Tromboliza: ce este şi ce trebuie să ştii despre ea

Cardiologie
03 Octombrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Barbat cu atac de cord ce are nevoie de tromboliza

Informații generale despre tromboliză

Tromboliza, cunoscută și sub numele de terapie trombolitică, este un tratament medical utilizat pentru a dizolva cheagurile de sânge care s-au format în interiorul vaselor de sânge. Cheagurile de sânge pot bloca circulația sângelui către organele vitale, ducând la complicații grave, cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral sau embolia pulmonară. Conform protocolului, tromboliza este o procedură utilizată pentru a dizolva rapid aceste cheaguri de sânge și pentru a restabili fluxul sanguin către organul afectat.

Ce este tromboliza intravenoasă

Tromboliza intravenoasă este un tratament medical utilizat pentru a dizolva cheagurile de sânge care s-au format în interiorul vaselor de sânge. Este un tip de terapie trombolitică care implică administrarea de agenți trombolitici direct în fluxul sanguin printr-o venă (intravenos). Tromboliza intravenoasă este utilizată pentru a dizolva rapid cheagurile de sânge și pentru a restabili fluxul sanguin către organul afectat.

În ce constă tromboliza

Tromboliza implică administrarea de agenți trombolitici, cum ar fi activatorul tisular de plasminogen, pentru a descompune cheagul de sânge și a restabili fluxul sanguin către organul afectat. Tromboliza este utilizată pentru a trata diverse afecțiuni acute cauzate de cheaguri de sânge, inclusiv infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, atac ischemic tranzitoriu, embolia pulmonară, ischemia acută a membrelor și tromboza acută a grefelor sau fistulelor de acces la dializă. Tromboliza trebuie inițiată cât mai curând posibil după apariția simptomelor, pentru a minimiza riscul de complicații și pentru a îmbunătăți rezultatele.

Când este recomandată această procedură

Terapia trombolitică poate fi recomandată în următoarele situații:

Dacă apare un cheag de sânge care blochează o venă sau o arteră majoră, ceea ce va duce la:

  • infarct miocardic acut (atac de cord);
  • accident vascular cerebral ischemic;
  • embolia pulmonară;
  • ischemia acută a membrelor;
  • tromboza venoasă profundă;
  • tromboza acută a grefelor sau fistulelor de acces la dializă.

Dacă medicația administrată pentru prevenirea sau tratamentul cheagurilor de sânge (anticoagulante orale) nu au redus cheagul de sânge descoperit anterior (tromboză venoasă profundă, embolism pulmonar sau arteriopatie obliterantă).

Reprezentare grafica pentru un cheag de sange intr-o vena

Când este contraindicată tromboliza

Tromboliza poate fi contraindicată în anumite situații din cauza riscului crescut de sângerare sau a altor complicații. Contraindicațiile la tromboliză pot varia în funcție de afecțiunea specifică tratată, de agentul trombolitic utilizat și de alți factori. Unele contraindicații comune la tromboliză includ:

  • intervenție chirurgicală sau traumatisme recente (din cauza riscului crescut de sângerare);
  • sângerare activă sau tulburări de sângerare;
  • hipertensiune arterială severă necontrolată (deoarece aceasta poate crește riscul de sângerare și alte complicații);
  • antecedente de hemoragie intracraniană;
  • accident vascular cerebral ischemic cu anumite caracteristici asociate cu un risc crescut de sângerare, cum ar fi leziuni cerebrale extinse, transformare hemoragică sau utilizarea recentă de medicamente anticoagulante orale;
  • alte contraindicații - tromboliza poate fi contraindicată la pacienții cu alte afecțiuni medicale sau factori care cresc riscul de sângerare sau alte complicații, cum ar fi utilizarea recentă de agenți trombolitici, utilizarea recentă de medicamente anticoagulante orale, afecțiuni hepatice severe, insuficiență renală severă sau sarcină.

Recomandări înainte de tromboliză

Înainte de inițierea trombolizei, trebuie luate în considerare următoarele recomandări şi indicaţii:

  • consimțământul în cunoștință de cauză - trebuie să vă asiguraţi că înțelegeți bine procedura, inclusiv beneficiile, riscurile și potențialele complicații; este important să le discutați cu medicul dumneavoastră și să vă dați consimțământul în cunoștință de cauză înainte de procedură;
  • istoricul medical - furnizați medicului istoricul medical complet, inclusiv orice alergii, medicamente curente și afecțiuni medicale anterioare;
  • tromboliza este cea mai eficientă atunci când este administrată într-un interval de timp specific după apariția simptomelor; solicitați ajutor medical cât mai curând posibil dacă suspectați un accident vascular cerebral sau o altă afecțiune care poate necesita tromboliză (cea mai eficientă tromboliză este la două ore de la începutul simptomelor sau la 30 de minute de la sosirea la spital).

Recomandări după tromboliză

Următoarele recomandări ar trebui să fie luate în considerare după tromboliză:

  • monitorizare și observare - așteptați-vă să fiți monitorizați îndeaproape într-o unitate specializată, cum ar fi o unitate de terapie intensivă, pentru o perioadă de timp după procedură; această monitorizare are rolul de a urmări orice semn de complicații și de a vă asigura stabilitatea;
  • controlul tensiunii arteriale - medicul vă poate prescrie medicamente pentru a vă ajuta să vă controlați tensiunea arterială;
  • teste de sânge - este posibil să fie nevoie să faceți analize de sânge pentru a vă monitoriza timpul de coagulare a sângelui și pentru a verifica dacă există semne de sângerare;
  • odihnă și recuperare - acordați-vă timp pentru a vă odihni și a vă recupera după procedură; în funcție de starea dumneavoastră, este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital câteva zile sau mai mult;
  • reabilitare - în funcție de amploarea accidentului vascular cerebral și de nevoile dumneavoastră individuale, medicul vă poate recomanda terapie de reabilitare; potrivit protocolului post-tromboliză, aceasta ar putea include terapie fizică, terapie ocupațională sau logopedie, pentru a vă ajuta să vă recâștigați funcțiile pierdute și independența;
  • respectarea medicației - luați toate medicamentele prescrise după trombolioză conform indicaţiilor, inclusiv orice anticoagulante sau alte medicamente pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge;
  • modificări ale stilului de viață - medicul vă poate recomanda modificări ale stilului de viață pentru a vă reduce riscul de accidente vasculare cerebrale viitoare; acestea ar putea include renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și limitarea consumului de alcool.

După efectuarea trombolizei, așteptați-vă ca medicul dumneavoastră să folosească diverse tehnici imagistice pentru a vă monitoriza atent evoluția și pentru a detecta dacă cheagul de sânge a fost complet îndepărtat.

Se pot efectua investigații precum: angiografia, examen Computer Tomograf (CT), ecocradiogramă (ECG) sau raze X (pentru vizualizarea traseului cheagului de sânge).

Riscuri asociate cu această procedură

Tromboliza, deși este un tratament eficient pentru diferite afecțiuni trombotice acute, implică mai multe riscuri și complicații potențiale.

Cel mai important risc asociat cu tromboliza este sângerarea, care poate apărea la locul cheagului de sânge sau în altă parte a corpului. Aproximativ 5% dintre pacienții cărora li se efectuează tromboliză pot dezvolta sângerări majore: sângerare gastrointestinală, sângerare genito-urinară, sângerare retroperitoneală, sângerări nazale, melenă - sângerare în scaun; 1% pot dezvolta sângerări cerebrale sau pot duce la AVC.

Alte riscuri și complicații potențiale ale trombolizei includ:

  • reacții alergice - agenții trombolitici pot provoca reacții alergice la unii pacienți, inclusiv reacții de hipersensibilitate, anafilaxie sau angioedem; simptomele reacțiilor alergice pot include erupții cutanate, mâncărime, urticarie, dificultăți de respirație sau umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului;
  • leziuni de reperfuzie - restabilirea rapidă a fluxului sanguin către țesuturile ischemice poate duce uneori la leziuni de reperfuzie, care pot provoca leziuni tisulare și inflamații; leziunea de reperfuzie poate exacerba leziunile tisulare și poate contribui la rezultate slabe la unii pacienți;
  • reocluzia - tromboliza poate fi asociată cu reocluzia vasului de sânge, în special dacă nu se abordează în mod adecvat cauza care stă la baza trombozei; reocluzia poate duce la reapariția simptomelor și poate necesita intervenții suplimentare pentru a restabili fluxul sanguin;
  • sângerare sau echimoză/hematom la nivelul locului de inserție al cateterului sau a liniei intravenoase prin care se administrează tratamentul;
  • leziuni la nivelul rinichilor (în special la pacienții care sunt diagnosticați cu diabet zaharat);
  • mobilizarea cheagului de sânge în altă parte;
  • artimie ventriculară;
  • alte complicații - hipotensiune arterială, aritmii, greață și vărsături.

Bibliografie

  1. Ansorge, Rick. “Thrombolysis: Definition, Types, Uses, Effects, and More.” WebMD, 7 Mar. 2021, www.webmd.com/stroke/thrombolysis-definition-and-facts
  2. “Thrombolytic Therapy: Uses and Side Effects.” Cleveland Clinic, 16 June 2022, my.clevelandclinic.org/health/treatments/23345-thrombolytic-therapy
  3. Whelan, Corey . “Your Guide to Thrombolytic Therapy (Thrombolysis).” Healthline, 26 Jan. 2024, www.healthline.com/health/thrombolysis

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării