Cum funcționează terapia cu celule stem? Aplicații terapeutice ale celulelor stem

04 Noiembrie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Biotehnologi care analizeaza probe genetice intr-un laborator de cercetare

Ce reprezintă terapia cu celule stem?

Terapia cu celule stem reprezintă una dintre cele mai importante direcții ale medicinei moderne, datorită potențialului său de a contribui la regenerarea țesuturilor și la tratarea unor afecțiuni complexe.

Celulele stem sunt celule speciale ale organismului, nediferențiate, care au capacitatea de a se diviza și de a produce copii identice (autoreînnoire), dar și de a se diferenția în alte tipuri de celule specializate, cum ar fi celule musculare, sangvine sau nervoase. Aceste proprietăți le permit să participe la procesele naturale de regenerare și reparare a țesuturilor afectate de boli, traumatisme sau procesul de îmbătrânire.

În funcție de sursa din care provin, celulele stem sunt clasificate în mai multe categorii:

  • celulele stem embrionare: sunt obținute în stadiile foarte timpurii ale dezvoltării embrionare și au capacitatea de a se transforma în aproape orice tip de celulă din organism; deși prezintă un potențial biologic foarte ridicat, utilizarea lor este limitată de considerente etice și de reglementările specifice fiecărei țări;
  • celulele stem adulte: se găsesc în diferite țesuturi ale organismului și au rolul de a repara și înlocui celulele deteriorate pe parcursul vieții; cele mai utilizate surse sunt măduva osoasă, sângele periferic și țesutul adipos. În practica medicală, celulele stem hematopoietice din măduva osoasă și sângele periferic sunt utilizate frecvent pentru transplanturile hematologice;
  • celulele stem din cordonul ombilical: sângele rămas în cordonul ombilical și placentă după naștere este o sursă bogată de celule stem hematopoietice; recoltarea se face după naștere și, atunci când este realizată corect, nu trebuie să interfereze cu îngrijirea mamei sau a nou-născutului, iar celulele pot fi crioconservate pentru o eventuală utilizare ulterioară.

În mod natural, celulele stem contribuie la menținerea sănătății organismului prin înlocuirea celulelor îmbătrânite sau distruse și prin susținerea proceselor de vindecare. În cazul unor boli severe sau al unor leziuni importante, aceste mecanisme naturale pot fi insuficiente, motiv pentru care terapia cu celule stem poate deveni o opțiune terapeutică.

Cum funcționează terapia cu celule stem

Terapia cu celule stem presupune utilizarea acestora pentru a înlocui sau susține funcția unor celule afectate de boală. Procedura diferă în funcție de afecțiune, de tipul de celule utilizate și de obiectivul tratamentului, însă poate include mai multe etape principale.

Prelevarea celulelor stem

Primul pas constă în recoltarea celulelor stem dintr-o sursă adecvată. Acestea pot proveni din măduva osoasă, sângele periferic sau sângele din cordonul ombilical. În anumite aplicații regenerative aflate în cercetare, pot fi utilizate și celule obținute din țesutul adipos.

În funcție de procedură, celulele stem pot proveni chiar de la pacient, situație în care vorbim despre un transplant autolog, sau de la un donator compatibil, în cazul transplantului alogenic.

Procesarea și controlul calității în laborator

După recoltare, celulele sunt transportate în laboratoare specializate, unde sunt procesate în condiții strict controlate. În această etapă, ele pot fi separate, concentrate sau pregătite pentru administrare, în funcție de tipul procedurii.

De asemenea, sunt efectuate verificări privind calitatea, viabilitatea și siguranța produsului celular, pentru a stabili dacă acesta îndeplinește criteriile necesare utilizării medicale.

Administrarea sau transplantul celulelor stem

Celulele stem sunt administrate pacientului prin perfuzie intravenoasă sau prin alte metode, în funcție de indicația medicală și de tipul terapiei.

În cazul transplantului de celule stem hematopoietice, pacientul poate avea nevoie, înainte de administrarea celulelor, de un tratament de pregătire care poate include chimioterapie și, în anumite situații, radioterapie. După transplant, celulele stem hematopoietice ajung în măduva osoasă, unde pot începe să producă noi celule sanguine.

Regenerarea și repararea țesuturilor

Una dintre caracteristicile importante ale celulelor stem este capacitatea lor de a se diferenția în anumite tipuri de celule specializate. În funcție de tipul de celule și de indicația medicală, acestea pot contribui la înlocuirea unor celule afectate sau pot exercita efecte prin intermediul moleculelor pe care le secretă.

Totuși, mecanismele de acțiune diferă semnificativ între terapii. În prezent, cele mai solide dovezi științifice există pentru transplantul de celule stem hematopoietice în tratamentul anumitor boli hematologice și imunologice. Pentru numeroase aplicații din medicina regenerativă, eficiența și siguranța sunt încă evaluate în cadrul studiilor clinice.

Monitorizarea pacientului după tratament

După administrarea celulelor stem, pacientul este monitorizat de echipa medicală pentru evaluarea răspunsului la tratament și identificarea eventualelor complicații.

În funcție de procedura efectuată și de afecțiunea tratată, monitorizarea poate include analize de sânge, investigații imagistice și evaluări clinice periodice. Dacă este necesar, medicul poate ajusta planul terapeutic în funcție de evoluția pacientului.

În cazul transplantului de celule stem hematopoietice, urmărirea medicală este deosebit de importantă pentru evaluarea refacerii producției de celule sanguine și identificarea unor posibile complicații, precum infecțiile sau reacțiile imunologice. Durata și frecvența monitorizării sunt stabilite individual, în funcție de tipul transplantului și de starea pacientului.

Biolog care foloseste o pipeta pentru manipularea probelor in laborator

Aplicații curente ale celulelor stem

În prezent, terapia cu celule stem este utilizată în principal în hematologie și oncologie, unde transplantul de celule stem hematopoietice reprezintă standardul de tratament pentru numeroase afecțiuni. Sângele ombilicoplacentar poate fi utilizat ca sursă de celule stem hematopoietice în anumite boli hematologice, imunologice, genetice și metabolice.

Printre aplicațiile actuale ale terapiei cu celule stem se numără: 

  • leucemia: leucemia este un cancer al celulelor sanguine care afectează măduva osoasă; în anumite forme de leucemie, transplantul de celule stem poate permite refacerea unei măduve osoase sănătoase după administrarea tratamentelor intensive. Sunt incluse aici:
    • leucemia limfoblastică acută (ALL);
    • leucemia mieloidă acută (LMA);
    • leucemia acută cu fenotip mixt, în anumite situații;
    • leucemia mieloidă cronică;
    • leucemia limfocitară cronică (CLL), în situații atent selectate;
    • leucemia mielomonocitică juvenilă (JMML).
  • neoplasmele mielodisplazice (MDS): sindroamele mielodisplazice reprezintă un grup de afecțiuni în care măduva osoasă produce celule sanguine anormale; aceste boli au un risc variabil de progresie către leucemie acută, iar transplantul poate reprezenta singura opțiune cu potențial curativ pentru unii pacienți. Printre ele se numără:
    • forme de MDS cu risc crescut, stabilit prin evaluarea clinică, citogenetică și moleculară.
  • limfoamele: anumite tipuri de limfom (un cancer care afectează limfocitele și sistemul limfatic) pot necesita transplant de celule stem atunci când boala reapare sau nu răspunde suficient la tratamentele convenționale; printre ele se numără:
  • anomalii ereditare ale eritrocitelor: unele boli genetice care afectează globulele roșii, precum talasemiile severe sau anemia falciformă, pot beneficia de transplant de celule stem în cazurile atent selecționate; acestea includ:
    • beta talasemie majoră (anemia Cooley);
    • anemia Diamond-Blackfan;
    • aplazia celulelor roşii;
    • drepanocitoza (anemia falciformă).
  • alte afecțiuni hematologice severe: există forme severe de anemie cauzate de afectarea măduvei osoase care pot necesita transplant de celule stem pentru refacerea producției normale de celule sanguine; printre ele se numără:
    • anemia aplastică severă;
    • anemia diseritropoietică congenitală;
    • boala lui Fanconi (primul transplant de sânge ombilicoplacentar s-a efectuat în 1988 pentru această boală);
    • hemoglobinuria nocturnă paroxistică (PNH);
    • aplazia celulelor roşii pure.
  • anomalii moștenite ale trombocitelor: bolile genetice care afectează producerea trombocitelor pot determina sângerări repetate și pot necesita transplant în anumite situații; acestea includ:
    • amegacariocitoza/trombocitopenia congenitală;
    • trombastenia Glanzmann, numai în situații excepționale și atent selecționate.
  • boli mieloproliferative: aceste afecțiuni determină producerea excesivă a unor tipuri de celule sanguine și pot evolua către forme severe, în care transplantul de celule stem reprezintă o opțiune terapeutică; printre ele sunt:
    • mielofibroza primară;
    • mielofibroza post-policitemie vera sau post-trombocitemie esențială;
    • policitemia vera, în forme avansate atent selecționate;
    • trombocitemia esențială, în forme avansate atent selecționate.
  • boli congenitale ale sistemului imunitar: unele imunodeficiențe primare pot fi tratate prin transplant de celule stem, procedură care permite refacerea sistemului imunitar; cele mai frecvente includ:
    • imunodeficienţă combinată severă (ICS);
    • ICS cu deficienţă de adenozin dezaminază;
    • ICS X linkată;
    • ICS cu absenţa limfocitelor T şi B;
    • ICS cu absenţa limfocitelor T, cu limfocite B normale;
    • sindromul Omenn.
  • neutropenii congenitale: pacienții cu forme severe de neutropenie moștenită prezintă un risc crescut de infecții, iar în anumite cazuri transplantul poate corecta defectul de producere a neutrofilelor; acestea includ:
    • sindromul Kostmann;
    • alte neutropenii congenitale severe, în cazuri atent selecționate.
  • alte afecțiuni ale sistemului imunitar: în anumite imunodeficiențe severe sau sindroame de dereglare imună, terapia cu celule stem poate fi luată în considerare după evaluarea atentă a raportului dintre beneficii și riscuri; printre aceste afecțiuni se numără:
    • deficiența de adeziune a leucocitelor;
    • unele sindroame de dereglare imună sau limfoproliferative;
    • alte imunodeficiențe severe, în funcție de diagnosticul molecular și tabloul clinic.

Beneficiile terapiei cu celule stem

Terapia cu celule stem poate oferi multiple avantaje atunci când este recomandată în indicațiile validate medical. Printre beneficiile ei se numără:

  • susținerea refacerii unor țesuturi sau sisteme: în indicațiile validate, celulele stem pot contribui la refacerea funcției afectate, în funcție de tipul de celule și de boala tratată;
  • reducerea complicațiilor pe termen lung: în anumite boli hematologice, transplantul de celule stem poate îmbunătăți prognosticul și poate reduce riscul de recidivă sau progresie a bolii;
  • permiterea unei abordări personalizate: tratamentul este adaptat fiecărui pacient, ținând cont de diagnosticul stabilit, de vârstă, stare generală de sănătate și compatibilitatea imunologică;
  • posibilitatea stocării pentru viitor: recoltarea și crioconservarea celulelor stem din cordonul ombilical reprezintă o opțiune pentru familiile care doresc să păstreze această resursă biologică în vederea unor posibile utilizări viitoare; totuși, este important de reținut că stocarea nu garantează utilizarea ulterioară a celulelor, iar necesitatea lor depinde de situațiile medicale care pot apărea de-a lungul vieții.

Cine poate beneficia de terapia cu celule stem

Indicația pentru terapia cu celule stem este stabilită exclusiv de medicul specialist, în urma unei evaluări complete a stării de sănătate, a diagnosticului și a opțiunilor terapeutice disponibile. Nu toate afecțiunile pot fi tratate prin această metodă, iar eligibilitatea depinde de tipul de celule utilizate, de beneficiile demonstrate și de riscurile asociate procedurii.

Printre pacienții care pot beneficia de terapii cu celule stem se numără persoanele diagnosticate cu anumite boli hematologice, precum leucemiile, limfoamele sau alte afecțiuni ale sângelui pentru care transplantul de celule stem hematopoietice reprezintă o opțiune terapeutică. În aceste situații, procedura poate contribui la refacerea sistemului hematopoietic și la restabilirea producerii celulelor sanguine.

În anumite condiții, terapiile celulare pot fi luate în considerare și pentru pacienții cu alte afecțiuni, inclusiv unele boli autoimune, degenerative sau leziuni tisulare. Totuși, multe dintre aplicațiile regenerative se află încă în faza de cercetare, iar eficiența și siguranța lor nu sunt suficient demonstrate pentru utilizarea de rutină. Pacienții pot beneficia de astfel de intervenții doar atunci când există o indicație medicală validată sau în cadrul unor studii clinice desfășurate în condiții reglementate.

Când este recomandat să consulți un specialist

Consultul unui medic specialist este recomandat dacă ai fost diagnosticat cu o boală hematologică pentru care transplantul de celule stem ar putea reprezenta o opțiune de tratament. Medicul hematolog poate evalua severitatea afecțiunii, răspunsul la tratamentele anterioare și eligibilitatea pentru transplant, explicând beneficiile și riscurile procedurii.

De asemenea, evaluarea de specialitate este importantă atunci când medicul curant consideră că ai putea beneficia de o terapie celulară validată sau de participarea la un studiu clinic. În aceste situații, este necesară verificarea indicațiilor, a criteriilor de includere și a dovezilor științifice disponibile, deoarece nu toate tratamentele promovate ca terapii cu celule stem au eficiență și siguranță demonstrate.

Dacă urmează nașterea unui copil și dorești să afli mai multe despre recoltarea și stocarea celulelor stem din sângele cordonului ombilical, poți discuta cu medicul obstetrician sau cu un specialist în medicină materno-fetală. Acesta îți poate explica etapele recoltării, condițiile de păstrare, utilizările medicale validate și limitele acestei opțiuni.

Un consult este util și atunci când ai nevoie de o evaluare individualizată privind eligibilitatea pentru un tratament bazat pe celule stem. Decizia de a urma o astfel de terapie trebuie luată împreună cu o echipă medicală specializată, după analizarea atentă a diagnosticului, a alternativelor terapeutice, a beneficiilor potențiale și a riscurilor asociate.

Întrebări frecvente despre terapia cu celule stem

Ce rol au celulele stem în organism?

Care este diferența dintre celulele stem recoltate la naștere și cele provenite de la adulți?

Există riscuri asociate terapiei cu celule stem?

Este terapia cu celule stem sigură și eficientă?

Bibliografie

  1. “Stem Cells: What They Are and What They Do.” Mayo Clinic, 2026, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/bone-marrow-transplant/in-depth/stem-cells/art-20048117. 
  2. Greco R, Ruggeri A, McLornan DP, et al. Indications for haematopoietic cell transplantation and CAR-T for haematological diseases, solid tumours and immune disorders: 2025 EBMT practice recommendations. Bone Marrow Transplant. 2025;60:1499–1525. doi:10.1038/s41409-025-02701-3.
  3. International Society for Stem Cell Research (ISSCR). Guidelines for Stem Cell Research and Clinical Translation. Version 1.
  4. American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG). Umbilical Cord Blood Banking. Committee Opinion No. 771. Obstet Gynecol. 2019;133:e249–e253.
  5. Gluckman E, Rocha V. History of the clinical use of umbilical cord blood hematopoietic cells. Cytotherapy. 2005;7(3):219–227. PMID: 16081348.
  6. S. Food and Drug Administration (FDA). Consumer Alert on Regenerative Medicine Products Including Stem Cells and Exosomes. Current online guidance.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării