Plasma: ce este și ce rol are în organism

Ce este plasma sanguină?
Sângele este esențial pentru funcționarea optimă a organismului, iar o componentă vitală a acestuia este plasma. Deși adesea ignorată, cel puțin în comparație cu celulele roșii sau albe, plasma joacă un rol fundamental în menținerea echilibrului intern, transportul substanțelor și susținerea imunității. În continuare, vom explora în detaliu ce este plasma, din ce este alcătuită, ce funcții îndeplinește și cum este utilizată în medicină, subliniind importanța sa în sănătatea umană.
Plasma este componenta lichidă a sângelui, în care sunt suspendate celulele sanguine — eritrocite, leucocite și trombocite. Ea constituie aproximativ 55% din volumul total al sângelui și are un aspect galben-pal transparent. Plasma este produsă în principal în ficat, iar compoziția sa poate varia ușor în funcție de starea de hidratare și sănătatea generală a individului.
Din punct de vedere chimic, plasma este o soluție complexă de apă, proteine, electroliți, nutrienți, hormoni și produși metabolici. Ea are o consistență ușor vâscoasă și o densitate puțin mai mare decât a apei datorită proteinelor și solviților dizolvați. Această compoziție o face ideală pentru transportul și schimbul de substanțe între țesuturi.
Un alt aspect important al plasmei este capacitatea sa de a menține homeostazia — adică echilibrul intern al corpului. Prin conținutul său bogat și variat, plasma contribuie la reglarea temperaturii corporale, a presiunii arteriale și a pH-ului sângelui.
Plasma are un rol esențial și în protejarea organismului împotriva infecțiilor. Ea conține anticorpi, complement și alte proteine cu funcții imunitare care ajută la recunoașterea și neutralizarea agenților patogeni. Această funcție devine esențială în situații de boală sau răspuns inflamator.
În plus, datorită conținutului său de factori de coagulare, plasma este responsabilă pentru oprirea sângerărilor prin formarea cheagurilor. Astfel, putem spune că fără plasmă, sângele nu și-ar putea îndeplini numeroasele sale funcții vitale.
Compoziția plasmei
În compoziția plasmei, apa reprezintă peste 90%, iar restul de 8-10% sunt substanțe vitale pentru organism. Printre cele mai importante se numără proteinele plasmatice, electroliții, nutrienții, hormonii și metaboliții de excreție. Aceste componente nu sunt distribuite aleatoriu, ci au roluri bine definite și interdependente.
Proteinele plasmatice reprezintă aproximativ 7% din compoziția totală a plasmei. Cele mai importante sunt albumina, globulinele și fibrinogenul. Albumina, produsă în ficat, ajută la menținerea presiunii osmotice și la transportul moleculelor hidrofobe. Globulinele includ anticorpii, cu rol major în apărarea imunologică, iar fibrinogenul este esențial în procesul de coagulare.
Electroliții sunt minerale dizolvate în plasma sanguină, esențiali pentru funcționarea normală a nervilor și mușchilor. Sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cloruri și bicarbonat sunt printre cei mai importanți. Dezechilibrele în concentrația acestora pot duce la probleme grave de sănătate, precum aritmii sau crampe musculare.
Nutrienții prezenți în plasmă includ glucoza, aminoacizii, acizii grași și vitaminele. Aceștia sunt transportați către celulele organismului pentru a fi utilizați în metabolismul energetic și în procesele de regenerare celulară. Plasma este astfel un canal de distribuție esențial pentru resursele energetice ale corpului.
Hormonii circulă în cantități mici, dar au efecte majore asupra funcționării organismului. Aceștia sunt secretați de glandele endocrine și ajung prin plasma la țesuturile-țintă. De asemenea, plasma transportă produșii de deșeu rezultați din metabolism, cum ar fi ureea și acidul uric, către organele excretoare.
Rolurile plasmei în organism
Plasma acționează ca un mijloc de transport vital pentru toate substanțele importante din organism. Ea distribuie oxigenul (în colaborare cu hemoglobina), dioxidul de carbon, hormonii, nutrienții și produșii reziduali către și de la celule. Fără acest transport, celulele nu ar putea primi elementele necesare funcționării și nici nu ar putea elimina toxinele.
Un rol fundamental al plasmei este menținerea presiunii oncotice, adică atragerea lichidelor din țesuturi înapoi în capilare. Albumina este principalul contribuitor în acest proces. În lipsa unei concentrații adecvate de albumină, lichidul ar rămâne în spațiul interstițial, ducând la edeme.
Plasma contribuie și la coagularea sângelui. Atunci când un vas de sânge este lezat, proteinele de coagulare, precum fibrinogenul, sunt activate și contribuie la formarea unui cheag care oprește sângerarea. Acest mecanism este esențial pentru supraviețuire, mai ales în cazul leziunilor sau al intervențiilor chirurgicale.
Funcția imunologică a plasmei este esențială în lupta contra infecțiilor. Globulinele, în special imunoglobulinele (anticorpii), detectează și neutralizează agenții patogeni. Plasma transportă și componentele sistemului complement, care distrug bacteriile și ajută la activarea celulelor imune.
Plasma ajută și la menținerea temperaturii corporale, distribuind căldura produsă de metabolism în tot corpul. În plus, reglează echilibrul acido-bazic prin sisteme tampon (bicarbonat, proteine) care mențin pH-ul sângelui într-un interval fiziologic normal.
Plasma vs. ser
Deși termenii „plasmă” și „ser” sunt uneori folosiți interschimbabil, există diferențe semnificative între aceștia. Plasma este lichidul care rămâne după separarea celulelor sanguine, păstrând toți factorii de coagulare. În schimb, serul este lichidul obținut după coagularea sângelui, deci nu mai conține fibrinogen și alți factori de coagulare.
Din punct de vedere medical, plasma este utilizată mai frecvent în urgențe, deoarece conține toți factorii necesari opririi hemoragiilor. Serul, în schimb, este utilizat în laboratoare pentru analize biochimice sau teste serologice, deoarece nu interferează cu coagularea în timpul manipulării probelor.
Obținerea plasmei presupune adăugarea de anticoagulanți imediat după recoltare, pentru a preveni coagularea. Serul se obține prin lăsarea sângelui să coaguleze natural, urmată de centrifugare. Aceste metode influențează compoziția și utilizările fiecărui lichid.
În cercetarea medicală, serul este preferat pentru măsurarea nivelurilor de hormoni, enzime și anticorpi, deoarece este mai stabil din punct de vedere chimic. Plasma este, în schimb, necesară pentru studii legate de coagulare, boli hematologice și terapii prin transfuzie.

Importanța plasmei în medicină
Plasma este indispensabilă în numeroase tratamente medicale, în special în situații de urgență. Transfuziile de plasmă sunt frecvent utilizate în cazurile de arsuri severe, traume cu pierderi masive de sânge sau tulburări de coagulare, pentru a restabili volumul circulator și echilibrul hemostatic.
Un domeniu recent în care plasma a devenit extrem de relevant este cel al bolilor virale, precum COVID-19. Plasma convalescentă, provenită de la pacienți care s-au vindecat, conține anticorpi specifici și a fost folosită experimental pentru susținerea răspunsului imun la pacienți sever afectați.
De asemenea, plasma este materia primă pentru producerea de medicamente biologice precum imunoglobulinele, albumina și factorii de coagulare. Aceste produse sunt vitale pentru tratamentul pacienților cu imunodeficiențe, boli autoimune sau hemofilie.
Utilizarea plasmei în medicină presupune proceduri stricte de recoltare, testare și stocare, pentru a preveni transmiterea de infecții. De aceea, centrele de transfuzie au protocoale riguroase de siguranță și selecție a donatorilor.
În plus, plasma poate fi folosită în afara medicinei umane, în cercetare, pentru studierea fiziologiei, imunologiei și farmacologiei. Ea este considerată un instrument indispensabil în multiple arii ale științei medicale.
Donarea de plasmă
Donarea de plasmă este un act voluntar și generos, cu un impact direct asupra salvării de vieți. Oricine este sănătos, are vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani și îndeplinește anumite criterii medicale poate deveni donator. Procesul este sigur și bine tolerat de majoritatea persoanelor.
Recoltarea plasmei se face printr-o tehnică numită plasmafereză, care separă plasma de restul componentelor sanguine și reintroduce celulele înapoi în corpul donatorului. Procedura durează între 45 și 60 de minute și poate fi repetată mai des decât donarea clasică de sânge.
Plasma donată este testată riguros pentru infecții virale precum HIV, hepatita B și C, pentru a garanta siguranța pacienților care o vor primi. Ulterior, ea este stocată, congelată și distribuită către spitale sau utilizată pentru prepararea de medicamente.
Donarea de plasmă aduce beneficii nu doar pentru pacienți, ci și pentru donatori. Studiile arată că procesul stimulează regenerarea proteinelor plasmatice și poate ajuta la echilibrarea sistemului imunitar. În plus, donatorii activi contribuie la consolidarea sistemului sanitar național.
Promovarea donării de plasmă este crucială, mai ales în contextul creșterii cererii pentru produse derivate din plasmă. Prin informare și educație, tot mai mulți oameni pot deveni parte a acestui lanț de sprijin medical.
Plasma reprezintă un element indispensabil în funcționarea armonioasă a organismului. Prin compoziția sa complexă, ea asigură transportul substanțelor, protejează împotriva infecțiilor, contribuie la coagulare și menține echilibrul intern. Dincolo de rolul său fiziologic, plasma are o valoare inestimabilă în tratamentele medicale moderne și în susținerea cercetării. Înțelegerea importanței plasmei ne ajută să apreciem mai bine funcționarea corpului uman și să susținem inițiativele de donare și utilizare eficientă a acesteia.
Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie
- Cleveland Clinic. “Plasma: What It Is & Why It Is Important.” Cleveland Clinic, 27 Apr. 2022, my.clevelandclinic.org/health/body/22865-plasma, accesat la 22.04.2025;
- Liebe, Rachel. “Plasma.” Plasma Protein Therapeutics Association, www.pptaglobal.org/plasma, accesat la 22.04.2025;
- Mathew, Joscilin, et al. “Physiology, Blood Plasma.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 20 Jan. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531504/, accesat la 22.04.2025;
- Morales-Brown, Louise. “What Is Plasma? Function, Uses, and Donations.” Www.medicalnewstoday.com, 1 Sept. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/what-is-plasma, accesat la 22.04.2025;
- “Plasma Information.” Www.redcrossblood.org, American Red Cross, www.redcrossblood.org/donate-blood/dlp/plasma-information.html, accesat la 22.04.2025;
- Strategist, Krista Thomas | Communications. “The Many Uses of Plasma.” Stanford Blood Center, 19 Sept. 2022, stanfordbloodcenter.org/the-many-uses-of-plasma/, accesat la 22.04.2025;
- “Why We Need Plasma Donors.” NHS Blood Donation, www.blood.co.uk/plasma/why-we-need-plasma-donors/, accesat la 22.04.2025.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Vulva: rol, funcții și afecțiuni comune
Vulva este o componentă esențială a sistemului reproducător feminin, însă, în mod surprinzător, rămâne adesea o parte insuficient înțeleasă și discutată a anatomiei femeii. Spre deosebire de vagin, care este un canal intern, vulva cuprinde toate structurile externe vizibile și are un...

Epigastru: funcții, rol, afecțiuni asociate
Epigastrul reprezintă zona centrală superioară a abdomenului, situată între stern și ombilic.Epigastrul este frecvent asociat cu disconfortul și durerea abdominală, simptome care pot indica afecțiuni ale organelor vitale precum stomacul, ficatul și pancreasul.O înţelegere detaliat�...

Cvadriceps: rol, funcții și afecțiuni comune
Cvadricepsul este unul dintre cei mai importanți mușchi ai membrului inferior, jucând un rol esențial în mișcările cotidiene și activitățile sportive. De la mers și alergare până la sărituri sau statul în picioare, acest mușchi complex contribuie semnificativ la stabilitatea și func...