Fisura anală

Alte denumiri: Ruptura în mucoasa anală

Descoperă informații utile despre fisura anală: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre fisura anală

Fisura anală reprezintă o ruptură sau o tăietură mică în mucoasa canalului anal, fiind asemănătoare cu o julitură sau cu o tăietură superficială. Este o afecțiune comună la bebeluşi și copii, dar poate apărea la orice vârstă.

Ruptura expune adesea mușchiul din jurul anusului, numit sfincter anal. Deteriorarea poate provoca spasme ale acestui mușchi, ceea ce poate îndepărta și mai mult marginile fisurii, ducând la durere și, uneori, la încetinirea vindecării. De asemenea, mișcările intestinale pot împiedica fisurile să se vindece.

Timpul necesar vindecării unei fisuri anale depinde de natura acesteia (acută sau cronică) și de modalitatea de tratament:

fisuri anale acute - acestea sunt fisuri care s-au dezvoltat recent și tind să se vindece în câteva zile până la câteva săptămâni cu tratament adecvat;
fisuri anale cronice - acestea sunt fisuri care persistă mai mult de şase săptămâni, pot necesita tratamente mai agresive pentru vindecare sau intervenții medicale/chirurgicale suplimentare.

Cauze

Fisurile anale se produc prin întinderea mucoasei anale peste capacitatea ei normală şi pot fi cauzate de o varietate de factori:

constipația - defecarea unei mase fecale dure sau mari poate produce o tăietură sau o fisură în mucoasa anală;
diareea cronică - frecvența mare de scaune poate irita și deteriora mucoasa anală;
nașterea - procesul nașterii, în special dacă este vorba despre un nou-născut de dimensiuni mari sau o naștere dificilă;
activități sexuale - relațiile sexuale anale fără lubrifiere adecvată sau forțate;
boli inflamatorii intestinale - afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă;
infecții - anumite infecții, inclusiv cele cu transmitere sexuală;
cancerul anal sau rectal - deși este rar, un cancer la acest nivel poate prezenta simptome asemănătoare cu cele ale unei fisuri anale;
deteriorarea sfincterului anal - uneori, spasmele musculaturii sfincterului anal pot limita fluxul sangvin către anus, ceea ce poate face vindecarea unei fisuri existente mai dificilă și poate agrava starea;
alte cauze medicale - anumite condiții, cum ar fi scăderea fluxului sangvin către regiunea anală sau bolile autoimune.

Factori de risc

Fisura anală are mai mulți factori de risc asociaţi:

vârstă - deși fisurile anale pot apărea la orice vârstă, ele sunt mai frecvente la sugari, copii și la tineri adulți; cu toate acestea, orice persoană poate dezvolta o fisură anală;
scăderea fluxului sangvin la nivelul anusului - condițiile care reduc fluxul sangvin către regiunea anală pot face dificilă vindecarea unei fisuri;
spasmul musculaturii sfincterului anal - un sfincter anal hiperactiv sau spasmic;
trecutul medical - având un istoric de fisuri anale sau anumite condiții care afectează regiunea anală poate crește riscul de a dezvolta fisuri în viitor;
factori anatomici - anomalii anatomice, cum ar fi o poziție anormală a canalului anal sau o structură anormală a anusului.

Simptome

Fisura anală se caracterizează printr-un set specific de simptome, iar cele mai comune includ:

durere - durerea este adesea intensă și ascuțită în timpul și imediat după defecație şi poate persista timp de câteva ore după evacuarea intestinului;
sângerare - se poate observa sânge pe hârtia igienică sau în toaletă după defecare; sângerarea este, de obicei, ușoară și nu este însoțită de sânge în materiile fecale (care ar putea sugera alte afecțiuni);
prurit sau mâncărime;
prezența unei mici umflături sau a unui nodul la marginea anusului (denumită și papilă santinelă), care poate fi palpabilă sau vizibilă;
un mic defect sau o tăietură vizibilă în mucoasa anală;
spasme musculare - spasmul sfincterului anal este uneori asociat cu fisuri anale, făcând defecarea și vindecarea fisurii mai dureroase și dificile.

Simptomele pot varia în funcție de localizarea și severitatea fisurii anale, precum și de durata acesteia. Există fisuri anale acute și cronice, cu diferențe în ceea ce privește durata simptomelor și caracteristicile lor.

Simptomele se pot agrava în cazul în care fisura anală este infectată, iar procesul de vindecare se poate complica.

Diagnosticare

Fisura anală este, de obicei, diagnosticată de un medic specialist în proctologie sau de un chirurg generalist, dar și medicii de familie sau interniștii pot identifica o fisură anală în cursul unui examen fizic.

Procesul de diagnosticare a fisurii anale poate include:

examen fizic - majoritatea cazurilor de fisură anală pot fi diagnosticate prin simpla observare a zonei anale; medicul poate vizualiza o linie mică sau o tăietură (lipsa de continuitate la nivelul mucoasei) în regiunea anală;
tușeu rectal - deși poate fi dureros dacă există o fisură anală, un tușeu rectal poate ajuta la evaluarea severității fisurii și a tonusului sfincterului anal;
anuscopie - acesta este un examen în care medicul folosește un instrument numit anuscop pentru a vizualiza interiorul canalului anal; anuscopia poate ajuta la diferențierea fisurii anale de alte posibile cauze ale simptomelor, cum ar fi hemoroizii;
în unele cazuri, dacă există suspiciuni privind cauza fisurii anale sau dacă tratamentul inițial nu este eficient, pot fi recomandate alte teste sau proceduri, cum ar fi sigmoidoscopia sau colonoscopia, pentru a evalua și alte părți ale intestinului gros.

Tratament

Tratamentul pentru fisura anală vizează ameliorarea simptomelor, facilitarea vindecării și prevenirea recurenței. În funcție de durata și severitatea fisurii, tratamentul poate varia de la măsuri conservatoare la intervenții chirurgicale. Ţineţi cont însă de faptul că unele remedii naturiste pot ameliora temporar simptomele fisurii anale, dar nu înlocuiesc tratamentul convențional recomandat de medici.

Iată câteva modalități prin care se poate trata fisura anală:

Tratamente conservatoare:

băi de șezut - imersarea regiunii anale în apă caldă de câteva ori pe zi, timp de 10-15 minute, poate ajuta la ameliorarea durerii și a inflamației;
creme și unguente - unele unguente și cremele cu corticosteroizi pot fi prescrise pentru a ajuta la ameliorarea durerii și a inflamației;
medicamente cu acțiune laxativă - medicamentele care abordează constipația, cum ar fi laxativele sau agenții de volum pot fi recomandate pentru a face scaunul mai moale și a preveni traumatizarea zonei anusului.

Medicamente pentru relaxarea sfincterului anal:

blocante de canale de calciu - acestea relaxează musculatura sfincterului anal și pot ajuta vindecarea fisurii;
toxină botulinică - injecțiile pot fi utilizate pentru a paraliza temporar musculatura sfincterului anal, reducând astfel presiunea în canalul anal și permițând vindecarea fisurii.

Intervenții chirurgicale:

sfincterotomie laterală internă - este cea mai comună operaţie pentru fisurile anale cronice; pe durata acestei intervenții, chirurgul efectuează o mică incizie în unul dintre mușchii anali, reducând presiunea și permițând fisurii să se vindece.

Recuperarea după o operație pentru fisură anală poate varia în funcție de tipul intervenției chirurgicale efectuate și de particularitățile individuale ale pacientului.

O fisură anală vindecată reprezintă închiderea sau refacerea completă a tăieturii sau rănii din mucoasa canalului anal.

Complicații

Dacă o fisură anală nu este tratată corespunzător sau în timp util, poate duce la o serie de complicații:

cronicizarea fisurii - fisurile anale care nu se vindecă în câteva săptămâni pot deveni cronice, ceea ce înseamnă că pot persista pentru luni sau chiar ani; aceste fisuri pot fi mai dificil de tratat și pot necesita intervenție chirurgicală;
abces anal - infecția la nivelul unei fisuri anale poate duce la formarea unui abces, care este o colecție de puroi în apropierea anusului sau rectului;
fistulă anală - o fistulă anală este un canal anormal sau un tunel care se formează între interiorul canalului anal și pielea din jurul anusului; aceasta poate apărea ca urmare a unui abces anal nevindecat şi poate cauza scurgere purulentă constantă, durere și sângerare;
mărire a fisurii - dacă nu este tratată, fisura poate crește în dimensiune, ceea ce poate amplifica durerea și disconfortul;
durere cronică - pacienții cu fisuri anale netratate pot experimenta durere anală persistentă, care poate fi intensă și poate afecta calitatea vieții;
sângerare repetată - fisurile anale pot sângera în mod repetat, în special în timpul defecației; sângerarea repetată poate duce, în cazuri rare, la anemie;
scăderea calității vieții - durerile, sângerările și alte simptome asociate cu fisurile anale pot afecta activitățile zilnice, somnul și viața sexuală a unei persoane.

Prevenție

Prevenirea fisurilor anale implică, în primul rând, reducerea factorilor de risc și menținerea unui tranzit intestinal regulat. Iată câteva măsuri pe care le puteți lua pentru a preveni apariția sau recurența fisurilor anale:

hidratarea adecvată - consumați suficiente lichide în fiecare zi pentru a menține scaunul moale;
dietă echilibrată - consumați o dietă bogată în fibre, care include fructe, legume și cereale integrale; fibrele ajută la ameliorarea constipației și la menținerea regularității scaunului;
evitați eforturile la defecație - nu forțați sau stați prea mult timp pe toaletă; dacă aveți constipație, abordați problema cu modificări ale dietei, hidratare sau, la recomandarea medicului, cu ajutorul laxativelor;
igienă adecvată - curățați-vă cu grijă zona anală după fiecare defecație; puteți folosi șervețele umede sau apă caldă, dar evitați săpunurile dure și frecarea excesivă;
evitați diareea - dacă suferiți de diaree cronică, discutați cu medicul pentru a identifica și trata cauza;
evitați iritanții - produsele cum ar fi hârtia igienică parfumată sau săpunurile cu substanțe chimice pot irita zona anală;
băi de șezut - băile calde de șezut pot ajuta la relaxarea mușchilor sfincterului și la ameliorarea disconfortului;
păstrați zona anală uscată - după baie sau duș, uscați bine zona pentru a preveni iritațiile;
evitați activitățile care exercită presiune pe zona anală - de exemplu, stați prea mult timp pe bicicletă;
menținerea unei greutăți corporale sănătoase - supraponderabilitatea poate crește riscul de fisuri anale.

Prin adoptarea acestor practici și prin menținerea unei atenții deosebite asupra sănătății intestinale și igienei personale, puteți reduce semnificativ riscul de a dezvolta fisuri anale. Dacă aveți simptome recurente sau persistente, este important să discutați cu un medic.

Bibliografie

“Anal Fissure - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anal-fissure/symptoms-causes/syc-20351424;
“Anal Fissure - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Www.mayoclinic.org, 31 Dec. 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anal-fissure/diagnosis-treatment/drc-20351430;
“Anal Fissure.” Nhs.uk, 20 Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/anal-fissure/;
“Anal Fissures | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2019, my.clevelandclinic.org/health/diseases/13177-anal-fissures
“Anal Fissures.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/anal-fissures
Kivi, Rose. “Anal Fissure.” Healthline, Healthline Media, 29 Aug. 2018, www.healthline.com/health/anal-fissure

Alte afecțiuni similare

Fibroza hepatică

Fibroza hepatică este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de țesut fibros în ficat. Aceasta este rezultatul răspunsului organismului la leziuni hepatice...

Vezi detalii

Fibroza pulmonară

Fibroza pulmonară este o boală care apare atunci când țesutul pulmonar este deteriorat și cicatrizat. Acest țesut îngroșat și rigid îngreunează funcționarea corectă a...

Vezi detalii

Fistula

O fistulă este o conexiune anormală sau un pasaj care leagă două organe sau vase care nu se conectează în mod normal. Acestea se pot dezvolta oriunde între un intestin...

Vezi detalii

Flebita și tromboflebita

Flebita este afecțiunea care presupune inflamarea unei vene, în timp ce tromboflebita se produce din cauza unuia sau mai multor cheaguri de sânge prezente într-o venă și...

Vezi detalii

Flutter atrial

Flutterul atrial este o tahiaritmie mai puțin frecventă decât fibrilația atrială, cu care se poate însă asocia, şi care se caracterizează printr-o disfuncționalitate a...

Vezi detalii

Foliculită

Foliculita este o afecțiune comună a pielii care este adesea cauzată de un folicul de păr infectat sau inflamat. Poate arăta asemănător cu acneea și poate fi asociată cu...

Vezi detalii