Puterea efectului Placebo

MindCare
31 Mai 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
puterea efectului placebo

Despre efectul Placebo

Placebo este, în medicină, un „medicament” care nu conține substanțe active, dar care este folosit în mii de studii clinice. Efectul Placebo se referă la impactul pe care îl are acest „fals medicament” asupra unei persoane.

De foarte multă vreme este indusă ideea conform căreia creierul poate să convingă corpul că un tratament fals (o tabletă de zahăr, de exemplu) este un lucru real și, astfel, să stimuleze vindecarea. Știința a descoperit că, în condițiile potrivite, Placebo poate fi eficient în anumite situații. Astfel, chiar și un medicament inactiv poate determina o îmbunătățire a stării de sănătate.

Puterea efectului Placebo este considerată a fi un fenomen psihologic și apare atunci când pacientul se așteaptă ca medicamentul pe care îl ia să îi trateze boala, deși nu este un medicament adevărat. Studiile arată că aproximativ 30% din persoane pot experimenta efectul Placebo.

Placebo lucrează asupra simptomelor modulate de creier, cum ar fi percepția durerii. Cu alte cuvinte, Placebo te poate face să te simți mai bine, dar nu te va vindeca. S-a demonstrat că Placebo produce modificări fiziologice măsurabile, cum ar fi creșterea ritmului cardiac sau a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, bolile care se bazează pe auto-raportarea simptomelor pentru măsurare sunt cel mai puternic influențate de Placebo, cum ar fi depresia, anxietatea, sindromul colonului iritabil și durerea cronică.

Placebo nu are efecte pozitive de fiecare dată. La anumiți pacienți poate să apară fenomenul invers, în care simptomele se vor înrăutăți în loc să se amelioreze atunci când este luat un Placebo. Acest răspuns negativ se numește efectul Nocebo. Se crede că mecanismele de producere a efectelor Placebo și Nocebo sunt similare, ambele implicând așteptările și condiționarea.

Caracteristicile generale ale efectului Placebo sunt:

  • substanța administrată este inertă farmacodinamic;
  • efectul este simptomatic;
  • durata efectului este, de regulă, scurtă;
  • instalarea efectului este mai rapidă decât a unei substanțe farmacodinamice active;
  • acțiune nespecifică.

În cazul efectului Placebo apar efecte pozitive ca urmare a așteptărilor pozitive ale oamenilor. Sugestia că ar putea exista efecte secundare negative îi determină pe pacienți să experimenteze acele efecte secundare chiar și atunci când tratamentul nu este real, adică medicamentul respectiv nu conține o substanță activă.

Efectul Placebo face ca o persoană să se simtă mai bine chiar dacă nu există beneficii terapeutice reale ale medicamentului fals, în timp ce efectul Nocebo îl face să se simtă mai rău. Efectul Nocebo determină reacții adverse reale.

Intervențiile Placebo variază în putere în funcție de mulți factori. De exemplu, o injecție provoacă un efect Placebo mai puternic decât o tabletă. Două comprimate funcționează mai bine decât una, capsulele sunt mai puternice decât tabletele, iar pastilele mai mari produc reacții mai mari. Datele arată că inclusiv culoarea pastilelor influențează rezultatele Placebo.

Placebo este utilizat în studiile clinice pentru a testa eficacitatea tratamentelor și este cel mai adesea utilizat în studiile de medicamente inovatoare. Un medicament este aprobat numai atunci când produce un efect mai mare decât un Placebo.

Tipuri de Placebo

În practică există două tipuri de Placebo:

  • Placebo inert - se referă la o substanță farmacologică fără ingrediente active, adică o substanță cu un conținut neutru.
  • Placebo activ - este pastila care are efecte farmacologice, dar care nu este considerată eficientă în cazul unei anumite afecțiuni.

Tot Placebo mai este numit și tratamentul considerat inițial cu eficacitate pentru o anumită condiție medicală dar care ulterior se dovedește fără efect. Uneori, medicina alternativă și complementară intră tot în categoria tratamentelor de tip Placebo.

Cercetătorii încă studiază motivele reale pentru care Placebo poate avea efecte pozitive, dar se crede că are o importanță deosebită așteptarea pe care persoana respectivă o are de la „medicamentul’’ pe care îl ia. Cu alte cuvinte, dacă bolnavul crede că tratamentul indicat îi va face bine, este posibil ca acest lucru să se întâmple. Modul în care medicul i se adresează (limbaj, ton), precum și încrederea pe care acesta reușește să i-o transmită pot influența percepția pacientului. De asemenea, este importantă și acțiunea: un om se simte mai bine dacă face ceva în mod activ pentru a-și ameliora starea de sănătate (de exemplu, să ia o pastilă sau să facă o injecție).

Principalii factori implicați în efectul Placebo

Există mai mulți factori care influențează efectul Placebo:

Legătura dintre sistemul nervos și cel imunitar

Creierul are un rol esențial în a induce anumite stări. Astfel, poate face o persoană să se simtă mai bine dacă se gândește că ia un tratament care îi va ameliora starea de sănătate, ori o poate face să se simtă mai rău dacă nu crede în puterea tratamentului. Cu alte cuvinte, eficacitatea sistemului imunitar poate fi influențată de creier, iar acest lucru joacă un rol important în efectul Placebo.

Importanța percepției

Efectul Placebo variază în funcție de persoană și de afecțiunea pentru care este folosit. Dacă există încredere în tratament ori în medicul care îl prescrie, atunci sunt șanse mai mari ca efectul Placebo să fie mai mare.

Răspunsul natural al corpului

Organismul uman știe când se confruntă cu o problemă și, de cele mai multe ori, are și răspunsuri fiziologice. De exemplu, febra este una dintre principalele „arme”. Creșterea temperaturii corporale este modalitatea prin care organismul luptă cu agenții patogeni.

Sistemul nervos

Studiile au arătat că există modificări măsurabile în activitatea neuronală a persoanelor care se confruntă cu analgezie Placebo. Efectul Placebo funcționează în funcție de structura creierului, însă au fost implicate și măduva spinării, nucleul accumbens ori amigdala. Placebo poate merge până la a declanșa producerea și eliberarea endorfinelor, practic a propriilor calmante naturale ale organismului.

O serie de studii de imagistică cerebrală efectuate pacienților diagnosticați cu migrenă au relatat că administrarea unui placebo pacienților care credeau că primesc un analgezic au condus la activarea sistemului opioid endogen de la nivel cerebral. Endorfinele și enkefalinele sunt opioide endogene, substanțe chimice care reduc durerea. De asemenea, secreția de dopamină, un alt neurotransmițător cerebral, este activată după administrarea unui placebo la pacienții cu boala Parkinson. Și în cazul tulburărilor depresive s-a studiat efectul placebo, iar studiile imagistice au arătat o activitate cerebrală crescută în ariile legate de reglarea stresului și procesarea emoțiilor în rândul pacienților cărora li s-a administrat placebo.

Așteptarea ca starea de sănătate să se îmbunătățească după un tratament Placebo poate reduce nivelul de adrenalină și cortizol. Studiile clinice arată că o parte a modificărilor neurologice apar în arii cerebrale vizate de medicamentele antidepresive și rata de răspuns Placebo variază între 50-75%.

puterea efectului placebo

Afecțiuni și simptomatologii care pot fi influențate de efectul Placebo

Unele afecțiuni sunt mai influențate de Placebo decât altele. Cele care răspund cel mai bine la astfel de tratamente sunt:

Tulburările de anxietate

Placebo este folosit în studiile clinice care testează medicamentele anxiolitice, iar acestea au arătat că Placebo poate ameliora simptomele anxietății. Tratarea acestor afecțiuni trebuie, însă, completată cu psihoterapia individuală.

Depresia

„Tratamentele” Placebo ameliorează simptomele depresiei ușoare, conform unor studii clinice. Încă se dezbate influența Placebo asupra depresiei severe. În ambele cazuri, se recomandă apelarea la un specialist în psihoterapie sau un medic specialist în psihiatrie.

Sindromul colonului iritabil

Efectul Placebo este mai accentuat atunci când pacienții primesc mai puține medicamente, iar rata de răspuns pozitiv este mare în cazul bolnavilor cu sindrom de colon iritabil. Studiile arată ameliorări ale stării clinice inclusiv când pacienții iau conștient Placebo.

Durerea cronică

În cazul durerii cronice, studiile arată o ameliorare mai bună atunci când bolnavul știe că ia medicamente, decât dacă i se administrează Placebo fără să i se spună. Placebo poate schimba percepția durerii sau acționează prin eliberarea endorfinelor, fapt care poate duce la îmbunătățirea stării de sănătate.

Tusea

Studierea medicamentelor destinate tratării tusei a arătat că, uneori, reducerea acesteia se poate datora mai mult efectului Placebo decât ingredientelor active din medicamentele respective.

Epilepsia

Studiile clinice arată o reducere cu 50% a episoadelor convulsive în cazul epilepsiei în rândul pacienților cu Placebo.

Boala Parkinson

Dopamina eliberată după administrarea Placebo poate îmbunătății semnificativ situația pacienților cu Parkinson. Monitorizarea pe şase luni a unor bolnavi incluși într-un experiment a demonstrat acest lucru.

Oboseala

Un studiu a arătat că placebo administrat unor pacienți cu cancer care sufereau de oboseală a ameliorat simptomele și calitatea vieții în timpul perioadei de administrare și timp de trei săptămâni de la întreruperea tratamentului.

Sfaturi și recomandări cu impact pozitiv la nivelul autosugestiei

Optimismul și gândirea pozitivă își lasă amprenta asupra stării de sănătate. Mecanismul este asemănător celui prin care stresul poate să ne afecteze foarte mult, în rău, ducând chiar la apariția unor afecțiuni grave.

Încrederea în sine și încrederea în viață trebuie să fie prezente permanent în mintea unei persoane, deoarece acestea dau o stare generală de bine.

Ce este efectul Nocebo?

Termenul Nocebo provine din latinescul „a face rău”, iar efectul Nocebo este opusul efectului Placebo. Practic, acesta descrie o situație în care apare un rezultat negativ din cauza convingerii că intervenția va provoca un rău.

Pentru reacțiile adverse la medicamente, Nocebo implică faptul că pacienții sunt mai susceptibili de a experimenta un efect advers dacă se așteaptă la un efect advers sau sunt îngrijorați de acesta. Efectele adverse pot fi resimțite fizic de pacient și sunt adesea diagnosticabile clinic. Un exemplu de efect Nocebo sunt efectele adverse severe experimentate de pacienții care iau un Placebo în timpul unui studiu clinic.

Unii experți afirmă că Nocebo poate avea un efect mai mare asupra rezultatelor clinice decât Placebo, deoarece percepțiile negative se formează mult mai repede decât cele pozitive.

Efectul Nocebo poate fi influențat de „furtuni media”. Diseminarea pe scară largă a preocupărilor cu privire la o reacție adversă la un medicament duce la o creștere a numărului de raportări ale reacției adverse. De exemplu, în 2013, presa britanică a evidențiat efectele adverse ale statinelor, inclusiv durerile musculare, în urma unui articol din British Medical Journal. Se estimează că 200.000 de pacienți au încetat să ia statine în decurs de şase luni de la publicarea articolului, mulți din cauza reacțiilor adverse. A existat, de asemenea, o creștere a numărului de reacții adverse raportate de rabdomioliza cu statine în acest timp. Acest incident a fost de atunci atribuit efectului Nocebo.

Efectul Nocebo se manifestă diferit de la o persoană la alta și poate consta în stare de somnolență, insomnie, oboseală, greață, dureri de stomac, pierderea poftei de mâncare, mâncărime. Efectul Nocebo nu este influențat de cantitatea de medicament administrată și nu poate fi atribuit activității farmacologice a medicamentului.

Efectul Nocebo poate avea un impact atât în studiile clinice, cât și în practica clinică de zi cu zi, influențând negativ rezultatul unei terapii. Modul în care doctorul vorbește despre potențialele reacții adverse ale tratamentului, încrederea pe care pacientul o are în medic, experiențele anterioare ale bolnavului sau chiar costul tratamentului sunt factori care influențează efectul Nocebo.

Bibliografie

  1. “The Nocebo Effect.” Govt.nz, 2019, https://medsafe.govt.nz
  2. Craen, A. J M, et al. “Effect of Colour of Drugs: Systematic Review of Perceived Effect of Drugs and of Their Effectiveness.” BMJ, vol. 313, no. 7072, 21 Dec. 1996, pp. 1624–1626, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1136/bmj.313.7072.1624
  3. Newman, Tim. “Is the Placebo Effect Real?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 7 Sept. 2017, www.medicalnewstoday.com
  4. “Placebo Effect in Depression Treatment.” National Institutes of Health (NIH), 19 Oct. 2015, www.nih.gov/news-events/nih-research-matters/placebo-effect-depression-treatment
  5. Sriram Yennurajalingam, et al. “Open-Label Placebo for the Treatment of Cancer-Related Fatigue in Patients with Advanced Cancer: A Randomized Controlled Trial.” the Oncologist, vol. 27, no. 12, 15 Sept. 2022, pp. 1081–1089, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36106759/, https://doi.org/10.1093/oncolo/oyac184

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării