Artrita infecţioasă acută

Alte denumiri: Artrita septică

Descoperă informații utile despre artrita infecţioasă acută: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre artrita infecţioasă acută

Artrita infecțioasă acută este o inflamație a unei articulații, care apare ca urmare a unei infecții bacteriene şi poate afecta atât articulațiile mari, cum ar fi genunchii sau șoldurile, dar și articulațiile mai mici. Infecția poate ajunge în articulații fie prin sânge (hematogen), fie direct, printr-o leziune deschisă sau o intervenție chirurgicală.

Într-o altă formă de artrită, numită artrită reactivă, trebuie făcută o anamneză minuțiosă, pentru a identifica în antecedentele personale patologice ale pacientului existența unei infecții în sfera gastrointestinală (diaree), respectiv în sfera urogenitală (infecția cu chlamydia trahomatis), anterior debutului articular cu circa 2-4 săptămâni, care declanșează și răspunsul inflamator în articulații. Spre deosebire de artrita septică, însă, germenul microbian nu este prezent în articulație.

Mai multe tipuri de infecții sistemice, inclusiv boala Lyme, hepatita infecțioasă, oreionul, rujeola și febra reumatică pot avea simptome articulare sau pot provoca artrită, dar, ca și în cazul artritei reactive, în articulație nu există agentul microbian declanșator al artritei.

Artrita inflamatorie este o categorie mai largă care include diverse afecțiuni reumatologice, cum ar fi artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă și artrita psoriazică. Aceste condiții au ca bază o reacție anormală a sistemului imunitar care provoacă inflamație cronică în articulații.

Sugarii și adulții în vârstă au cea mai mare probabilitate să dezvolte artrită septică. Infecția poate deteriora rapid și sever cartilajul și osul în articulație, astfel că tratamentul prompt este crucial.

Cauze

Artrita infecțioasă acută este cauzată de o infecție bacteriană care ajunge în articulație, determinând inflamația acesteia. Infecția poate să pătrundă în articulație în mai multe moduri, inclusiv prin sânge, direct prin leziuni deschise sau prin intervenții chirurgicale.

Principalele cauze ale artritei infecțioase acute includ:

bacterii - cele mai frecvente cauze sunt bacteriile; stafilococul și streptococul sunt exemple comune de bacterii implicate în artrita infecțioasă;
răni sau intervenții chirurgicale - o infecție poate să pătrundă în articulație prin leziuni deschise, precum rănile sau intervențiile chirurgicale;
infecții sistemice - infecții în alte părți ale corpului, cum ar fi endocardita (infecție la nivelul valvulelor inimii) sau osteomielita (infecție osoasă), pot să conducă la răspândirea bacteriilor în sânge și, implicit, în articulații;
proceduri medicale - injecțiile articulare sau alte proceduri medicale care implică articulațiile pot crește riscul de infectare;
infecții virale - deși mai rar, anumite infecții virale pot contribui la apariția artritei infecțioase, de obicei, prin declanșarea unei reacții imunologice.

Factori de risc

Există o serie de factori care pot crește riscul de dezvoltare a artritei infecțioase acute, care includ:

infecții anterioare - persoanele care au avut infecții anterioare, cum ar fi endocardita (infecția valvulelor inimii) sau osteomielita (infecția osoasă), pot avea un risc crescut de a dezvolta artrită infecțioasă;
proteze articulare - persoanele cu proteze articulare pot fi mai expuse la riscul de artrită infecțioasă, deoarece există o cale de acces pentru bacterii în organism;
afecțiuni cronice - bolile cronice, cum ar fi diabetul sau bolile autoimune, pot slăbi sistemul imunitar și pot crește susceptibilitatea la infecții, inclusiv la cele care pot duce la artrită infecțioasă;
leziuni articulare sau intervenții chirurgicale - rănile deschise la nivelul articulațiilor sau intervențiile chirurgicale pot crea o cale de acces pentru bacterii în articulații;
vârsta înaintată sau vârsta fragedă - persoanele vârstnice și copiii sunt adesea mai vulnerabile la infecții, crescând riscul de artrită infecțioasă;
stilul de viață - persoanele cu un stil de viață care implică riscul de răni deschise, precum sportivii sau cei implicați în activități cauzatoare de leziuni articulare pot avea un risc crescut;
utilizarea medicamentelor imunosupresoare - persoanele care iau medicamente imunosupresoare, cum ar fi cele prescrise pentru bolile autoimune, pot avea un sistem imunitar slăbit, crescând riscul de infecție;
infecții cronice - persoanele cu infecții cronice, precum HIV sau hepatită, pot avea un risc crescut de artrită infecțioasă.

Simptome

Simptomele artritei infecțioase acute pot varia în funcție de gravitatea infecției și de articulația afectată. Unele dintre simptomele comune includ:

durere - durerea în articulația afectată este un simptom dominant și poate fi intensă;
umflătură - articulația poate deveni umflată și sensibilă la atingere;
roșeață - pielea de deasupra articulației infectate poate deveni roșie și caldă la atingere;
frisoane;
oboseală şi slăbiciune generalizată;
febră - infecția poate provoca febră, care poate fi un semn că organismul încearcă să lupte împotriva infecției;
rigiditate - articulația poate deveni rigidă, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate;
mobilitate redusă - infecția poate limita mișcarea articulației, afectând mobilitatea normală;
scădere în greutate - uneori, persoanele cu artrită infecțioasă acută pot prezenta scădere în greutate din cauza pierderii apetitului și a stării generale de rău.

Diagnosticare

Diagnosticul artritei infecțioase acute implică evaluarea clinică de un medic, de obicei un reumatolog, ortoped, un medic de urgență sau un specialist în boli infecțioase. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului, examinarea fizică și rezultatele investigațiilor și analizelor.

Investigațiile și analizele care pot fi utilizate pentru a confirma diagnosticul includ:

analize de sânge - se pot efectua analize de sânge pentru a detecta semne de inflamație și pentru a identifica markeri ai infecției, cum ar fi nivelul crescut al globulelor albe și al markerilor inflamatori precum PCR (proteina C reactivă) și VSH (viteza de sedimentare a hematiilor);
cultura lichidului sinovial - drenarea și analiza lichidului sinovial din articulația afectată pot oferi informații despre tipul de bacterii responsabile pentru infecție;
teste de imagistică - radiografiile pot ajuta la evaluarea aspectului articulației și la excluderea altor cauze ale simptomelor, precum artrita non-infecțioasă sau leziunile articulare;
ecografie sau RMN - aceste tehnici pot fi utilizate pentru a vizualiza detaliile articulației și pot oferi informații suplimentare despre inflamație și leziuni;
teste serologice - în unele cazuri, se pot efectua teste serologice pentru a detecta prezența anticorpilor specifici care pot indica anumite tipuri de infecții.

Este important ca diagnosticul să fie stabilit cât mai devreme posibil, deoarece tratamentul prompt cu antibiotice este esențial pentru controlul infecției și prevenirea complicațiilor.

Tratament

Tratamentul artritei infecțioase acute implică abordarea infecției bacteriene care afectează articulația şi include:

antibiotice - administrarea de antibiotice este esențială pentru a trata infecția bacteriană responsabilă de artrita infecțioasă; antibioticele sunt adesea administrate intravenos, pentru a asigura o distribuție adecvată în organism; alegerea antibioticelor depinde de tipul de bacterii identificate și de sensibilitatea acestora la antibiotice;
drenaj articular - în cazul în care articulația este umflată și plină de lichid infectat, poate fi necesar să se efectueze un drenaj pentru a îndepărta lichidul și a reduce presiunea în interiorul articulației; aceasta poate fi realizată printr-o procedură numită artrocenteză;
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - aceste medicamente pot fi prescrise pentru a reduce durerea și inflamația; cu toate acestea, trebuie utilizate cu precauție, deoarece pot afecta funcția renală și pot interacționa cu alte medicamente, cum ar fi antibioticele;
odihnă și imobilizare - repausul și imobilizarea articulației afectate sunt importante pentru a permite vindecarea și pentru a evita deteriorarea suplimentară a țesuturilor.

Tratamentul artritei infecțioase acute necesită o abordare rapidă și coordonată pentru a preveni complicațiile severe, cum ar fi distrugerea permanentă a articulației sau răspândirea infecției în alte părți ale corpului. Este important să se urmeze cu atenție indicațiile medicului și să se completeze întregul curs de antibiotice prescris, chiar dacă simptomele încep să se amelioreze. Pacienții trebuie să fie monitorizați de un specialist, pentru a se asigura că tratamentul este eficace și că nu apar complicații.

Tratamentele naturiste pot fi adesea folosite ca complement la tratamentul convențional al artritei infecțioase acute, dar nu ar trebui să fie folosite ca substitut.

Complicaţii

Artrita infecțioasă acută poate să determine o serie de complicații grave dacă nu este tratată corespunzător, printre acestea se numără:

distrugerea articulară permanentă - în cazul unui tratament inadecvat sau întârziat, infecția poate provoca deteriorarea permanentă a articulației afectate; această distrugere poate afecta funcția articulației și poate duce la probleme cronice de mobilitate;
infecție sistemică - infecția poate să se răspândească în alte părți ale corpului, provocând infecții secundare grave și afectând organele interne;
formarea de abcese - infecția în articulație poate duce la formarea de abcese în articulaţie sau în jurul acesteia, crescând riscul de răspândire a infecției;
sepsis - în cazuri extreme, infecția poate declanșa sepsis, o reacție puternică a sistemului imunitar la infecție, care poate duce la afectare organică generalizată și șoc;
limitarea funcției articulare - inflamația și deteriorarea articulației pot duce la pierderea flexibilității și a mobilității în articulația afectată;
recidive - chiar și după tratamentul reușit, există riscul de recidive ale infecției, în special la persoanele cu factori de risc crescut, cum ar fi protezele articulare sau prezența altor boli cronice.

Prevenție

Prevenirea artritei infecțioase acute implică adoptarea unor măsuri care să reducă riscul de a dezvolta infecții care pot afecta articulațiile. Iată câteva recomandări generale:

menținerea unei igiene bune - spălatul regulat pe mâini și menținerea igienei corporale pot reduce riscul de a contracta infecții care ar putea să ajungă în articulații;
gestionarea corectă a leziunilor - îngrijirea și curățarea adecvată a leziunilor, tăieturilor sau zgârieturilor pot preveni intrarea bacteriilor în organism și, implicit, în articulații;
evitarea rănilor deschise - în situații în care există riscul de rănire sau traumatisme care pot determina leziuni deschise, protejarea corespunzătoare a articulațiilor poate fi benefică;
gestionarea corespunzătoare a afecțiunilor medicale - persoanele cu afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul sau bolile autoimune, ar trebui să își controleze afecțiunile și să urmeze recomandările medicale pentru a-și menține sistemul imunitar cât mai puternic;
profilaxia înainte de intervențiile chirurgicale - în cazul unor intervenții chirurgicale, mai ales în chirurgia articulară sau ortopedică, poate fi luată în considerare administrarea de antibiotice profilactice pentru a preveni infecțiile postoperatorii;
monitorizarea și tratamentul infecțiilor precoce - semnele de infecție, cum ar fi roșeața, umflarea și durerea, ar trebui evaluate și tratate de profesioniști medicali în stadiile incipiente, pentru a preveni răspândirea infecției.

Este important să se urmeze îngrijirile preventive și să se acorde atenție semnelor de infecție, în special în cazul persoanelor cu factori de risc crescut. Consultarea unui medic pentru o evaluare și sfaturi personalizate poate contribui la dezvoltarea unui plan de prevenire adecvat.

Bibliografie

Kandola, Aaron . “Infectious (Septic) Arthritis: Causes, Symptoms, Treatment, and Risks.” Www.medicalnewstoday.com, 12 Sept. 2018, www.medicalnewstoday.com
“Septic Arthritis.” Johns Hopkins Medicine, 2019, www.hopkinsmedicine.org
Fulghum, Debra. “Septic Arthritis.” WebMD, WebMD, 25 June 2008, www.webmd.com
“Septic Arthritis: What Is It, Symptoms, Treatment & Causes.” Cleveland Clinic, 5 Oct. 2021, https://my.clevelandclinic.org
Parker, Richard H. “Acute Infectious Arthritis.” Clinical Topics in Infectious Disease, 1 Jan. 1988, pp. 69–75
“Septic Arthritis: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, https://medlineplus.gov

Alte afecțiuni similare

Arsuri solare

Arsurile solare sunt un răspuns imediat (acut), tranzitoriu, inflamator al pielii la expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UVR) provenite din lumina naturală a...

Vezi detalii

Arterita Takayasu

Arterita Takayasu este o formă particulară de vasculită autoimună sau de inflamație a vaselor de sânge. Boala afectează arterele de dimensiuni mai mari, cum ar fi aorta...

Vezi detalii

Artrită

Artritele reprezintă afecțiuni inflamatorii ale articulațiilor, de cauze multiple, factorul declanșator fiind cel care le determină forma și evoluția.Procesul inflamator...

Vezi detalii

Artrita reactivă

Artrita reactivă poate părea un nume complicat, dar, pe scurt, este o artrită inflamatorie care afectează articulațiile, care  apare de obicei la câteva săptămâni...

Vezi detalii

Artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă reprezintă o afecțiune autoimună complexă, caracterizată prin inflamația cronică, în special a articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor, dar...

Vezi detalii

Artroză

Artroza este o afecțiune de tip degenerativ (de tip uzură) a articulațiilor, a cărei cauză nu este pe deplin cunoscută și care afectează cu preponderență persoanele în...

Vezi detalii