Interviu Dr. Dan Bobeică, MedLife: despre sindromul colonului iritabil

29 Aprilie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Pacienta cu dureri abdominale cauzate de sindromul de colon iritabil vorbind cu un medic.

Dureri abdominale care apar „din senin”, balonare supărătoare, episoade de diaree sau, dimpotrivă, constipație care par că nu se mai termină. Pentru mulți oameni, aceste simptome devin o rutină obositoare, iar viața de zi cu zi ajunge să fie planificată în jurul lor. Sindromul de intestin iritabil (SII), numit frecvent și „colon iritabil”, nu este o problemă rară și nici una care trebuie ignorată. Dr. Dan Bobeică, medic gastroenterolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Medical Park, ne spune cum putem recunoaște simptomele, când trebuie să ne îngrijorăm, dar și cum se poate gestiona această afecțiune.

Ce este, de fapt, sindromul de intestin iritabil și de ce poate fi atât de greu de diagnosticat?

Sindromul de intestin iritabil este, în esență, o tulburare funcțională: simptomele sunt reale, supărătoare, uneori intense, însă nu apar neapărat modificări structurale evidente (cum ar fi ulcerații sau tumori) care să explice totul la o analiză simplă. De aceea, diagnosticul corect pornește dintr-o discuție detaliată despre ceea ce simte pacientul, de cât timp, în ce contexte și cu ce factori agravanți.

„Diagnosticul sindromului de intestin iritabil se bazează în primul rând pe anamneză, discuția cu pacientul, dar și pe baza criteriilor Roma IV care reprezintă un set de reguli internaționale prin care putem defini această boală care, potrivit studiilor actuale, afectează până la 14% din populația generală a globului, mai mult femei decât bărbați și în general persoane tinere, sub 45 de ani. Pentru a pune diagnosticul de colon iritabil, este necesar ca durerea abdominală să fie prezentă cel puțin o dată pe săptămână în ultimele trei luni și să apară sau dispară după defecație, iar scaunele să fie modificate atât ca frecvență, cât și în ceea ce privește constistența. Durerea este asociată frecvent cu balonarea (meteorismul abdominal), dar și cu senzația de evacuare incompletă și prezența mucusului în scaun. Uneori pot fi prezente manifestări extraintestinale, precum cefalee, dureri lombare, oboseală, tulburări de somn sau de dispoziție, simptome care contribuie semnificativ la scăderea calității vieții”, explică dr. Dan Bobeică.

Ce complică și mai mult tabloul clinic este diversitatea formelor pe care le poate lua boala. Există pacienți dominați de constipație (IBS-C), alții la care diareea este simptomul central (IBS-D), o categorie mixtă (IBS-M) și o formă neclasificată (IBS-U) – pentru cazurile care nu se potrivesc perfect niciunui tipar. Această variabilitate explică de ce două persoane cu același diagnostic pot trăi experiențe complet diferite.

Model anatomic intestin

De ce apar durerile, balonarea și schimbările de tranzit: ce declanșează „colonul iritabil”?

Mulți pacienți diagnosticați cu sindrom de intestin iritabil caută un vinovat: un aliment, o infecție, un medicament. În realitate, de cele mai multe ori nu există o singură cauză. SII pare să fie rezultatul unui teren vulnerabil, activat de factori externi – uneori un eveniment stresant, alteori o infecție digestivă aparent banală:

„Cauzele acestei boli sunt multiple. Stresul, anxietatea și depresia joacă un rol important în declanșarea și agravarea simptomelor. Studiile arată că în momentul periodelor de stres, intestinul poate deveni mai sensibil și mișcările intestinale se pot modifica. Mai mult, persoanele cu depresie au un risc cu 31% mai mare de a dezvolta SII, iar cele cu anxietate, cu 53% mai mare. Infecțiile intestinale pot fi și ele o cauză. Aproximativ 10% dintre pacienți dezvoltă simptome după o infecție acută, cum ar fi o toxiinfecție alimentară sau o gastroenterită. Intestinul poate rămâne sensibilizat, chiar dacă infecția a fost tratată, fenomen cunoscut sub numele de SII post-infecțios. Alta cauză ar mai fi perturbarea relației dintre creier și intestin. Intestinul poate deveni prea sensibil, astfel încât să perceapă ca fiind dureroasă senzația normală de trecere a alimentelor. Aşa apar mişcările intestinale care pot fi prea rapide, provocând diaree sau prea lente provocand constipaţie”, precizează medicul gastroenterolog.

Această legătură „creier–intestin” explică de ce, la unii oameni, simptomele apar în perioade de tensiune, înainte de un examen, într-un moment de conflict sau când programul de somn este dat peste cap.

Ce rol are alimentația: de ce unele mâncăruri „sănătoase” pot face rău?

Mâncarea este, pentru pacientul cu colon iritabil, un teren minat. Chiar și alimentele considerate universal sănătoase pot deveni declanșatori ai unor episoade dureroase. Secretul nu constă în restricții drastice aplicate după ureche, ci în înțelegerea modului în care carbohidrații fermentabili interacționează cu flora noastră intestinală.

„Fructele și legumele cu sâmburi, dar și multe legume cum sunt fasolea, lintea, năutul sau produse lactate care conțin lactoză, dar și alimente ca usturoiul sau ceapa, pot crea neplăceri, chiar dacă ele, în esență, sunt sănătoase și hrănitoare. În general, dieta alimentară este personalizată în funcție de fiecare tip de SII. Cei cu diaree predominantă ar trebui să evite dulciurile, lactatele și cofeina; cei cu constipație pot lua anumite fibre sintetice sau naturale și, în general, legumele și fructele care le fac bine. Sedentarismul, mesele neregulate, consumul excesiv de alcool și somnul insuficient sunt și ele printre cauze. Mai mult de atât, în cazul SII există și o componentă genetică. Pacienții cu rude de gradul I cu sindrom de intestin iritabil au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune, dar cercetările arată că mai importanți sunt factorii de mediu în declanșarea bolii”, explică medicul.

Instrumentul nutrițional cu cea mai solidă bază de dovezi rămâne dieta LOW FODMAP – un protocol structurat în trei etape: eliminarea alimentelor cu potențial fermentativ ridicat timp de patru până la șase săptămâni, reintroducerea lor graduală pentru testarea toleranței individuale și, în final, construirea unui plan alimentar personalizat și sustenabil pe termen lung. Rezultatele sunt adesea semnificative, mai ales când dieta este implementată cu sprijinul unui specialist.

Trebuie să se teamă pacienții de cancer colorectal?

Poate că nicio teamă nu este mai prezentă în mintea unui pacient cu SII decât aceea că simptomele ascund, de fapt, ceva mai grav. Internetul amplifică această anxietate, iar mulți ajung să solicite investigații repetate, inclusiv colonoscopii, fără o indicație medicală clară. Dr. Bobeică explică care sunt semnele ce indică necesitatea unor investigații suplimentare:

„Semnele de alarmă care impun investigații suplimentare pentru acești pacienți ar fi: scăderea inexplicabilă în greutate și lipsa poftei de mâncare, sângerare rectală sau sânge în scaun, anemia feriprivă, agravarea recentă a tulburărilor de tranzit intestinal și dureri care apar noaptea și îl trezesc pe pacient din somn sau prezența unor mase abdominale sau rectale depistate în urma examenului clinic. În cazul acestor noi simptome, se recomandă investigaţii suplimentare precum colonoscopia, analize de sânge şi scaun sau alte investigatii imagistice. Boala nu crește riscul de cancer colorectal sau de polipi colonici, așa cum se tem cei mai mulți dintre pacienți", spune dr. Bobeică.

Cine este Dr. Dan Bobeică

Dr. Dan Bobeică este medic specialist gastroenterolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Medical Park, cu experiență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor cronice ale tractului digestiv, printre care și sindromul de intestin iritabil. Abordarea sa clinică îmbină terapia medicamentoasă personalizată cu consilierea pacientului privind modificările de stil de viață, pornind de la convingerea că gestionarea eficientă a bolilor digestive cronice depinde în egală măsură de medic și de pacient.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pasul 1

Detaliile Pacientului

Pasul 2

Detaliile Programării

Articole din aceeași categorie

De vorbă cu medicii
Barbat purtand aparat CPAP pentru apnee in somn

Interviu Dr. Raluca Dinu, MedLife: despre apneea în somn și riscurile ei ascunse

Apneea obstructivă în somn este una dintre acele afecțiuni care rămân mult timp nediagnosticate, deși efectele sale sunt sistemice și pot deveni severe. În practica medicală, pacienții ajung frecvent să o descopere indirect, prin simptome aparent disparate: oboseală cronică, somn neodihnitor, hipert...

De vorbă cu medicii
Model anatomic coloana cu hernie de disc.

Interviu Dr. Bogdan Voinea, MedLife: despre cauzele, simptomele și tratamentul herniei de disc

Coloana vertebrală este una dintre structurile cele mai solicitate ale corpului uman, iar stilul de viață modern îi pune la încercare rezistența zi de zi. Sedentarismul, orele petrecute în fața ecranelor, pozițiile incorecte și kilogramele în plus se adună treptat, lăsând urme vizibile asupra discur...

De vorbă cu medicii
Cuplu discutand cu un medic despre screeningul genetic preconceptional

Interviu Dr. Dragoș-Nicolae Albu, MedLife: despre screeningul genetic preconcepțional

Decizia de a avea un copil este, pentru tot mai multe cupluri, una atent analizată și planificată. În România, tendința de a amâna momentul primei sarcini a devenit tot mai evidentă în ultimele două decenii, pe fondul schimbărilor sociale și profesionale. Odată cu această schimbare, însă, apare și n...