Frica de apă

Cauze

Există multe cauze posibile ale fricii de apă, iar declanșarea acestei fobii poate fi determinată de factori diferiţi, în funcție de persoană.

Cauzele acvafobiei pot fi psihologice, genetice, evolutive sau influențate de mediu:

• experiență negativă, traumatizantă, care implică apa: este cea mai frecventă cauză a acvafobiei; experiența traumatizantă poate să fi implicat sau nu un pericol real;
• procese cognitive dezadaptative - ruminaţia (frământarea excesivă și repetitivă din cauza unui eveniment negativ din trecut): procesele de gândire repetitive și negative sau recapitularea experiențelor traumatizante care implică apa pot deveni din ce în ce mai tulburătoare și intruzive în timp, făcând pacientul să perceapă experiența ca fiind mai înfricoșătoare decât era în realitate;
• informații anxiogene: expunerea la informații despre pericolele, tipurile de boli și infecții care pot fi transmise prin apă sau numărul de oameni care mor din cauza înecului în fiecare an pot face pacientul să vadă apa ca pe ceva periculos și să evite contactul cu aceasta;
• alergie la apă: urticaria acvagenă este un tip de urticarie, caracterizată printr-o erupție cutanată cu mâncărime, ce apare în urma contactului pielii cu apa;
• fobie învățată: observarea fricii de apă la o altă persoană poate duce la dezvoltarea acvafobiei;
• factori evolutivi: se crede că există o bază evolutivă pentru acvafobie, în special pentru că oamenii au evoluat pentru supraviețuirea speciei prin evitarea pericolelor;
• niveluri ridicate de stres: stresul semnificativ, pe termen lung, poate duce la un răspuns disproporționat de frică sau la o incapacitate de a gestiona situații stresante.

Simptome

Simptomele fricii de apă pot diferi semnificativ de la o persoană la alta, în funcție de severitatea fobiei, cauza inițială, factorii declanșatori, riscul perceput sau starea emoțională a persoanei în cauză; pot apărea diferențe în modul în care aceste simptome se manifestă, cât de frecvent apar și severitatea lor.

Simptomele acvafobiei pot fi de mai multe tipuri:

Psihologice:

• frică intensă, copleșitoare, persistentă, excesivă și nerezonabilă;
• sentimente intense de groază;
• incapacitate de a controla frica, deși individul conştientizează faptul că este exagerată;
• anxietate anticipativă în preajma unei potențiale întâlniri cu apa;
• senzație de blocaj din cauza fricii;
• dificultăți de concentrare sau de funcționare normală în preajma apei;
• senzație de neajutorare sau vulnerabilitate;
• coșmaruri frecvente despre apă;
• senzație de pericol sau un sentiment iminent de moarte;
• pierderea controlului.

Fizice:

• amețeală sau leșin;
• transpirație abundentă;
• paloare sau roşeaţă;
• greață, vărsături, tranzit accelerat;
• dificultăți de respirație, cum ar fi lipsa de aer sau hiperventilația;
• palpitații sau creșterea ritmului cardiac;
• creșterea tensiunii arteriale;
• tremurături sau frisoane;
• tensiune sau rigiditate musculară;
• durere în piept;
• senzație de sufocare, dificultăți de înghițire;
• senzație de gură uscată;
• sensibilitate neobișnuită la temperaturile calde sau reci;
• confuzie sau dezorientare;
• oboseală;
• senzație de furnicături, în special la nivelul extremităților.

Comportamentale:

• evitarea apei sau a locurilor, ori a situațiilor care implică apa;
• refuzul de a face duș, baie sau spălat pe mâini;
• refuzul de a ieși afară în timpul ploii sau imediat după ploaie;
• refuzul de a bea apă;
• insomnie;
• evitarea gândurilor sau a discuțiilor despre apă;
• retragerea din situații sociale care ar putea implica apă.

Tratament

Există mai multe opțiuni eficiente de tratament pentru acvafobie. Cu toate acestea, nu toate persoanele care suferă de frică de apă necesită tratament; dacă simptomele sunt ușoare, fobia nu le afectează viața de zi cu zi sau au implementat deja cu succes anumite strategii de adaptare, este posibil să nu fie necesar un tratament formal.

Pentru persoanele a căror fobie este declanșată frecvent sau are ca rezultat comportamente de evitare, ale căror simptome sunt severe și frica de apă le afectează viața de zi cu zi, va fi recomandată, cel mai probabil, o formă de terapie. În cazul acestora, planul de tratament va fi întocmit în funcție de mai mulți factori:

• severitatea simptomelor;
• frecvența simptomelor;
• cauza principală a fobiei;
• cât de sever este impactul asupra vieții de zi cu zi;
• starea generală de sănătate, inclusiv cea mintală.

Cele mai comune tipuri de terapie pentru acvafobie sunt:

• terapia prin expunere;
• terapia cognitiv-comportamentală;
• hipnoterapia clinică;
• medicația.

Complicații

Acvafobia severă poate afecta calitatea vieții unei persoane. Este posibil ca aceasta să evite să se spele, ceea ce poate dăuna stimei de sine și poate crește riscul de îmbolnăvire, din cauza igienei precare.

De asemenea, unii oameni cu acvafobie pot avea atacuri de panică, manifestate prin:

• senzație de amețeală sau leșin;
• sentiment de moarte iminentă;
• greaţă;
• dureri toracice;
• creșterea frecvenței cardiace;
• dificultăți de respirație (dispnee);
• transpiraţie.