Prevenția cancerului colorectal: polipii și fereastra de intervenție
Unul dintre cele mai importante aspecte ale sănătății digestive este screeningul pentru cancerul colorectal. Spre deosebire de alte forme de cancer cu evoluție rapidă, cel de colon oferă medicilor și pacienților o oportunitate unică: o fereastră de timp de ordinul anilor în care boala poate fi oprită înainte de a deveni malignă. Majoritatea cancerelor de colon încep sub forma unor polipi benigni care pot fi detectați și eliminați.
„Un polip se dezvoltă într-o perioadă foarte lungă de timp. S-a observat că o tumoare colorectală se dezvoltă într-un interval cuprins între 10 și 20 de ani. Cu alte cuvinte, noi avem această fereastră foarte mare de timp ca să depistăm pacientul până să ajungă la cancer. Asta dacă vorbim despre populația generală. Dacă vorbim despre populația la risc – adică acele persoane care au un istoric familial de cancer colorectal, aici fereastra de timp este de numai cinci ani. Dacă facem o colonoscopie la 45 de ani și descoperim un polip, îl rezecăm și, astfel, întrerupem secvența aceasta de polip-cancer. Dacă nu o întrerupem, în 10-20 de ani, polipul va crește. Iar dacă depășește doi centimetri, există o mare probabilitate de a descoperi o tumoare”, atrage atenția dr. Marina.
Colonoscopia rămâne o investigație esențială pentru prevenția cancerului de colon. Chiar și pacienții care nu au factori de risc ar trebui să realizeze această investigație după vârsta de 45 de ani, mai ales că simptomele unei tumori pot uneori foarte subtile. De exemplu, o anemie descoperită la analizele de rutină poate fi primul și singurul indiciu al unei tumori digestive care sângerează lent, fără a fi vizibilă cu ochiul liber în scaun.
„Pacienții se simt slăbiți, au hemoglobina mică. Alte semne de suspiciune sunt sângerările în scaun, scăderea ponderală, tulburările de tranzit. Le facem pacienților o colonoscopie, uneori și gastroscopie și descoperim, în unele cazuri, o tumoare care sângerează”.
Teama de colonoscopie este, în medicina modernă, nejustificată, datorită protocoalelor de sedare care fac procedura ușor de tolerat. „Anestezia induce un somn profund medicamentos. O colonoscopie durează circa 20 de minute, poate 30 de minute, dacă este un caz mai complicat, dacă e nevoie de luat biopsii sau realizat proceduri terapeutice. Eu nu pot să fac decât biopsii, nu și gesturi terapeutice – polipectomii. Pentru că am competență de endoscopie diagnostică, nu și terapeutică, caz în care pacientul ajunge la un medic gastroenterolog cu atestat de endoscopie terapeutică, iar acesta îi poate rezeca polipul și întrerupe secvența patologică polip benign-cancer”, explică medicul chirurg.
Cazuri concrete – când câteva luni fac diferența
Efortul depus în screening are rezultate directe și spectaculoase. Depistarea polipilor înainte ca aceștia să invadeze țesuturile vecine reprezintă succesul suprem în chirurgia preventivă.
„Am avut multe cazuri de polipi foarte voluminoși, dezvoltați la nivelul rectului. I-am depistat în urma unui simplu tușeu rectal și i-am rezecat. În urma examenului histopatologic s-au dovedit a fi maligni. Adică, începuse să se dezvolte cancerul, dar nu să și invadeze. Acestea sunt exemple de succes, de cazuri de cancer depistat în stadiu incipient și care, cu un tratament minimal, se pot vindeca. Dacă pacientul ar mai fi întârziat practic câteva luni – adică o perioadă foarte scurtă – în funcție și de agresivitatea tumorii, devenea un caz mult mai complicat”, povestește dr. Marina.
Un exemplu concludent este cel al unei paciente diagnosticate la timp, unde intervenția chirurgicală minimă pentru îndepărtarea unui polip anal a eliminat necesitatea unor tratamente oncologice agresive: „S-a făcut o rezecție simplă la cabinet. S-a rezecat polipul împreună cu baza și, în urma analizei, s-a depistat un cancer in situ. La examinările suplimentare tomografice efectuate cu rezultat negativ, comisia oncologică i-a recomandat pacientei doar monitorizare. Pentru un medic, să găsești o tumoare în fază de polipi și să salvezi viața pacientului este una dintre cele mai mari satisfacții.”
Dr. Marina atrage atenția pacienților care au avut deja polipi că monitorizarea atentă rămâne o necesitate și după îndepărtarea acestora deoarece riscul de recidivă nu dispare complet odată cu prima intervenție. „Polipul poate recidiva. Poate rămâne în colon un fragment foarte mic pe care să nu-l vedem și să recidiveze în același loc sau în altul. Am avut un pacient căruia i-am făcut o colonoscopie la șase luni după o tumoare de colon rezecată și am găsit un polip nou, trecut deja într-o formă displazică, adică precanceroasă”, precizează medicul.
