt reciclate pentru a produce noi celule.
Dezechilibrele în procesul de eritropoieză pot duce la diverse afecțiuni hematologice. Atât carențele nutriționale, cât și disfuncțiile renale sau bolile măduvei pot afecta sever producția de hematii.
Funcțiile hematiilor
Funcția principală a hematiilor este transportul oxigenului de la plămâni către toate celulele corpului. Acest lucru este posibil datorită hemoglobinei, care leagă oxigenul în alveolele pulmonare și îl eliberează la nivelul țesuturilor, în funcție de necesarul local.
Pe lângă oxigen, hematiile contribuie și la transportul dioxidului de carbon – produs rezultat din metabolismul celular. Dioxidul de carbon este preluat din țesuturi și transportat în plămâni, unde este eliminat prin expirație.
Un alt rol important este menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. Hematiile acționează ca un sistem tampon, ajutând la stabilizarea pH-ului sângelui prin legarea sau eliberarea ionilor de hidrogen, în funcție de necesități.
De asemenea, hematiile influențează vâscozitatea sângelui și, implicit, tensiunea arterială. Un număr prea mare sau prea mic de hematii poate afecta circulația și funcționarea corectă a inimii și vaselor de sânge.
În mod indirect, hematiile sprijină funcționarea altor organe, asigurând oxigenarea creierului, mușchilor, ficatului și altor sisteme vitale. Orice disfuncție la acest nivel poate duce la simptome precum oboseală, amețeli sau dificultăți de concentrare.
Valorile normale ale hematiilor
Valorile normale ale hematiilor sunt esențiale pentru diagnosticarea și monitorizarea stării de sănătate. În general, la bărbați se consideră normal un număr între 4.7 – 6.1 milioane de hematii pe microlitru de sânge, iar la femei între 4.2 – 5.4 milioane. La copii, valorile pot varia în funcție de vârstă.
O hemoleucogramă completă oferă informații nu doar despre numărul de hematii, ci și despre alți parametri relevanți: hemoglobină (Hb), hematocrit (Hct), volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitară medie (HEM) și concentrația hemoglobinei eritrocitare medii (CHEM).
Valorile crescute ale hematiilor pot semnala afecțiuni precum policitemia vera sau pot fi o reacție la condiții de hipoxie (fumat cronic, altitudine mare). Pe de altă parte, valorile scăzute pot indica anemie, pierderi de sânge, carențe nutriționale sau boli cronice.
Este important ca interpretarea acestor valori să fie făcută în contextul clinic al pacientului, luând în considerare simptomele, istoricul medical și alte analize de laborator.
Monitorizarea periodică a hematiilor este utilă mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, al femeilor însărcinate sau al celor cu regim alimentar restrictiv.

Afecțiuni legate de hematii
Cele mai frecvente afecțiuni legate de hematii sunt anemiile, caracterizate prin scăderea numărului sau calității acestora. Există mai multe tipuri: anemie feriprivă (lipsă de fier), megaloblastică (lipsă de vitamina B12/acid folic), aplastică (afectarea măduvei osoase) și hemolitică (distrugerea prematură a hematiilor).
Policitemia reprezintă situația opusă – un număr prea mare de hematii, care poate îngroșa sângele și crește riscul de tromboze. Aceasta poate fi primară (policitemia vera – o boală a măduvei osoase) sau secundară (ca răspuns la hipoxie cronică).
Talasemia și siclemia sunt boli genetice care afectează structura hemoglobinei. În talasemie, sinteza hemoglobinei este deficitară, iar în siclemie, forma anormală a hematiilor reduce capacitatea lor de transport a oxigenului și duce la complicații vasculare.
Alte afecțiuni pot include infecții (malaria – care distruge hematiile), intoxicații, boli autoimune sau reacții post-transfuzionale. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru menținerea calității vieții.
Evaluarea atentă a parametrilor hematologici și colaborarea cu un medic specialist sunt pași importanți în abordarea oricărei suspiciuni de boală a sângelui.
Analize și diagnostic
Analiza standard pentru evaluarea hematiilor este hemoleucograma completă, care oferă informații despre numărul, dimensiunea și conținutul de hemoglobină al eritrocitelor. Este o analiză de bază, ușor de efectuat și foarte relevantă clinic.
În cazurile în care se suspectează o afecțiune hematologică, se pot efectua teste suplimentare: frotiul de sânge periferic, pentru examinarea microscopică a formei hematiilor, sau testul reticulocitelor, care indică activitatea măduvei osoase.
În anumite situații, se poate recomanda electroforeza hemoglobinei, pentru depistarea variantelor anormale de hemoglobină, ca în cazul talasemiilor sau siclemiei. De asemenea, analizele de fier, vitamina B12 și acid folic sunt utile în investigarea anemiilor.
Analizele sunt completate uneori cu teste imagistice (ecografie, RMN) sau biopsie de măduvă osoasă în cazuri severe. Interpretarea acestora se face întotdeauna în context clinic, de către medicul hematolog sau internist.
Recoltarea analizelor se face dimineața, pe nemâncate, iar rezultatele pot ghida nu doar diagnosticul, ci și eficiența tratamentului urmat.
Cum poți contribui la sănătatea hematiilor
O alimentație echilibrată este esențială pentru menținerea sănătății hematiilor. Nutrienți precum fierul (carne roșie, legume verzi), vitamina B12 (produse de origine animală) și acidul folic (fructe, legume) sunt indispensabili pentru formarea și funcționarea lor.
Hidratarea corectă și evitarea consumului excesiv de alcool sau tutun contribuie la un mediu favorabil pentru sângele sănătos. Exercițiile fizice regulate ajută la oxigenarea eficientă a țesuturilor și la stimularea eritropoiezei.
Evitarea expunerii la toxine, substanțe chimice sau medicamente care pot afecta măduva osoasă este o altă măsură preventivă importantă. De asemenea, vaccinarea și tratarea infecțiilor cronice pot preveni complicațiile hematologice.
Pentru persoanele aflate în grupe de risc (femei gravide, vârstnici, vegetarieni stricți), suplimentele alimentare pot fi recomandate de medic, dar întotdeauna cu monitorizarea atentă a analizelor.
Un stil de viață echilibrat, controale medicale regulate și informarea corectă sunt cheia pentru menținerea sănătății sistemului hematologic.
Hematiile reprezintă un element central al sistemului circulator, cu rol esențial în oxigenarea organismului și în menținerea echilibrului intern. O funcționare deficitară a acestor celule afectează întregul organism și poate semnala afecțiuni grave.
Prin înțelegerea structurii și rolurilor hematiilor, dar și prin monitorizarea periodică a parametrilor hematologici, pot fi prevenite sau tratate eficient numeroase boli. Alimentația corectă, stilul de viață sănătos și consultațiile medicale regulate sunt esențiale pentru o bună sănătate a sângelui.
Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- American Red Cross. “What Do Blood Cells Do?” Www.redcrossblood.org, 27 June 2023, www.redcrossblood.org/local-homepage/news/article/function-of-blood-cells.html, accesat la 22.04.2025;
- Barbalato, Laura, and Leela Sharath Pillarisetty. “Histology, Red Blood Cell.” National Library of Medicine, StatPearls Publishing, 14 Nov. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539702/, accesat la 22.04.2025;
- Cleveland Clinic. “Red Blood Cells: Function & Role.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 8 Nov. 2021, my.clevelandclinic.org/health/body/21691-function-of-red-blood-cells, accesat la 22.04.2025;
- “Erythrocyte - an Overview | ScienceDirect Topics.” Www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/erythrocyte, accesat la 22.04.2025;
- National Cancer Institute. “NCI Dictionary of Cancer Terms.” National Cancer Institute, Cancer.gov, 2019, www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/erythrocyte, accesat la 22.04.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Cvadriceps: rol, funcții și afecțiuni comune
Cvadricepsul este unul dintre cei mai importanți mușchi ai membrului inferior, jucând un rol esențial în mișcările cotidiene și activitățile sportive. De la mers și alergare până la sărituri sau statul în picioare, acest mușchi complex contribuie semnificativ la stabilitatea și func...

Plasma: ce este și ce rol are în organism
Sângele este esențial pentru funcționarea optimă a organismului, iar o componentă vitală a acestuia este plasma. Deși adesea ignorată, cel puțin în comparație cu celulele roșii sau albe, plasma joacă un rol fundamental în menținerea echilibrului intern, transportul substanțelor și s...

Ochi: funcții, rol, afecțiuni asociate
Ochiul este una dintre cele mai complexe și fascinante structuri ale corpului uman, esențială pentru percepția lumii înconjurătoare. Prin intermediul vederii, primim peste 80% din informațiile din mediul înconjurător. Funcționarea corectă a ochilor influențează semnificativ calitatea vi...