Testul ratei de filtrare glomerulară (eGFR): ce trebuie să ştii

Ce presupune testarea eGFR

Pentru a calcula eGFR, medicul utilizează, de obicei, rezultatele unui test de sânge care măsoară creatinina serică, un produs rezidual care provine din uzura normală a mușchilor. Dacă rinichii nu funcționează bine, creatinina se poate acumula în sânge.

Oamenii produc cantități diferite de creatinină, în funcție de mărime, dietă și nivelul de activitate. Medicul va utiliza nivelurile de creatinină și alte informații precum vârsta, greutatea, înălțimea şi sexul persoanei, care sunt introduse într-o formulă matematică, numită calculator GFR, pentru a determina rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR).

Recomandări înainte de efectuarea testării eGFR

Înainte de un test eGFR (rata de filtrare glomerulară estimată), câteva recomandări generale ajută la asigurarea unor rezultate exacte:

• hidratare normală - pacienții sunt sfătuiți să mențină o hidratare normală prin consumul unei cantități optime de apă, evitând atât deshidratarea, cât și suprahidratarea, care ar putea influența precizia testului;
• limitarea aportului de proteine - mesele bogate în proteine trebuie evitate înainte de test, deoarece un aport ridicat de proteine poate crește temporar nivelul creatininei, putând afecta rezultatul eGFR;
• evitarea exercițiilor fizice (în special în decurs de 24 de ore înainte de testare) - acestea pot crește nivelul creatininei și pot afecta rezultatul;
• informarea privind medicația - pacienții trebuie să își informeze medicul cu privire la toate medicamentele și suplimentele pe care le iau deoarece anumite substanțe pot afecta funcția renală sau pot modifica măsurătorile creatininei.

Ce înseamnă eGFR scăzut

O rată de filtrare glomerulară (eGFR) scăzută indică faptul că rinichii nu filtrează sângele la fel de eficient cum ar trebui, ceea ce poate sugera o afectare a funcției renale sau o posibilă boală renală:

• eGFR sub 60 ml/min/1,73 m² - semnalează, în general, scăderea funcției renale; dacă acest nivel persistă timp de trei luni sau mai mult, este adesea un marker al bolii cronice de rinichi;
• eGFR Sub 30 ml/min/1,73 m² - indică afectarea severă a funcției renale; la acest nivel, pacienții ar putea trebui să înceapă să se pregătească pentru o potențială terapie de substituție renală, cum ar fi dializa sau transplantul renal;
• eGFR sub 15 ml/min/1,73 m² - semnalează insuficiență renală, când rinichii nu mai pot susține organismul în mod adecvat, necesitând, de obicei, tratament, iar în cazurile mai severe, dializă sau transplant.

Cauze potențiale ale eGFR scăzut:

• afecțiuni cronice precum diabetul, hipertensiunea arterială sau bolile cardiovasculare, care pot deteriora țesutul renal în timp;
• leziuni renale acute, care pot fi cauzate de infecții severe, deshidratare sau anumite medicamente;
• îmbătrânirea - eGFR poate scădea în mod natural odată cu vârsta, deși valorile sub 60 sunt încă îngrijorătoare, chiar și la adulții în vârstă.

Un eGFR scăzut poate indica un risc crescut de complicații, inclusiv dezechilibrul lichidelor, anemia, bolile osoase și problemele cardiovasculare. Monitorizarea regulată și gestionarea condițiilor de sănătate subiacente pot ajuta la încetinirea progresiei bolii renale.

Alte informaţii utile

Pe lângă creatinină, un alt marker numit cistatină C poate fi măsurat pentru o rată de filtrare glomerulară (eGFR) mai precisă, în special la persoanele cu masă musculară atipică (de exemplu: persoanele în vârstă, foarte musculoase sau subnutrite).

Un singur rezultat al testului eGFR poate oferi o imagine de ansamblu, dar urmărirea eGFR în timp oferă o imagine mai clară a modificărilor funcției renale, utilă în special în gestionarea bolii cronice de rinichi.

Testarea ratei de filtrare glomerulară (eGFR) ajută la ajustarea dozelor de medicamente pentru medicamentele excretate de rinichi (precum anumite antibiotice sau analgezice), reducând riscul de toxicitate la pacienții cu funcție renală redusă.