Artrita infecţioasă acută

Despre artrita infecţioasă acută

Artrita infecțioasă acută este o inflamație a unei articulații, care apare ca urmare a unei infecții bacteriene şi poate afecta atât articulațiile mari, cum ar fi genunchii sau șoldurile, dar și articulațiile mai mici. Infecția poate ajunge în articulații fie prin sânge (hematogen), fie direct, printr-o leziune deschisă sau o intervenție chirurgicală.

Într-o altă formă de artrită, numită artrită reactivă, trebuie făcută o anamneză minuțiosă, pentru a identifica în antecedentele personale patologice ale pacientului existența unei infecții în sfera gastrointestinală (diaree), respectiv în sfera urogenitală (infecția cu chlamydia trahomatis), anterior debutului articular cu circa 2-4 săptămâni, care declanșează și răspunsul inflamator în articulații. Spre deosebire de artrita septică, însă, germenul microbian nu este prezent în articulație.

Mai multe tipuri de infecții sistemice, inclusiv boala Lyme, hepatita infecțioasă, oreionul, rujeola și febra reumatică pot avea simptome articulare sau pot provoca artrită, dar, ca și în cazul artritei reactive, în articulație nu există agentul microbian declanșator al artritei.

Artrita inflamatorie este o categorie mai largă care include diverse afecțiuni reumatologice, cum ar fi artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă și artrita psoriazică. Aceste condiții au ca bază o reacție anormală a sistemului imunitar care provoacă inflamație cronică în articulații.

Sugarii și adulții în vârstă au cea mai mare probabilitate să dezvolte artrită septică. Infecția poate deteriora rapid și sever cartilajul și osul în articulație, astfel că tratamentul prompt este crucial.

Factori de risc

Există o serie de factori care pot crește riscul de dezvoltare a artritei infecțioase acute, care includ:

• infecții anterioare - persoanele care au avut infecții anterioare, cum ar fi endocardita (infecția valvulelor inimii) sau osteomielita (infecția osoasă), pot avea un risc crescut de a dezvolta artrită infecțioasă;
• proteze articulare - persoanele cu proteze articulare pot fi mai expuse la riscul de artrită infecțioasă, deoarece există o cale de acces pentru bacterii în organism;
• afecțiuni cronice - bolile cronice, cum ar fi diabetul sau bolile autoimune, pot slăbi sistemul imunitar și pot crește susceptibilitatea la infecții, inclusiv la cele care pot duce la artrită infecțioasă;
• leziuni articulare sau intervenții chirurgicale - rănile deschise la nivelul articulațiilor sau intervențiile chirurgicale pot crea o cale de acces pentru bacterii în articulații;
• vârsta înaintată sau vârsta fragedă - persoanele vârstnice și copiii sunt adesea mai vulnerabile la infecții, crescând riscul de artrită infecțioasă;
• stilul de viață - persoanele cu un stil de viață care implică riscul de răni deschise, precum sportivii sau cei implicați în activități cauzatoare de leziuni articulare pot avea un risc crescut;
• utilizarea medicamentelor imunosupresoare - persoanele care iau medicamente imunosupresoare, cum ar fi cele prescrise pentru bolile autoimune, pot avea un sistem imunitar slăbit, crescând riscul de infecție;
• infecții cronice - persoanele cu infecții cronice, precum HIV sau hepatită, pot avea un risc crescut de artrită infecțioasă.

Diagnosticare

Diagnosticul artritei infecțioase acute implică evaluarea clinică de un medic, de obicei un reumatolog, ortoped, un medic de urgență sau un specialist în boli infecțioase. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului, examinarea fizică și rezultatele investigațiilor și analizelor.

Investigațiile și analizele care pot fi utilizate pentru a confirma diagnosticul includ:

• analize de sânge - se pot efectua analize de sânge pentru a detecta semne de inflamație și pentru a identifica markeri ai infecției, cum ar fi nivelul crescut al globulelor albe și al markerilor inflamatori precum PCR (proteina C reactivă) și VSH (viteza de sedimentare a hematiilor);
• cultura lichidului sinovial - drenarea și analiza lichidului sinovial din articulația afectată pot oferi informații despre tipul de bacterii responsabile pentru infecție;
• teste de imagistică - radiografiile pot ajuta la evaluarea aspectului articulației și la excluderea altor cauze ale simptomelor, precum artrita non-infecțioasă sau leziunile articulare;
• ecografie sau RMN - aceste tehnici pot fi utilizate pentru a vizualiza detaliile articulației și pot oferi informații suplimentare despre inflamație și leziuni;
• teste serologice - în unele cazuri, se pot efectua teste serologice pentru a detecta prezența anticorpilor specifici care pot indica anumite tipuri de infecții.

Este important ca diagnosticul să fie stabilit cât mai devreme posibil, deoarece tratamentul prompt cu antibiotice este esențial pentru controlul infecției și prevenirea complicațiilor.

Prevenție

Prevenirea artritei infecțioase acute implică adoptarea unor măsuri care să reducă riscul de a dezvolta infecții care pot afecta articulațiile. Iată câteva recomandări generale:

• menținerea unei igiene bune - spălatul regulat pe mâini și menținerea igienei corporale pot reduce riscul de a contracta infecții care ar putea să ajungă în articulații;
• gestionarea corectă a leziunilor - îngrijirea și curățarea adecvată a leziunilor, tăieturilor sau zgârieturilor pot preveni intrarea bacteriilor în organism și, implicit, în articulații;
• evitarea rănilor deschise - în situații în care există riscul de rănire sau traumatisme care pot determina leziuni deschise, protejarea corespunzătoare a articulațiilor poate fi benefică;
• gestionarea corespunzătoare a afecțiunilor medicale - persoanele cu afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul sau bolile autoimune, ar trebui să își controleze afecțiunile și să urmeze recomandările medicale pentru a-și menține sistemul imunitar cât mai puternic;
• profilaxia înainte de intervențiile chirurgicale - în cazul unor intervenții chirurgicale, mai ales în chirurgia articulară sau ortopedică, poate fi luată în considerare administrarea de antibiotice profilactice pentru a preveni infecțiile postoperatorii;
• monitorizarea și tratamentul infecțiilor precoce - semnele de infecție, cum ar fi roșeața, umflarea și durerea, ar trebui evaluate și tratate de profesioniști medicali în stadiile incipiente, pentru a preveni răspândirea infecției.

Este important să se urmeze îngrijirile preventive și să se acorde atenție semnelor de infecție, în special în cazul persoanelor cu factori de risc crescut. Consultarea unui medic pentru o evaluare și sfaturi personalizate poate contribui la dezvoltarea unui plan de prevenire adecvat.