Dieta FODMAP: ce este, cum funcționează, recomandări

Ce înseamnă FODMAP
FODMAP este acronimul pentru o anumită clasă de carbohidrați, numiți carbohidrați fermentabili cu lanț scurt, care sunt greu digerabili:
- F – fermentabil: carbohidrații fermentabili sunt zaharuri pe care bacteriile din intestinul gros le descompun, ceea ce provoacă eliberarea de gaze și alte produse secundare;
- O – oligozaharide: sunt lanțuri scurte de molecule de carbohidrați legate între ele; există două grupe majore de oligozaharide:
- fructani: se găsesc în fructe, legume, usturoi, ceapă, grâu și leguminoase;
- galacto-oligozaharide (numite și GOS): se găsesc în leguminoase și nuci.
- D – dizaharide: sunt carbohidrați formați din două molecule de zahăr legate între ele; dizaharida vizată de dieta cu conținut scăzut de FODMAP este lactoza, care se găsește în lactate și este alcătuită din glucoză și galactoză;
- M – monozaharide: sunt carbohidrați formați dintr-o singură moleculă de zahăr; fructoza, zahărul care se găsește în multe fructe și unele legume, este o monozaharidă și nu necesită digestie înainte de a fi absorbită. În alimentele care conțin cantități egale de fructoză și glucoză, glucoza ajută fructoza să fie complet absorbită în intestin; cu toate acestea, atunci când fructoza este prezentă în cantități mai mari decât glucoza, organismul nu absoarbe fructoza în mod eficient;
- A – este pentru And, adică - și;
- P – polioli: numiți și alcooli de zahăr, sunt un tip de carbohidrați care imită dulceața zahărului și pe care oamenii îl pot digera și absorbi doar parțial în intestinul subțire; se găsesc în mod natural în fructe și legume și sunt utilizați ca îndulcitori cu conținut scăzut de calorii în produsele fără zahăr și dietetice.
În mod normal, moleculele din lanțuri trebuie descompuse în molecule unice pentru a fi absorbite prin intestinul subțire. Dar FODMAP-urile nu pot fi descompuse, deci nu pot fi absorbite acolo unde trebuie. În consecință, intestinul subțire atrage apă suplimentară pentru a ajuta la transferul FODMAP-urilor către intestinul gros. Acolo, sunt supuse fermentației de către bacteriile din colon, ceea ce produce gaze și acizi grași.
În ce constă dieta FODMAP
Dieta FODMAP este un plan alimentar temporar care limitează aportul acestor carbohidrați, pentru a ameliora simptomele neplăcute și pentru a „odihni” sistemul digestiv. Eliminarea iritanților oferă mucoasei intestinale șansa de a se repara și poate ajuta la restabilirea unui echilibru sănătos al florei intestinale.
Această dietă este concepută pentru a ajuta persoanele cu sindromul colonului iritabil să descopere care alimente le creează probleme și care reduc simptomele specifice, precum:
- crampele;
- diareea;
- constipaţia;
- balonarea;
- gazele și flatulența.
Prin dieta FODMAP, carbohidrații specifici sunt excluși pentru o perioadă de timp și apoi reintroduși treptat pentru a determina care dintre ei activează simptomele.
Acest plan alimentar presupune trei faze:
- eliminare: în această etapă, care durează aproximativ două – șase săptămâni, se mănâncă doar alimente cu un conținut scăzut de FODMAP;
- reintroducere: această etapă începe atunci când simptomele digestive sunt sub control; implică un proces sistematic de testare a diferitelor grupuri FODMAP, pentru a vedea care declanșează simptomele;
- personalizare: în această etapă, sunt reintroduse în dietă alimente din grupurile FODMAP care au fost bine tolerate în faza de reintroducere și sunt limitate sau eliminate alimentele care declanșează simptome.

Care sunt regulile de bază pentru dieta FODMAP
Este important de reținut că faza mai strictă a dietei FODMAP – cea de eliminare – este concepută să fie urmată pe termen scurt, de doar două – șase săptămâni. Ea nu este menită să fie urmată pentru tot restul vieții.
Un alt aspect important este că efectul FODMAP este cumulativ. Adică s-ar putea consuma o anumită cantitate din acest tip de carbohidrați fără a avea niciun simptom, dar pe măsură ce trece ziua și se mănâncă mai mult, este posibil să apară simptome.
O altă regulă de bază a acestei diete este să vă concentrați pe alimentele pe care le puteți mânca, dar să fiți atenți și la sursele ascunse de FODMAP-uri; acestea se pot găsi, de exemplu, într-un sos marinara (ceapă și usturoi), supă de pui/vită/curcan (ceapă), sosuri de salată (ceapă și usturoi), condimente (sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză) sau amestecuri de făină fără gluten.
Ce alimente sunt permise în dieta FODMAP
Dieta FODMAP este concepută în jurul unor alimente care sunt sigure și conțin o cantitate redusă din acest tip de carbohidrați:
- ouă și carne;
- anumite brânzeturi precum brie, camembert, cheddar și feta;
- lapte de migdale;
- cereale precum orezul, quinoa și ovăzul;
- legume precum vinete, cartofi, roșii, castraveți, ardei gras, morcovi și dovlecei;
- fructe precum strugurii, portocalele, căpșunile, afinele și ananasul;
- ciocolată neagră, sirop de arțar, zahăr de masă;
- nuci de Macadamia, arahide, semințe de dovleac, nuci.
Ce alimente sunt interzise în dieta FODMAP
Pentru a ușura simptomele sindromului de colon iritabil sau SIBO (Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire), este esențial să evitați alimentele bogate în FODMAP care irită intestinul. Printre acestea se numără:
- mere, pere, mango, cireșe, smochine, pepene verde, fructe uscate (cu conținut ridicat de fructoză);
- anghinare, usturoi, praz, ceapă, ceapă verde (bogată în fructani);
- ciuperci, conopidă;
- pâine integrală, pâine de secară, musli sau paste din grâu, pâine crocantă de secară;
- fasole roșie, mazăre;
- brânzeturi moi, lapte, iaurt;
- caju și fistic;
- miere sau îndulcitori artificiali.
Care sunt beneficiile dietei FODMAP
Efectele dietei FODMAP au fost studiate cu precădere la persoanele cu sindromul de colon iritabil și la cele care suferă de tulburări gastrointestinale funcționale. Printre beneficiile remarcate se numără:
- mai puține gaze;
- mai puțină balonare;
- reducerea episoadelor diareice;
- mai puțină constipație;
- reducerea durerii de stomac.
Dieta FODMAP poate avea, de asemenea, avantaje și în plan psihic și emoționale, deoarece se știe că aceste tulburări digestive provoacă stres și sunt strâns legate de tulburări mentale precum anxietatea și depresia.
Când apar rezultatele dietei FODMAP
Medicii nutriționiști recomandă ca prima fază a dietei FODMAP să dureze cel puțin două săptămâni, dar nu mai mult de șase săptămâni. Poate lua ceva timp pentru ca această fază de eliminare să funcționeze și simptomele să dispară.
Chiar dacă starea generală este mult mai bună în faza de eliminare, aceasta nu este menită să fie permanentă. O dietă moderată va fi mai ușor de menținut în timp, iar în nutriție, varietatea este întotdeauna cea mai bună politică pentru obținerea tuturor micronutrienților necesari organismului.
Durata fazei de reintroducere poate varia de la pacient la pacient, dar media este de aproximativ opt săptămâni. În această fază, este reintrodus pe rând câte un aliment bogat în FODMAP din fiecare categorie și se așteaptă câteva zile, mărind cantitatea, pentru a găsi pragul de toleranță.
Odată stabilite alimentele care pot fi consumate în siguranță, poate fi conceput, împreună cu medicul, un plan alimentar sustenabil și nutritiv, ce poate fi menținut pe termen nelimitat.
Care sunt riscurile asociate cu dieta FODMAP
Deși terapiile dietetice sunt în general considerate a fi benigne, acestea, ca și alte terapii, nu sunt lipsite de riscuri sau efecte adverse. Dieta FODMAP nu face excepție:
- utilizarea inadecvată: unii medici folosesc acest plan alimentar ca test de diagnostic pentru sindromul colonului iritabil;
- microbiota gastrointestinală alterată: fructanii și galacto-oligozaharidele au acțiuni prebiotice; restricția lor poate duce la o reducere a bacteriilor benefice;
- alimentația dezordonată: există unele dovezi că persoanele cu tulburări gastro-intestinale care suferă modificări ale dietei pot prezenta un risc crescut de comportamente alimentare dezordonate, adică adică pot evita reintroducerea unor alimente, ceea ce poate crește riscurile nutriționale.
Când este recomandată dieta FODMAP
Dieta FODMAP este adesea recomandată persoanelor diagnosticate cu sindrom de colon iritabil și celor cu sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire.
Poate fi folosit și ca dietă de eliminare pe termen scurt pentru oricine are probleme digestive și vrea să identifice alimentele care provoacă sensibilitatea alimentară.
Când este contraindicată dieta FODMAP
Dieta FODMAP nu este recomandată altor persoane în afara celor care suferă de colon iritabil și nu este potrivită nici pentru toți pacienții care au această afecțiune.
Persoanele care țin deja diete restricționate, cum ar fi veganii sau cei cu alergii alimentare, ar putea avea de suferit de pe urma acestui plan care nu le-ar asigura necesarul nutriționale.
Dieta FODMAP este contraindicată și persoanelor subnutrite sau subponderale.
Exemplu de meniu pentru o săptămână pentru dieta FODMAP
Un meniu pentru o săptămână ce are la bază dieta FODMAP ar putea să conțină următoarele alimente:
Prima zi:
- mic dejun:
- roșii, omletă din două ouă, brânză cheddar, o felie de pâine cu nivel redus de FODMAP;
- un pahar cu lapte de orez sau ovăz fortificat cu calciu;
- prânz: salată de pui și quinoa (100 g piept de pui la gratar + 1 cană quinoa fiartă + 1 cană de varză + roșii + ardei kapia roșu + mentă + coriandru + suc de lămâie);
- cină:
- bol de tofu (170g tofu + o jumătate de cană de soia verde + 1 cană de varză + castraveți + 2 felii de haloumi (40 g) + 1 cană orez brun fiert + 2 linguri tahini + 1 lingură sos de soia cu sare redusă);
- desert: parfait de căpșuni și iaurt (1 cană de iaurt fără lactoză stratificat cu 1 cană de căpșuni tăiate cubulețe și 2 linguri de semințe de floarea soarelui).
- gustări: 1 portocală medie + o mână de nuci (30g).
Ziua a doua:
- mic dejun: terci de mămăligă cu vanilie cu căpșuni (1/3 cană mămăligă instant amestecată cu 1 cană lapte fără lactoză + 2 lingurițe pastă de boabe de vanilie, gătită timp de 3-5 minute, acoperită cu nuci, semințe de floarea soarelui și scorțișoară + 4 căpșuni);
- prânz:
- salată de ton (1 conservă de ton + 20 g brânză fetta mărunțită + jumătate de cană de boabe de porumb din conservă + jumătate de sfeclă roșie din conservă, morcov, salată verde, castraveți, roșii, ulei de măsline și sos de lămâie) și pâine cu FODMAP scăzut;
- 1 ciorchine de struguri;
- 1 cană cu iaurt.
- cină:
- friptură la grătar cu legume (1 friptură medie la grătar + 1 cană piure de cartofi + 2 căni de legume prăjite);
- desert: salată de fructe (1 cană de amestec de struguri, căpșuni, ananas + 2 linguri de nuci).
- gustări: 3 felii de pâine crocantă de orez cu 40g brânză și castraveți feliați.
Ziua a treia:
- mic dejun: cereale și fructe pentru micul dejun cu FODMAP scăzut (2/3 cană cereale cu conținut scăzut de FODMAP + 1 cană cu lapte de orez sau ovăz fortificat cu calciu, 1 lingură de semințe de in, 1 lingură de nucă mărunțită și un ciorchine de struguri);
- prânz: nuggets de curcan (cu făină de orez cu conținut scăzut de FODMAP) + ouă poșate;
- cină:
- risotto cu pui (1 cană de orez risotto gătit cu supă de pui/ legume cu conținut scăzut de FODMAP + 3 bucăți de roșii semi-uscate + jumătate de cană de ciuperci tăiate cubulețe + 100g piept de pui + frunze de busuioc + 1 linguriță ulei de măsline + sare și piper după gust);
- 2 căni de salată (castraveți, salată verde, morcovi, ardei kapia roșii) cu 1 linguriță de sos cu ulei de măsline;
- desert: iaurt congelat cu fructe (căpșuni + 60g de zmeură + iaurt congelat fără lactoză).
- gustări: biscuiți de orez cu 40g brânză cheddar.
Ziua a patra:
- mic dejun:
- 1 felie de pâine cu conținut scăzut de FODMAP prăjită;
- 1 pahar de lapte fără lactoză;
- 2 kiwi mici.
- prânz: supă de linte, roșii și varză (1 cană de linte + 1 cană de roșii din conservă + 1 cană de varză tocată + 1 cană de morcov + 1 lingură de semințe de pin + supă de legume cu FODMAP redus + coriandru) cu pâine cu FODMAP scăzut;
- cină:
- somon copt cu quinoa și legume (1 file de somon mediu (120g), copt și servit cu 1 cană de quinoa fiartă + brânză feta + 2 căni de legume fierte + 2 lingurițe de ulei la gătit sau ca sos cu lămâie);
- desert: sorbet cu papaya (congelați 1 cană de papaya timp de 4-5 ore, amestecați cu un sfert de cană de apă fierbinte în robotul de bucătărie până se omogenizează + 1 lingură suc de lămâie și 1 lingură nucă).
- gustări: 1 pahar cu lapte de orez sau ovăz fortificat cu calciu.
Ziua cinci:
- mic dejun: smoothie de fructe (6 căpșuni și 2 kiwi mici + 1 cană de orez sau lapte de ovăz fortificat cu calciu + 2 lingurițe de semințe de chia + 1 lingură de semințe de floarea soarelui + un sfert de cană de musli cu FODMAP scăzut);
- prânz: sandviș cu ou, salată verde și roșii (2 felii de pâine cu FODMAP scăzut, 2 ouă fierte tari, roșii felii, 1 felie de 20 g brânză și salată verde + 1 lingură maioneză);
- cină:
- supă cu ouă în stil grecesc cu pui și verdeață, cu paste cu FODMAP scăzut + 2 căni de salată (castraveți, salată verde, morcovi, ardei kapia) cu 1 linguriță de sos cu ulei de măsline;
- desert: fructe congelate (1 cană de struguri, 140g ananas bucăți sau 2 kiwi) + 30g de nuci.
- gustări: 1 cană cu iaurt fără lactoză.
Ziua a șasea:
- mic dejun: musli cu FODMAP scăzut cu iaurt și fructe (jumătate de cană musli + 1 cană de iaurt fără lactoză + 1 portocală medie);
- prânz:
- wrap de pui, brânză și salată (100g piept de pui + 20g brânză fetta mărunțită + 2 căni de salată verde, rucola, castraveți, morcov, ardei kapia roșie sau roșii) rulate în lipie cu FODMAP scăzut;
- 2 mandarine mici.
- cină:
- carne de vită prăjită cu tăiței de orez (100g fâșii slabe de vită cu 2 căni de legume - morcov, ciuperci, ardei kapia, varză, castraveți + 1 cană de tăiței de orez fierți + 2 linguri de ulei de susan pentru gătit);
- desert: budincă de chia (3 linguri de semințe de chia amestecate cu 1 cană de orez sau lapte de ovăz fortificat cu calciu, ținute la frigider timp de 3-4 ore, acoperite cu scorțișoară, nuci și 1 lingură de semințe de in).
- gustări: chips de varză la cuptor și o mână de nuci (30g).
Ziua a șaptea:
- mic dejun:
- wrap de ricotta și fructe (1 tortilla cu FODMAP scăzut cu un sfert de cană de ricotta, 1 banană feliată + jumătate de cană de căpșuni);
- 1 pahar de lapte fără lactoză.
- prânz:
- pește alb și legume la grătar (1 bucată medie de pește alb la grătar cu 2 căni de legume cu FODMAP scăzut - kale, morcov) + piure de cartofi;
- 1 cană de iaurt fără lactoză.
- cină:
- tabouleh de quinoa cu semințe de susan și miel (fără usturoi) + 1 cană de salată;
- desert: salată de fructe (1 cană de fructe mixte - portocale, struguri, căpșuni, 60g zmeură + 2 linguri de nuci).
- gustări: biscuiți de orez cu 40g brânză cheddar.
Bibliografie
- Veloso, Hazel. “FODMAP Diet: What You Need to Know.” Www.hopkinsmedicine.org, 2023, www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/fodmap-diet-what-you-need-to-know.
- Clinic, Cleveland. “The Low-FODMAP Diet Is an Elimination Diet to Identify Specific Food Triggers in Sensitive People. It’s Often Prescribed for IBS.” Cleveland Clinic, 8 Mar. 2022, my.clevelandclinic.org/health/treatments/22466-low-fodmap-diet
- Gunnars, Kris. “Everything You Need to Know about the FODMAP Diet.” Healthline, Healthline Media, 9 Nov. 2018, www.healthline.com/nutrition/fodmaps-101
- “Low FODMAP Diets.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 21 Nov. 2023, www.healthdirect.gov.au/low-fodmap-diets.
- Allan, Sophie. “Understanding the Low FODMAP Diet.” Canadian Digestive Health Foundation, 9 Sept. 2024, cdhf.ca/en/understanding-the-fodmap-diet/.
- “Low FODMAP 7 Day Meal Plan.” Australian Eggs, 2021, www.australianeggs.org.au/nutrition/meal-plans/low-fodmap-meal-plan.
- LOW-FODMAP DIET for IBS What Are FODMAPs?
- Hill, Peta, et al. “Controversies and Recent Developments of the Low-FODMAP Diet.” Gastroenterology & Hepatology, vol. 13, no. 1, 2017, p. 36, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5390324/#sec19
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Carbohidrați: ce sunt, rol, importanță
Carbohidrații sunt molecule care se găsesc în alimente și care stochează și furnizează energie corpului și creierului. Carbohidrații sunt macronutrienți care se găsesc în numeroase alimente și băuturi. Zaharurile, amidonul și fibrele sunt carbohidrați.Alți macronutrienți includ gr�...

Dieta carnivoră: în ce constă, recomandări şi contraindicaţii
În timp ce anumite diete pot duce la rezultate cum ar fi pierderea rapidă în greutate sau îmbunătățirea energiei, multe prezintă riscuri semnificative pentru sănătate și sunt nesustenabile pe termen lung. Un astfel de exemplu este dieta carnivoră, un plan alimentar extrem de restrictiv c...

Reducerea poftei de mâncare: indicaţii şi contraindicaţii
Reducerea apetitului sau scăderea poftei de mâncare poate rezulta din diferiți factori, inclusiv afecțiuni medicale, probleme psihologice, medicamente și alegeri legate de stilul de viață. Înțelegerea acestor cauze și explorarea strategiilor de gestionare pot ajuta la abordarea eficientă ...