Metroragie

Despre metroragie

Sângerarea uterină anormală este acea sângerare care apare în perioada dintre menstruații, sângerarea prelungită sau o menstruație abundentă (fluxul menstrual normal durează, de regulă, aproximativ cinci zile și apare la fiecare 21 - 35 de zile).

Orice sângerare uterină anormală trebuie să îndrume spre un control de specialitate. Aceasta poate fi benignă, dar poate fi și semnul unei afecțiuni maligne sau poate avea un impact negativ asupra fertilității.

Trebuie făcută distincția între menoragie și metroragie, două afecțiuni asemănătoare:

• Menoragia este o menstruație excesivă și/ sau prelungită;
• Metroragia reprezintă o sângerare abundentă, prelungită sau neregulată, fără a fi asociată cu menstruația.

Termenul de „sângerare uterină anormală” descrie sângerarea care apare la femeile de vârstă fertilă în afara sarcinii, însă ea poate afecta și femeile în postmenopauză sau pe cele însărcinate.

Dacă sângerezi și te afli în perioada de menopauză, mergi la doctor. De asemenea, ar trebui să te adresezi unui medic dacă sângerezi și ești însărcinată. Unele cauze de sângerare în timpul sarcinii nu au impact negativ asupra evoluției acesteia, însă există o serie de situații care necesită supraveghere și intervenție medicală, mai ales dacă sângerarea apare în trimestrul III de sarcină.

Între 10-35% dintre femeile din întreaga lume prezintă sângerare uterină anormală, dar cifrele ar putea fi mai mari, deoarece nu toate pacientele raportează aceste simptome. Metroragia apare mai frecvent în perioada instalării menstruațiilor și în perimenopauză.

Factori de risc

Există câțiva factori care pot crește riscul apariției sângerărilor uterine anormale:

• vârsta: apar, mai frecvent, la tinere și la femeile în perioada care precede menopauza;
• greutatea: excesul ponderal crește riscul de a avea sângerări uterine anormale;
• sindromul ovarelor polichistice;
• terapia cu estrogen (nebalansată de progesteron);
• diabetul zaharat;
• menarhă (prima menstruație) precoce;
• istoric familial de cancer de sferă ginecologică (cancer mamar, cancer de colon), afecțiuni tiroidiene;
• menopauză tardivă (peste 55 ani).

Diagnosticare

Diagnosticul sângerărilor uterine anormale presupune o anamneză în care medicul se va interesa ce declanșează sângerarea, când apare aceasta, cât durează, la ce intervale survine, ce alte simptome o însoțesc și dacă pacienta este însărcinată. Apoi, va efectua un examen clinic pelvin, va recolta o citologie Babeș – Papanicolau și va face o ecografie.

Pentru diagnosticul de metroragie mai sunt necesare și alte teste:

• un test de sarcină;
• teste de sânge: analize care reflectă procesul de coagulare a sângelui și o hemoleucogramă (numărarea celulelor din sânge);
• teste pentru evaluarea funcției glandei tiroide: afectarea funcției tiroidiene poate avea efecte asupra funcției ovarelor, ceea ce ar putea provoca sângerarea;
• testarea nivelelor hormonale: dezechilibrele hormonale pot cauza sângerări uterine anormale;
• un examen histeroscopic: ajută la evaluarea cavității uterine și poate identifica polipi, fibroame sau semne ale unor afecțiuni maligne;
• ecografia organelor genitale interne: poate depista anomalii, responsabile de sângerările uterine anormale;
• biopsia de endometru: se recoltează o probă din mucoasa uterină pentru a depista semne de cancer sau anomalii ale celulelor din endometru.

Prevenție

O serie de cauze ale metroragiei nu pot fi prevenite, dar poate fi redus riscul anumitor condiții care duc la sângerările uterine anormale. De exemplu, menținerea unei greutăți optime joacă un rol esențial în stabilirea echilibrului hormonal.

Reducerea aportului de grăsimi de origine animală poate reduce riscul de cancer. Iar contactele sexuale protejate scad riscul pentru boli cu transmitere sexuală, care pot determina sângerările anormale.