Artrita infectioasa acuta

Cauzele artritei infectioase acute

Artrita septica este, de obicei, cauzata de bacterii care se raspandesc prin fluxul sanguin dintr-o alta zona a corpului. Agentul patogen ajunge la articulatie prin mai multe mecanisme: penetrare directa (ex: trauma, interventie chirurgicala, artrocenteza, muscatura), extensie de la nivelul unei infectii adiacente (ex: osteomielita, abcesul tesutului moale, plaga infectata), diseminarea hematogena de la un focar de infectie departat. 

La adulti, majoritatea cazurilor sunt datorate bacteriilor, ce sunt clasificate ca gonococice sau non-gonococice. Neisseria gonorrhoeae este cea mai frecventa cauza de artrita infectioasa acuta la adolescenti si adulti tineri si este rezultatul diseminarii hematogene de la nivelul suprafetelor infectate.

La copii, bacteriile comune care produc artrita infectioasa acuta includ stafilococul si streptococul. Acesti invadatori straini intra in sange si infecteaza articulatia, provocand inflamatie si durere.

Alte infectii, cum ar fi cele cauzate de virusi si ciuperci, pot provoca, de asemenea, artrita. Virusii includ: hepatita A, B si C; parvovirusul B19; HIV (virusul SIDA); HTLV-1; adenovirusul; virusurile Coxsackie; oreion.

Factori de risc pentru artrita infectioasa acuta

Copiii mici si adultii in varsta au cea mai mare probabilitate de a dezvolta artrita infectioasa acuta. Persoanele cu rani deschise prezinta, de asemenea, un risc mai mare de artrita septica. In plus, persoanele cu un sistem imunitar slabit si cei cu afectiuni pre-existente, cum ar fi cancerul, diabetul si tulburarile de imunitate au un risc mai mare de artrita septica. In plus, articulatiile deteriorate anterior au crescut sau s-au infectat.

Artrita infectioasa acuta apare frecvent la copii, aproximativ 50% avand sub 3 ani. Totusi, vaccinarea de rutina pentru Haemophilus influenzae si Streptococcus pneumoniae scade incidenta acestei afectiuni la acest grup de pacienti.

Riscul este substantial crescut si la pacientii cu istoric de infectie articulara, abuz de droguri intravenoase sau proteza articulara. 

Complicatiile artritei infectioase acute

Daca pacientii nu primesc suficient timp antibiotice sau primesc o doza mica exista riscul ca artrita infectioasa sa poata provoca leziuni permanente tesuturilor si oaselor din articulatie.

Lipsa tratamentului poate provoca, de asemenea, o infectie severa a sangelui numita septicemie de sange, care poate fi fatala.

De asemenea, poate duce la o infectie in os, numita osteomielita.

Modul in care acesta boala influenteaza viata unei persoane depinde de articulatiile afectate. De exemplu, deteriorarea articulatiei genunchiului poate afecta capacitatea unei persoane de a sta sau de a merge. Cu toate acestea, interventia chirurgicala poate trata, de obicei, acest tip de leziuni.

Simptomele artritei infectioase acute

Simptomele apar, de obicei, la o singura articulatie si se produc rapid, cu durere intensa, umflare a articulatiilor (edem) si febra. Simptomele artritei septice mai pot include:

• Frisoane;
• Oboseala si slabiciune generalizata;
• Incapacitatea de a muta membrul cu articulatia infectata;
• Durere severa in articulatia afectata, in special in miscare;
• Caldura (articulatia este rosie si calda la atingere din cauza fluxului sanguin crescut).

Copii mici si sugarii pot prezenta limitarea miscarilor spontane ale unui intreg membru (pseudoparalizie), iritabilitate, tulburari de alimentare si variatii ale temperaturii de la afebrilitate la valori mari ale acesteia.

Artrita gonococica determina cel mai frecvent un sindrom caracteristic, alcatuit din dermatita, poliartrita si tenosinovita. Manifestarile clasice sunt: febra (cu durata de 5-7 zile), frisoane, leziuni multiple (petesii, papule, pustule, hemoragii veziculare, leziuni necrotice) ale mucoaselor si pielii trunchiului, mainilor si extremitatilor inferioare, artralgii migratorii, artrita, tenosinovita. Artrita evolueaza spre inflamatie persistenta localizata si este de obicei monoarticulara, afectand mai ales articulatiile mici ale mainilor, articulatia pumnului, coatelor, genunchilor si gleznelor.

Diagnosticarea artritei infectioase acute

Medicul dumneavoastra va va examina articulatia si va va pune intrebari despre simptome. Daca suspecteaza ca aveti artrita infectioasa medicul va recomanda efectuarea unei artrocenteze cu examinarea lichidului sinovial si culturi, examene imagistice si teste sanguine uzuale.

O artrocenteza implica introducerea unui ac in articulatia afectata pentru a lua o proba de fluid sinovial. Proba este trimisa la laborator pentru a fi examinata pentru culoare, consistenta si prezenta celulelor albe din sange si a bacteriilor. Informatiile din acest test arata daca aveti o infectie in articulatie si ce cauzeaza infectia.

Proba de sange este un alt mod de a verifica numarul de celule albe din sange si de a determina daca exista bacterii prezente in fluxul sanguin. Aceste informatii pot ajuta medicul sa determine gravitatea infectiei.

Testele imagistice confirma prezenta infectiei. Testele imagistice utilizate pentru artrita infectioasa includ: radiografie, RMN sau CT. 

Tratamentul artritei infectioase acute

Tratamentul consta in antibiotice intravenoase si, pentru artrita acuta negonococica sau orice alta artrita septica cu hidartroza persistenta, drenarea puroiului de la nivelul articulatiei infectate. Antibioterapia initiala este tintita catre agentii patogeni cei mai probabil implicati in infectia articulara. Apoi antibioterapia se ajusteaza in functie de culturi si sensibilitate la antibiotice.

In cele mai multe cazuri, simptomele vor incepe sa se imbunatateasca dupa 1-2 zile de tratament. O recuperare completa poate dura cateva saptamani, dar infectia ar trebui sa dispara in intregime.

Antibiotice. Antibiticele se administreaza atunci cand bacteriile sunt responsabile de infectie, iar acestea ar trebui luate cat mai curand posibil pentru a reduce riscul de urmari permanente.Un curs complet de tratament poate dura pana la 6-8 saptamani pentru a fi finalizat. Unii pacienti ar putea avea nevoie sa petreaca ceva timp in spital pentru a permite administrarea continua a antibioticelor. Acest tratament poate dura cateva zile sau saptamani, in functie de gravitatea afectiunii. Uneori, medicii pot permite ca oamenii sa aiba antibiotice administrate intravenos la domiciliu.

Medicamente anti-fungice. Daca o ciuperca provoaca infectarea medicii o vor trata cu un medicament antifungic in loc de antibiotice.

Medicamente antivirale. Infectiile cauzate de un virus nu raspund la majoritatea tratamentelor. Cu toate acestea, medicii pot folosi medicamente antivirale in unele cazuri, cum ar fi infectiile cauzate de hepatita B.

Drenarea articulatiei. In unele situatii medicii ar putea avea nevoie sa scurga lichid din articulatie deoarece contine microbi daunatori. Ei pot face acest lucru cu sau printr-o procedura numita artroscopie. Acesta este locul in care un medic introduce un tub mic in articulatia afectata printr-o mica incizie.

Exercitii fizice. Persoanele cu artrita infectioasa pot lua si alte masuri pentru a ajuta la reducerea simptomelor si prevenirea leziunilor pe termen lung. Oamenii pot incerca terapia fizica sau purtand din cand in cand o proteza pentru a sustine articulatia afectata.