Publicat la: 
10/05/2018

Cu o incidenta mai mare in sezonul cald, din cauza alterarii mai rapide a alimentelor si a mediului favorabil dezvoltarii bacteriilor, enterocolita este o afectiune intalnita atat in randul copiilor, cat si in cel al adultilor.

Cauzata de bacterii, ciuperci, paraziti si virusuri, aceasta afectiune are manifestari gastrointestinale agresive. Afla totul despre enterocolita, diagnosticarea si tratarea acesteia.

Ce este enterocolita?

Enterocolita este o tulburare gastrointestinala infectioasa cu un debut destul de agresiv manifestat prin crampe intestinale, voma si scaune moi. Insasi denumirea afectiunii implica inflamarea intestinului subtire (enteritis) si a colonului (colitis).

Desi poate avea mai multe cauze, bacteriile sunt principalele vinovate de declansarea enterocolitei.

Cauzele enterocolitei

Enterocolita infectioasa poate fi provocata de bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti intestinali. Iata care sunt cele mai fracvente surse ale enterocolitei acute la copii si adulti:

Bacteriile

Salmonella este una dintre cele mai periculoase surse de enterocolita. Bacteria poate ajunge in tractul intestinal prin consumul alimentelor contaminate sau contactul cu reptile purtatoare. Simptomele se manifesta timp de 5-7 zile.

Shigella se transmite de regula prin contactul cu alte persoane care au bacteria. De aceea, este frecvent intalnita in colectivele de copii, cum sunt cresele sau gradinitele. In acest caz, enterocolita se manifesta timp de aproximativ 7 zile.

Escherichia coli are un debut agresiv. Bacteria poate proveni din alimente neprocesate termic sau insuficient procesate, cu precadere carne, dar si din produse lactate nepasteurizate. Contactul cu alte persoane sau animale infectate, igiena precara sau atingerea unor surse de apa contaminate pot fi, de asemenea, periculoase. Simptomele dureaza intre 3 si 5 zile.

Campylobacter e o alta bacterie care provoaca enterocolita si se contacteaza in mod similar cu escherichia coli. Simptomele persista, de regula, mai mult de o saptamana.

Clostridium difficile poate sa apara ca urmare a administrarii de antibiotice, din cauza bacteriilor patogene pe care le contin acestea.

Virusuri

Enterocolita poate fi si o infectie virala si este provocata de rotavirusuri, virusul Norwalk, astrovirusuri si adenovirusuri enterice. Infectiile virale sunt de obicei epidemice, iar prezenta simptomelor variaza de la doua pana la 7 zile.

Ciuperci

Infectiile fungice se datoreaza, de cele mai multe ori, consumului de medicamente. Candida este cea mai frecventa ciuperca ce poate duce la enterocolita.

Paraziti intestinali

Giardia lambia poate fi transmis prin apa contaminata si contact interpersonal. Este adesea intalnita in colectivitatile de copii. Simptomele persista pana la cateva saptamani.

Balanditium coli, Cryptosporidium, Blastocystis homnis si Entamoeba histolytica sunt alti paraziti care pot provoca enterocolita, in special in randul persoanelor care sufera de imunodeficienta sau sunt expuse la imunodepresive.

Cele mai multe forme de enterocolita se transmit prin ingestia alimentelor si a apei contaminate, cu precadere prin consumul alimentelor nepasteurizate sau nepreparate termic. Infectiile se pot transmite si prin contactul interpersonal, dar si prin cel cu animale infestate.

Simptomele enterocolitei

simptome enterocolita

Enterocolita are un debut brusc, manifestat prin scaderea apetitului si stari de greata. Crampele intestinale specifice sunt destul de puternice si sunt insotite de balonare, varsaturi si scaune moi, uneori cu sangerari.

Datorita luptei sistemului imunitar cu infectia, febra este si ea un simptom obisnuit al enterocolitei. Starea generala de rau si durerile musculare sunt, de asemenea, frecvente.

Diagnosticarea enterocolitei

Diagnosticarea enterocolitei se realizeaza de regula in functie de simptome. Pentru determinarea cauzelor afectiunii, se va preleva initial o proba de scaun, in cazul in care simptomele se manifesta mai mult de doua zile; astfel se poate depista daca enterocolita a fost provocata de o bacterie, de un virus, de paraziti intestinali sau daca are o origine fungica.

In cazuri rare, in care cauza nu este dezvaluita dupa aceasta proba, medicii pot recomanda prelevarea unor probe de voma sau chiar analize de sange. In cazul in care simptomatologia dureaza mai multe zile si medicul gastroenterolog suspecteaza alte afectiuni, poate recomanda pacientului si o colonoscopie.

Complicatii ale enterocolitei

Din cauza episoadelor dese de voma si diaree, enterocolita acuta poate cauza deshidratari severe si dezechilibre electrolitice. In cazul persoanelor sensibile, asa cum sunt copiii sau batranii, aceste complicatii pot fi foarte periculoase. De aceea, se recomanda hidratarea corespunzatoare si, in unele cazuri, consumul de saruri de rehidratare.

Metode de tratament

tratament enterocolita

Tratamentul cu antibiotice pentru combaterea cauzelor infectioase nu este intotdeauna indicat, deoarece poate afecta flora intestinala. In plus, simptome precum diareea sau varsaturile nu vor disparea astfel. De aceea, este indicat ca acest tip de tratament sa fie administrat doar la recomandarea si sub supravegherea medicului gastroenterolog.

Exista si situatii in care antibioticele sunt necesare; de regula, acestea sunt cele in care enterocolita are cauze bacteriene (Salmonella, dizenteria) si prezinta riscul de localizare extraintestinala sau bacteriemie. Antibioticele mai sunt folosite si pentru tratarea sugarilor cu coproculturi pozitive sau a copiilor din colectivitati. Acestora li se pot administra si antifebrile, daca este cazul (medicamente cu ibuprofen, Panadol etc.).

Pentru preventia deshidratarii si a pierderilor de electroliti, este foarte important ca pacientii care sufera de enterocolita sa consume lichide si, la nevoie, saruri de rehidratare. Se pot consuma apa, ceaiuri neindulcite si supe de legume care nu au o aciditate mare (morcov, telina, radacina de patrunjel).

Crampele intestinale pot fi eradicate cu medicamente antispastice (NoSpa, Scobutil etc.). Acestea trebuie administrate doar la recomandarea si sub supravegherea medicului, la fel ca medicamentele pentru tratarea varsaturilor (Emetiral, Metoclopramid etc.). Se poate folosi o plosca cu apa calda pentru calmarea crampelor intestinale.

Regim alimentar

Regimul alimentar pentru enterocolita este destul de strict, cu atat mai mult cu cat simptomele de greata si diaree sunt persistente. Orezul, carnea fiarta, branza proaspata, supa de zarzavat si merele sunt singurele alimente permise in primele 2-3 zile de la debutul simptomelor.

In urmatoarele zile regimul poate fi diversificat progresiv, insa se vor evita alimentele care provoaca aciditate gastrica, asa cum sunt legumele sau fructele proaspete, cu exceptia bananelor.

Timp de cateva zile dupa ameliorarea simptomelor vor fi evitate in continuare alimentele picante si cele grase, prajelile si bauturile care contin alcool sau cofeina. De asemenea, nu sunt recomandate alimentele care pot provoca balonare, asa cum sunt varza, broccoli, mazarea, lintea, fasolea sau conopida.

Metode de preventie

Pentru ca in cele mai multe cazuri enterocolita are cauze bacteriene, cea mai eficienta metoda de preventie a acesteia este igiena corespunzatoare. Spalarea mainilor inainte de fiecare masa si dupa utilizarea toaletei, dar si spalarea corecta si dezinfectarea tacamurilor si a veselei te pot feri de aceasta afectiune.

De asemenea, se recomanda prepararea termica corespunzatoare a alimentelor si procurarea lor din surse cunoscute si sigure, respectiv verificarea datei de expirare inainte de consum, cu precadere in sezonul cald.

Taguri Medlife: 
Adaugă comentariu nou

Alte articoleVezi toate articolele

Dr. Ruxandra Posoiu/ Foto: HotNews.ro Ce favorizeaza aparitia afectiunilor gastrointestinale pe timpul verii? Cum ne protejam impotriva lor? Cum recunoastem toxiinfectia alimentara? Ce simptome...
Dr. Miruna Georgescu / Foto: MedLive.ro Bolile copiilor sunt printre primele nelinisti pe care adultii le experimenteaza in calitate de parinti. Diagnosticate la timp, aceste afectiuni pot fi...