Hantavirus: ce trebuie să știi despre infecția cu hantavirus

12 Mai 2026
Autor: Dr. Ionescu Simona , Medic Primar , Boli infectioase
Eprubeta cu test pentru hantavirus

Ce este hantavirusul

Hantavirusul este un tip de virus cu genom ARN monocatenar trisegmentat, ce face parte din familia Bunyaviridae. Este răspândit în principal de rozătoare și se transmite la oameni prin fluidele corporale și excrementele animalelor, provocând diverse boli.

Există mai multe tipuri de hantavirusuri, fiecare fiind asociat cu un anumit tip de rozătoare. Oamenii se pot infecta atunci când inspiră particule din urina, excrementele sau saliva infectate de rozătoare.

Tulpinile hantavirusului

La nivel global au fost identificate peste 50 de specii de hantavirus, dar nu toate provoacă boli la oameni. Printre principalele tipuri de hantavirus se numără:

  • virusul Sin Nombre - cel mai frecvent identificat în America de Nord (în special SUA), transmis prin șoarecele de câmp cu picioare albe (Peromyscus maniculatus);
  • virusul Andes - prezent în America de Sud, în special în Argentina și Chile; este singura tulpină pentru care a fost documentată transmiterea interumană; poate provoca o boală pulmonară gravă şi adesea fatală, cunoscută sub numele de sindromul pulmonar cu hantavirus;
  • virusul Hantaan - una dintre cele mai virulente tulpini, frecventă în Asia (China, Coreea, Rusia); asociată cu forme severe de boală;
  • virusul Dobrava-Belgrade - prezent în Europa de Sud-Est (inclusiv Balcani);
  • virusul Seoul - singurul hantavirus cu răspândire globală, transmis prin șobolanul comun (Rattus norvegicus);
  • virusul Puumala - răspândit în Europa (mai ales Scandinavia și Europa Centrală); determină de obicei forme mai ușoare de boală.

Boli provocate de infecția cu hantavirus

Infecția cu acest virus poate provoca trei tipuri principale de boală, în funcție de tulpina de hantavirus:

  • febră hemoragică cu sindrom renal: o boală infecțioasă caracterizată prin febră, tendințe de sângerare și probleme cu rinichii; apare în principal în Europa și Asia; severitatea sa variază în funcție de tulpina de Hantavirus implicată - formele cauzate de virusul Puumala sunt de obicei ușoare; virusul Seoul produce forme moderate, uneori severe; virusurile Hantaan și Dobrava/Belgrade provoacă forme severe;
  • nefropatia epidemică: o afecțiune medicală care se manifestă în special la nivelul rinichilor; apare în Europa;
  • sindromul pulmonar cu hantavirus: afectează inima și plămânii, ducând la respirație și probleme cardiace; apare în America; principalele tulpini responsabile sunt virusul Sin Nombre (America de Nord, în special SUA), virusul Andes (America de Sud - Argentina, Chile, Bolivia), virusul Choclo (Panama), precum și tulpini mai rare precum Black Creek Canal, Bayou și Laguna Negra (America de Sud).

Infecția cu hantavirus provoacă inițial simptome asemănătoare gripei, care pot evolua către o boală mai severă. Este important ca pacienții să înceapă tratamentul cât mai devreme posibil pentru a avea șanse mai mari de recuperare.

Cum se transmite hantavirusul

Oamenii se pot infecta cu hantavirus dacă intră în contact cu urina, fecalele sau saliva unei rozătoare purtătoare; acest lucru se poate întâmpla dacă o persoană:

  • inspiră aer contaminat cu hantavirus atunci când curăță un spațiu în care sunt rozătoare;
  • ia contact cu obiecte contaminate și apoi își atinge nasul sau gura;
  • este mușcată sau zgâriată de o rozătoare infectată;
  • mănâncă alimente contaminate.

Cele mai multe cazuri apar în zone rurale, în păduri, câmpuri sau ferme, habitate perfecte pentru rozătoare; animalele pot intra în case și hambare, unde pot lăsa urină sau fecale.

Transmiterea de la om la om este extrem de rară. Până în prezent, aceasta a fost documentată doar pentru virusul Andes. Transmiterea este de obicei limitată la persoanele care au contact strâns cu un bolnav și include contactul fizic direct, timpul prelungit petrecut în spații închise alături de persoana infectată și expunerea la fluidele sale corporale.

Care sunt simptomele infecției cu hantavirus

Incubația virusului este de aproximativ două săptămâni. În formele ușoare, infecția este adesea asimptomatică.

Febra este cel mai frecvent simptom în toate cele trei tipuri de boli și durează aproximativ trei - șapte zile. Alte simptome diferă între cele trei tipuri de boală.

Febra hemoragică cu sindrom renal și nefropathia epidemica

Infecția cu hantavirus poate afecta rinichii, iar recuperarea completă poate dura de la câteva săptămâni până la trei luni. Simptomele debutează adesea brusc și pot include:

Febra hemoragică cu sindrom renal poate avea o evoluție mai severă, fiind asociată cu sângerări și insuficiență renală. Rata mortalității variază între 1% și 15%, în funcție de tulpina virală implicată.

Aceasta afecțiune evoluează, de regulă, în mai multe faze:

  • faza febrilă;
  • faza hipotensivă;
  • faza oligurică;
  • faza diuretică;
  • faza de convalescență.

Sindromul pulmonar cu hantavirus

Infecția afectează plămânii și provoacă boli mai severe; aproximativ patru din zece pacienți pot muri din cauza bolii. Sindromul pulmonar are simptome diferite în stadiile incipiente și târzii ale bolii:

  • simptome precoce:
    • febră;
    • oboseală;
    • dureri de cap sau amețeli;
    • dureri musculare, în special la mușchii mari ai coapselor, șoldurilor, umerilor și spatelui;
    • greață, vărsături, diaree și dureri de stomac.
  • simptome tardive (după patru - zece zile de boală):
    • tuse;
    • dificultăți de respirație.
Sobolan ca purtator de hantavirus

Care sunt cauzele apariției infecției cu hantavirus

Oamenii pot fi infectați cu hantavirus atunci când inhalează sau își ating ochii, nasul ori gura după ce au intrat în contact cu secrețiile unei rozătoare. În majoritatea cazurilor se întâmplă acest lucru prin activități în aer liber, cum ar fi camping, lucrul în fermă sau curățarea cabanelor de vară.

Când hantavirusul ajunge în plămâni, invadează vasele capilare, provocând sângerări. Plămânii se umplu cu lichid (edem pulmonar), ceea ce duce la disfuncții grave ale plămânilor și inimii.

Hantavirusul NU este răspândit prin:

  • contact social;
  • utilizarea ustensilelor de uz casnic;
  • îngrijirea unei persoane cu hantavirus;
  • de la un partener infectat în timpul unui contact sexual neprotejat;
  • prin transfuzie de sânge.

Când e recomandat să consulți un specialist

Semnele și simptomele infecției cu hantavirus se pot agrava brusc și pot pune rapid viața în pericol.

Dacă ai simptome asemănătoare gripei care se agravează progresiv în câteva zile, cere de urgență sfatul medicului specialist în boli infecțioase, mai ales dacă ai intrat în contact cu excremente sau urină de rozătoare, ori cu praf contaminat cu aceste substanțe.

Semnele care necesită evaluare rapidă, mai ales dacă apar în decurs de câteva zile sau săptămâni după expunere, includ:

  • febră mare;
  • dureri musculare intense;
  • dureri de cap severe;
  • greață și vărsături;
  • dureri abdominale sau lombare;
  • amețeli;
  • stare accentuată de oboseală.
  • dificultăți de respirație;
  • tuse persistentă;
  • durere sau presiune toracică;
  • scăderea tensiunii arteriale;
  • stare de confuzie.

Deoarece boala poate evolua rapid, diagnosticul precoce și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru reducerea riscului de complicații.

Cum se diagnostichează infecția cu hantavirus

Diagnosticul infecției cu hantavirus poate fi dificil în fazele incipiente, deoarece simptomele sunt nespecifice și similare cu cele ale unor boli precum gripa, COVID-19 sau pneumonia virală.

Primul pas îl reprezintă o discuție detaliată cu pacientul, în care medicul analizează atât simptomele, cât și istoricul medical al acestuia. Discuția cu pacientul este esențială pentru a stabili:

  • dacă a avut contact recent cu rozătoare;
  • dacă lucrează sau a petrecut timp în medii cu risc;
  • dacă a călătorit recent în zone endemice;
  • dacă a intrat în contact cu persoane infectate.

Analize de laborator și investigații pentru infecția cu hantavirus

Febra hemoragică cu sindrom renal este suspectată la persoanele care au fost posibil expuse la hantavirus și prezintă febră, tendință la sângerare și afectare renală. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul poate recomanda analize precum hemoleucograma completă, evaluarea electroliților, teste ale funcției renale, teste de coagulare și examen de urină.

Suspiciunea de infecție cu hantavirus este susținută de modificări precum trombocitopenia (scăderea numărului de trombocite), scăderea albuminei plasmatice, prezența proteinelor în urină și microhematuria. În anumite faze ale bolii pot apărea creșterea hematocritului, leucocitoză și alte modificări urinare sau electrolitice.

Sindromul pulmonar cu hantavirus este suspectat la pacienții cu posibilă expunere la rozătoare care dezvoltă edem pulmonar fără altă cauză evidentă. Radiografia toracică poate evidenția semne de afectare pulmonară. În unele cazuri, poate fi necesară ecocardiografia pentru excluderea unui edem pulmonar de cauză cardiacă. Analizele de laborator pot arăta leucocitoză, hemoconcentrație, trombocitopenie și modificări ale funcției hepatice sau renale.

Confirmarea diagnosticului se realizează prin teste serologice (detectarea anticorpilor IgM specifici, evidențierea unei creșteri semnificative a titrului de anticorpi de tip IgG). Se mai pot utiliza și teste PCR, capabile să detecteze ARN-ul viral. 

Care sunt opțiunile de tratament pentru infecția cu hantavirus

Nu există un tratament specific pentru infecția cu hantavirus. Dacă medicul suspectează că pacientul are o boală provocată de infecția cu acest virus, va recomanda îngrijiri medicale de urgență, de preferință în secția de terapie intensivă, chiar înainte de diagnosticare.

Asistența medicală intensivă este esențială de la primele semne, deoarece pacienții care au o boală acută declanșată brusc pot deceda.

Tratamentul ar trebui să includă:

  • monitorizarea și reglarea funcției cardiace;
  • administrarea fluidelor;
  • furnizarea de oxigen suplimentar;
  • intubarea și ventilarea dacă este necesar;
  • dializă.

Pacienții suspectați de sindrom pulmonar cu hantavirus ar trebui să primească antibiotice cu spectru larg, chiar înainte de confirmarea diagnosticului. Tratamentul ar trebui să includă, de asemenea, medicamente pentru reducerea febrei și analgezice.

Recomandări pentru prevenirea infecției cu hantavirus

Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecției cu hantavirus este să eviți contactul cu rozătoarele și cu secrețiile acestora.

Acasă și la locul de muncă

  • Sigilează toate crăpăturile, găurile și spațiile prin care rozătoarele pot pătrunde în casă sau garaj.
  • Plasează capcane în interiorul și exteriorul locuinței pentru a reduce infestarea cu rozătoare.
  • Depozitează alimentele în recipiente etanșe (sticlă, metal sau plastic dur) și aruncă regulat gunoiul menajer.
  • Nu lăsa hrana pentru animale de companie sau resturi alimentare la îndemâna rozătoarelor.

Curățarea spațiilor infestate

  • Înainte să cureți un spațiu unde au fost rozătoare (cabane, pivnițe, hambare), aerisește bine încăperea (deschide ferestrele și ușile cel puțin 30 de minute) și evită să rămâi în interior în acest timp.
  • Nu mătura și nu aspira fecalele, urina sau cuiburile de rozătoare, deoarece poți ridica particule infectate în aer.
  • Umezește suprafețele cu o soluție dezinfectantă înainte de ștergere.
  • Poartă mănuși de cauciuc și, în caz de infestare severă, o mască de protecție.
  • Elimină deșeurile contaminate în pungi sigilate, aruncate în tomberoane cu capac.
  • Spală-te temeinic pe mâini cu apă și săpun după orice activitate în zone cu risc.

În aer liber

  • Când faci camping sau drumeții, nu dormi direct pe sol; folosește un cort și o saltea.
  • Păstrează alimentele și gunoiul în recipiente sigilate, departe de zona de dormit.
  • Evită să atingi rozătoare vii sau moarte fără echipament de protecție adecvat.

Întrebări frecvente despre infecția cu hantavirus

Hantavirusul se poate transmite de la om la om?

Există un vaccin împotriva hantavirusului?

Cine prezintă cel mai mare risc de infectare cu hantavirus?

Se poate vindeca infecția cu hantavirus?

Bibliografie

  1. “Hantavirus Pulmonary Syndrome-Hantavirus Pulmonary Syndrome - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hantavirus-pulmonary-syndrome/symptoms-causes/syc-20351838.
  2. Hantaviruses (Infection With) Aetiology Epidemiology Diagnosis Prevention and Control Potential Impacts of Disease Agent beyond Clinical Illness References.
  3. “Centre for Health Protection, Department of Health - Hantavirus Infection.” Chp.gov.hk, 2024, www.chp.gov.hk/en/healthtopics/content/24/3057.html.
  4. Yuill, Thomas M. “Hantavirus Infection.” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, June 2023, www.msdmanuals.com/professional/infectious-diseases/arboviruses-arenaviridae-and-filoviridae/hantavirus-infection.
  5. CDC. “Clinician Brief: Hantavirus Pulmonary Syndrome (HPS).” Hantavirus, 31 May 2024, www.cdc.gov/hantavirus/hcp/clinical-overview/hps.html.
  6. “Hantavirus Pulmonary Syndrome: Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 17 July 2018, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17897-hantavirus-pulmonary-syndrome.
  7. “Hantavirus Infection.” European Centre for Disease Prevention and Control, 19 June 2017, www.ecdc.europa.eu/en/hantavirus-infection.
  8. “Hantavirus: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2021, medlineplus.gov/ency/article/001382.htm.
  9. “Factsheets - Health Protection Surveillance Centre.” Hpsc.ie, 2019, www.hpsc.ie/a-z/zoonotic/hantavirus/factsheets/.
  10. “Hantavirus.”, World Health Organization, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hantavirus.
  11. Park, Keeho, et al. ”Protective Effectiveness of Hantavirus Vaccine.” Emerging Infectious Diseases, vol. 10, no. 12, Dec. 2004, pp. 2218–2220, https://wwwnc.cdc.gov/eid/article/10/12/04-0684_article, 10.3201/eid1012.040684.
  12. Mir, Mohammed. “Hantaviruses.” Clinics in Laboratory Medicine, vol. 30, no. 1, Mar. 2010, p. 67, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2880890/, 10.1016/j.cll.2010.01.004.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pasul 1

Detaliile Pacientului

Pasul 2

Detaliile Programării

Articole din aceeași categorie

Specialități
Primul ajutor in cazul muscaturilor de animale

Primul ajutor în cazul mușcăturilor de animale: ce trebuie să știi

Mușcăturile și zgârieturile de animale, chiar și cele minore, pot duce uneori la complicații. Chiar dacă este vorba despre un animal de companie sau de orice alt animal, prin astfel de mușcături și zgârieturi pot fi transmise boli.Câinii și pisicile sunt printre cele mai comune animale de companie, ...

Specialități
Ilustratie hantavirus

Hantavirus vs Covid-19: ce trebuie să știi

Hantavirusurile sunt virusuri transmise de la animale la oameni, fiind purtate în mod natural de anumite specii de rozătoare. Există mai multe tulpini de hantavirus, iar în unele cazuri, acestea pot infecta oamenii și pot duce la boli severe, uneori chiar fatale:sindrom pulmonar cu hantavirus, care ...

Specialități
Tanara cu dureri abdominale cauzate de dopul de constipatie

Eliminare dop constipație: indicații și recomandări

Un episod de constipație poate fi neplăcut, dar de cele mai multe ori îl gestionezi prin dietă, hidratare și mișcare. Există însă situații în care scaunul devine atât de tare și compact, încât nu mai poate fi eliminat spontan. Atunci vorbim despre dop fecal sau impactare fecală, o complicație care n...