Sedentarism: ce este și ce efecte are asupra organismului

Informații generale despre sedentarism

Sedentarismul se referă la un mod de viață în care indivizii petrec perioade îndelungate cu activitate fizică minimă, adesea caracterizat prin șezut sau culcat prelungit. Acest comportament este din ce în ce mai frecvent în societatea modernă din cauza locurilor de muncă la birou, a divertismentului digital și a dependenței de mijloace de transport. Organizațiile de sănătate, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, recunosc sedentarismul ca fiind un factor major de risc pentru sănătate la nivel mondial. Studiile asociază sedentarismul cu afecțiuni cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul, precum și cu probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea.

Sedentarismul poate duce la o serie de simptome și efecte asupra sănătății, atât fizice, cât și psihice:

• oboseală cronică;
• dureri de spate și rigiditate musculară;
• creșterea în greutate;
• obezitate;
• reducerea masei musculare;
• metabolism mai lent;
• probleme digestive (de exemplu: constipația);
• anxietate și depresie;
• sindrom de apnee în somn;
• reducerea densității osoase.

Tipuri de sedentarism:

Sedentarism fizic

Sedentarismul fizic se referă în special la lipsa de mișcare corporală care duce la un consum redus de energie, de obicei ca urmare a activităților care implică statul prelungit pe scaun sau inactivitatea. Acest aspect al sedentarismului poate fi adesea observat în viața de zi cu zi, când oamenii pot sta așezați timp îndelungat la locul de muncă, se deplasează cu mașina sau cu mijloacele de transport în comun, iar în timpul liber aleg să se uite la televizor sau să stea pe dispozitive electronice. Spre deosebire de sport, care activează grupe mari de mușchi și stimulează rata metabolică, sedentarismul implică un angajament muscular minim, ceea ce duce la o încetinire a proceselor metabolice. În timp, această lipsă de mișcare fizică afectează capacitatea organismului de a regla eficient nivelurile de glucoză și lipide, crescând riscul de tulburări metabolice.

Pentru a reduce sedentarismul fizic, experții recomandă strategii de „șezut activ”, cum ar fi utilizarea scaunelor ergonomice, integrarea birourilor în picioare sau chiar implicarea în mișcări cum ar fi întinderea picioarelor și exercițiile în șezut. În plus, obiceiuri precum urcatul scărilor, mersul pe jos în timpul convorbirilor telefonice și setarea unor memento-uri pentru a face mișcare la fiecare oră pot ajuta la încorporarea mai multor activități fizice în timpul zilei.

Sedentarism mental

Sedentarismul mental reprezintă implicarea în activități care necesită un efort cognitiv minim, ceea ce duce la o lipsă de stimulare mentală. Aceasta poate include consumul pasiv de media, cum ar fi privitul la televizor, fără a gândi critic. Deși mai puțin discutată decât sedentarismul fizic, inactivitatea mentală poate contribui la declinul cognitiv și poate fi legată de probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea.

Ce afecțiuni pot fi provocate de sedentarism

Sedentarismul poate duce la apariția mai multor boli:

• obezitatea - inactivitatea fizică reduce cheltuielile calorice, ducând la creșterea în greutate și obezitate;
• boli cardiovasculare - inactivitatea prelungită crește riscurile de hipertensiune arterială, colesterol crescut, insuficiență cardiacă;
• diabetul de tip 2 - sedentarismul poate provoca rezistență la insulină, crescând riscul de diabet;
• probleme musculo-scheletice - perioadele lungi de ședere duc la o postură proastă și dureri, în special în spate, gât și șolduri;
• tulburări de sănătate mintală - sedentarismul a fost asociat cu riscuri mai mari de depresie și anxietate din cauza stimulării fizice și mentale reduse.

Prin înțelegerea acestor riscuri, persoanele pot acorda prioritate mișcării și implicării mentale pentru a atenua aceste efecte asupra sănătății.