Babesioza

Descoperă informații utile despre babesioza: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre babesioză

Babesioza este o boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor și cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui. Deși în principal afectează animalele, numărul cazurilor de babesioză la oameni este în creștere. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.

În cazul unei persoane cu un sistem imunitar sănătos, boala poate dura una până la două săptămâni. Cu tratament adecvat, pacientul poate începe să se simtă mai bine într-o zi sau două. Cu toate acestea, în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit, babesioza poate persista luni sau chiar ani.

Cauze

Babesioza este o zoonoză, adică o boală care se transmite de la animale la om. După cum am menționat anterior, această boală este provocată de paraziți din familia Babesia.

Au fost descrise peste 100 de specii de Babesia, însă doar câteva dintre acestea au fost confirmate ca agenți patogeni umani. Cele mai comune specii responsabile de babesioza umană în Europa sunt Babesia microti, B. divergens și B. venatorum.

Majoritatea cazurilor de babesioză sunt transmise de nimfele de căpușă, care sunt foarte mici și greu de observat. Căpușele responsabile pentru transmiterea babesiozei fac parte din familia Ixodidae, responsabile și de transmiterea bolii Lyme. În cazuri rare, excepționale, babesioza poate fi transmisă și prin transfuzii de sânge sau prin transplant de organe. Transmisia perinatală este, de asemenea, posibilă. Este important de menționat că babesioza nu se transmite prin simplul contact fizic direct între oameni.

Factori de risc

Principalul factor de risc pentru babesioza umană este reprezentat de petrecerea timpului în zone în care riscul de a fi mușcat de căpușe este mare (zone cu vegetație bogată), fără luarea unor măsuri de protecție adecvate. Acest risc este mai ridicat în primăvară și vară, perioade în care activitatea căpușelor este la apogeu.

Ca factori de risc pentru dezvoltarea unor forme severe ale bolii pot fi menționați:

sistemul imunitar compromis, inclusiv post operator, în primele 15 zile dupa o intervenție chirurgicală majoră;
vârsta peste 60 de ani;
splenectomia.

Simptome

Infecția cu Babesia poate fi asimptomatică. Dacă apar simptome, acestea pot începe să se manifeste la câteva săptămâni sau chiar luni de la momentul infecției. Ele pot include:

febră mare;
oboseală;
frisoane;
transpirație;
durere de cap;
dureri musculare;
dureri articulare;
pierderea poftei de mâncare;
tuse.

Spre deosebire de alte boli transmise de căpușe, babesioza nu provoacă de obicei erupții cutanate.

Severitatea simptomelor poate varia în funcție de specia de Babesia implicată, precum și de vârsta și sănătatea generală a persoanei infectate. În cazurile severe de babesioză pot apărea simptome precum:

icterul (îngălbenirea tegumentelor și mucoaselor);
pielea palidă;
urina închisă la culoare;
dispneea (dificultățile de respirație);
greața;
vărsăturile;
durerile abdominale;
rigiditatea gâtului;
schimbările bruște de dispoziție.

Diagnosticare

Diagnosticarea babesiozei nu este întotdeauna o sarcină simplă, deoarece mulți pacienți nu își amintesc că au fost mușcați de căpușe, un aspect crucial în stabilirea unui diagnostic precis. Faptul că babesioza poate fi asimptomatică poate complica și mai mult procesul de diagnosticare. Chiar și în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze.

Pentru stabilirea unui diagnostic, se vor lua în considerare rezultatele anamnezei și examenului clinic, precum și cele ale analizelor de laborator.

Evaluarea istoricului medical și a simptomatologiei

Medicul dumneavoastră vă va întreba despre simptomele dumneavoastră și despre expunerea recentă la căpușe. De asemenea, vă va examina pentru a verifica semnele de infecție.

Analize de laborator

Frotiu de sânge: La microscop, se analizează un frotiu de sânge pentru a detecta prezența parazitului Babesia în interiorul globulelor roșii. Uneori, identificarea parazitului poate fi dificilă, mai ales în stadiile incipiente ale infecției.
Teste serologice: Aceste teste detectează anticorpii pe care organismul dumneavoastră îi produce pentru a combate infecția cu Babesia. Anticorpii pot fi prezenți chiar și atunci când parazitul nu este detectat în frotiul de sânge.
Teste moleculare: Pot fi utilizate pentru identificarea agentului infecțios.

Tratament

În cazul persoanelor care nu prezentă simptome sau semne de babesioză, de obicei, nu este necesar un tratament.

Tratamentul standard pentru babesioză implică o combinație de medicamente care includ antiprotozoice, antibiotice și medicamente antimalarice. În cazurile severe de babesioză, se mai pot lua în considerare:

transfuziile de sânge;
ventilația mecanică;
dializa.

Complicații

Babesioza poate duce la complicații grave, care pot pune viața pacientului în pericol, mai ales dacă acesta are un sistem imunitar slăbit. Principalele complicații ale babesiozei sunt:

anemia hemolitică;
trombocitopenia;
splenomegalia;
hepatomegalia;
edemul pulmonar;
coagularea intravasculară diseminată (CID);
insuficiența renală;
insuficiența hepatică.

Prevenție

Prevenirea este întotdeauna cea mai bună metodă de apărare împotriva bolilor, iar babesioza nu face excepție. Ca măsuri de prevenție pentru babesioză se recomandă:

evitarea expunerii la căpușe - aceste insecte se găsesc cel mai frecvent în zone cu vegetație abundentă, precum pădurile, zonele cu iarbă înaltă și tufișurile; dacă locuiți sau petreceți timp în astfel de zone, încercați să rămâneți pe potecile bine amenajate și să evitați contactul cu vegetația deasă;
purtarea de haine care acoperă pielea și utilizarea unui repelent pentru căpușe - dacă totuși nu puteți evita zone precum cele descrise mai sus, asigurați-vă că purtați îmbrăcăminte adecvată (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi și o șapcă) și că aplicați pe piele un repelent pentru insecte;
verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber - căpușele pot fi extrem de dificil de observat și este important să inspectați cu atenție scalpul, gâtul, axilele, zonele inghinale și în spatele genunchilor; nu ezitați să cereți ajutorul unei alte persoane pentru verificarea zonelor greu accesibile;
îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor - în cazul în care găsiți o căpușă pe corp, trebuie să o eliminați cât mai curând posibil; folosiți o pensetă cu vârf ascuțit pentru a apuca căpușa cât mai aproape de piele și trageți drept în sus; după eliminarea căpușei, dezinfectați zona mușcăturii cu alcool.

Bibliografie

„Babesiosis”, Centers for Disease Control and Prevention, 2024, www.cdc.gov/parasites/babesiosis/index.html.
„Babesiosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment”, Cleveland Clinic, 2023, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/24809-babesiosis.
Hildebrandt, Anke, et al. „Human Babesiosis in Europe”, Pathogens, vol. 10, no. 9, 9 Sept. 2021, pp. 1165–1165, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8468516/.
Kumar, Abhinav, et al. „The Global Emergence of Human Babesiosis”, Pathogens, vol. 10, no. 11, 6 Nov. 2021, pp. 1447–1447, www.mdpi.com/2076-0817/10/11/1447.

Alte afecțiuni similare

Atrofia musculară spinală

Atrofia musculară spinală (SMA) este o afecțiune neuromusculară progresivă, caracterizată prin slăbiciune și atrofie musculară. Acestea apar în urma pierderii neuronilor...

Vezi detalii

Azbestoza

Azbestoza este o boală pulmonară fibrozantă interstiţială cronică, cauzată de expunerea prelungită la fibrele de azbest. Azbestul este un mineral fibros care a fost...

Vezi detalii

Azoospermie

Azoospermia este termenul medical folosit atunci când nu există spermatozoizi în lichidul seminal ejaculat. Afecțiunea poate fi de natură obstructivă, în cazul în care...

Vezi detalii

Balanita

Balanita este o afecțiune inflamatorie a glandului penian. Principalele cauze ale apariţiei ei sunt infecțiile fungice sau bacteriene, dar boala poate să apară și din...

Vezi detalii

Balanopostita

Balanopostita este o inflamație a glandului penian (balanita) și a prepuțului - pielea care acoperă glandul (postita). Deși această afecțiune poate apărea la orice...

Vezi detalii

Balonare

Balonarea este reprezentată de senzația de abdomen umflat, deseori pacientul descriind-o ca „stomac plin”, iar uneori poate fi vizibilă și distensia abdominală...

Vezi detalii