Doi pacienți, două exemple că ateroscleroza nu ține cont de vârstă
Ateroscleroza, adesea responsabilă de producerea atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, este o boală „tăcută”, cu evoluție lentă, care nu ține cont de vârstă. Cazurile a doi pacienți, unul de 44 de ani, iar celălalt de 77 de ani, tratați în aceeași zi de dr. Florin Purcărea și dr. Emanuel-Ștefan Radu, la Clinica și Spitalul de Cardiologie AngioLife din București, ilustrează perfect această realitate.
O boală silențioasă, dar periculoasă
Ateroscleroza este o boală cronică ce apare atunci când pe pereții interiori ai arterelor se depun treptat plăci de aterom, iar acestea se îngroașă și își pierd elasticitatea, ceea ce afectează circulația sângelui. Este considerată principala cauză a bolii coronariene, a infarctului miocardic și a multor accidente vasculare cerebrale, iar printre factorii care favorizează apariția sa se numără fumatul, colesterolul crescut, hipertensiunea, diabetul, obezitatea și lipsa activității fizice.
Ce face această boală periculoasă nu este doar faptul că poate duce la evenimente cardiovasculare majore care pun viața în pericol și pot provoca dizabilități importante, ci și că adesea este descoperită târziu. Ateroscleroza poate evolua în tăcere decenii întregi, fără ca pacientul să aibă dureri în piept sau alte simptome vizibile.
Cazurile a doi pacienți tratați la AngioLife arată, încă o dată, cât de diferit se poate manifesta aceeași afecțiune și cât de important este un consult cardiologic efectuat la momentul potrivit.
Cazul 1: Pacient de 44 de ani, aparent sănătos, dar cu o arteră complet blocată
Primul caz este cel al unui pacient de 44 de ani, fără antecedente de infarct miocardic, dar care fuma și avea colesterolul crescut.
La un moment dat, a început să observe dureri în piept la efort fizic, ușoare, trecătoare. Inițial, le-a pus pe seama oboselii, dar când au continuat să reapară, a decis să meargă la un consult cardiologic. După efectuarea unui Angio-CT coronarian ce a ridicat suspiciunea de afectare severă la nivelul arterei descendente anterioare (LAD), a ajuns la Spitalul de Cardiologie AngioLife, la dr. Florin Purcărea și dr. Emanuel-Ștefan Radu.
Pentru confirmarea diagnosticului și planificarea tratamentului, s-a efectuat o coronarografie, care a arătat adevărata amploare a problemei: artera nu era doar îngustată, ci complet blocată pe un segment lung. Ceea ce a permis totuși organismului să funcționeze relativ normal până în acel moment a fost dezvoltarea unor vase colaterale. „Mulți pacienți sunt surprinși când află că o arteră poate fi complet închisă fără să fi produs un infarct major. În cazul ocluziilor cronice, organismul dezvoltă în timp vase colaterale care reușesc să mențină parțial circulația către mușchiul inimii. Acest mecanism explică de ce simptomele pot apărea relativ târziu, însă nu elimină riscul unor complicații severe dacă boala rămâne netratată”, explică dr. Florin Purcărea.
Deblocarea unei artere complet ocluzionate este considerată una dintre cele mai pretențioase manevre din cardiologia intervențională, atât din punct de vedere tehnic, cât și al planificării. În acest caz, procedura a decurs cu succes: artera a fost redeschisă integral, iar trei stenturi active farmacologic au fost montate pentru a menține fluxul sanguin normal. Evoluția pe termen lung va depinde de respectarea tratamentului medicamentos, de renunțarea la fumat și de controlul colesterolului.
Cazul 2: Pacient de 77 de ani, cu istoric de infarct miocardic și stenoză severă
În dimineața aceleiași zile, la Clinica și Spitalul de Cardiologie Angiolife din București, avea să ajungă și un pacient de 77 de ani, aflat deja sub monitorizare medicală de aproximativ zece ani.
La 67 de ani, acesta suferise un infarct miocardic inferior, tratat prin implantarea unui stent pe artera coronară dreaptă. În anii care au urmat, a respectat tratamentul recomandat de medic și s-a prezentat constant la control. În cadrul unei astfel de evaluări de rutină, o ecocardiografie a evidențiat modificări discrete ale contractilității ventriculului stâng. Nu existau încă simptome importante, dar dr. Florin Purcărea a considerat necesară efectuarea unei noi coronarografii.
Investigația a permis două constatări importante. Prima: stentul montat cu zece ani în urmă funcționa impecabil, fără nicio urmă de restenoză. A doua: ateroscleroza afectase un alt segment al arborelui coronarian și în artera descendentă anterioară apăruse o îngustare severă, de aproape 90%.
Și de această dată, stenoza s-a tratat prin angioplastie coronariană cu implantarea unui stent farmacologic activ. „Acest caz transmite un mesaj foarte important. Tratamentul unei leziuni coronariene nu înseamnă vindecarea aterosclerozei. Stentul poate funcționa impecabil ani la rând, însă boala poate continua să evolueze în alte artere. De aceea, controalele periodice și controlul factorilor de risc sunt esențiale”, subliniază dr. Florin Purcărea.
Ce leagă, de fapt, cele două povești
Cardiologia intervențională permite astăzi tratarea prin metode minim invazive chiar și a unor leziuni coronariene complexe. Totuși, implantarea unui stent nu înseamnă că ateroscleroza a dispărut. Experiența celor doi pacienți demonstrează acest lucru din perspective diferite. În primul caz, boala a fost descoperită înainte de producerea unui infarct major. În al doilea, monitorizarea cardiologică periodică a permis identificarea unei noi leziuni înainte ca aceasta să determine un eveniment cardiovascular sever.
Indiferent de vârstă, prevenția este la fel de importantă ca tratamentul. Renunțarea la fumat, controlul colesterolului și a tensiunii, gestionarea diabetului, activitatea fizică regulată și o alimentație echilibrată rămân, în continuare, măsuri de prevenție importate ale atacului de cord și a accidentului vascular cerebral. La fel de important este ca niciun potențial semn de alarmă să nu fie ignorat și ca pacienții să programeze controale cardiologice periodice, chiar dacă, aparent, totul e în regulă.
La Clinica și Spitalul de Cardiologie Angiolife, evaluarea pacienților cu risc cardiovascular acoperă tot parcursul bolii, de la evaluarea primilor factori de risc, până la tratamentul intervențional și supravegherea pe termen lung. Obiectul final nu este doar rezolvarea problemelor existente, ci prevenirea acestora și a complicațiilor lor pe termen lung.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Prima intervenție de stimulare medulară la Cluj i-a schimbat viața
Pentru Oana Anghel, fiecare zi începea și se termina cu durere. După un accident grav, numeroase intervenții chirurgicale și ani întregi de tratamente fără efect, ajunsese să creadă că va trebui să trăiască pentru totdeauna cu suferința. Astăzi, durerea care îi domina viața a devenit doar o amintire...
Malformație cardiacă descoperită după un AVC la 35 de ani, tratată minim invaziv la AngioLife
Un accident vascular cerebral (AVC) la o persoană tânără, fără factori de risc cunoscuți, ridică numeroase întrebări privind posibila cauză, iar uneori răspunsul te poate lua complet prin surprindere. Este și cazul unei paciente care, după ce a suferit un AVC ischemic la doar 35 de ani, a aflat că a...
Norocul nostru a fost Profesor Doctor Ahmed Hadidi
„Eu vreau ca toți copiii cu astfel de probleme să ajungă să fie operați de Profesor Doctor Ahmed Hadidi.” Așa își începe povestea mama lui Rareș Vlăduț, un băiețel diagnosticat la naștere cu hipospadias proximal de gradul III. Pentru familie, drumul până la diagnostic, alegerea medicului și interven...