Fobii: ce sunt şi ce trebuie să ştii despre ele

MindCare
04 Ianuarie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
fobii ce sunt si ce trebuie sa stii despre ele

Fobia înseamnă o tulburare de anxietate caracterizată printr-o frică intensă, irațională și persistentă față de anumite obiecte, activități, animale sau situații. Această frică poate fi atât de puternică încât persoanele afectate evită orice contact cu sursa temerii lor, ceea ce le poate afecta semnificativ calitatea vieții.

Amenințarea imaginată este, în accepţiunea lor, mai mare decât orice amenințare reală reprezentată de cauza terorii. Fobia este o tulburare mintală ce poate fi diagnosticată. Persoana va experimenta o suferință acută atunci când se confruntă cu sursa fobiei sale. Acest lucru o poate împiedica să funcționeze normal și, uneori, duce la atacuri de panică.

Tipuri de fobii

Există numeroase tipuri de fobii, multe dintre ele fiind clasificate în funcție de obiectul sau situația specifică ce provoacă frica. Lista cu cele mai comune fobii include:

Fobii specifice

  • arahnofobia - frica de păianjeni;
  • ofidiofobia - frica de șerpi;
  • acrofobia - frica de înălțimi;
  • aerofobia - frica de zbor cu avionul;
  • claustrofobia - frica de spații închise;
  • aquafobia - frica de apă;
  • cinofobia - frica de câini;
  • hematofobia - frica de sânge;
  • tripanofobia - frica de ace și injecții;
  • nictofobia - frica de întuneric.
  • agorafobia - Este frica de locuri sau situații din care evadarea poate fi dificilă sau în care ajutorul poate fi indisponibil în caz de panică sau alte simptome debilitante. Agorafobia poate include frica de mulțimi, de a sta la coadă, de a fi singur în locuri deschise.
  • fobia socială sau tulburarea de anxietate socială - Fobia socială (anxietatea socială) este caracterizată printr-o frică intensă și persistentă de a fi observat, evaluat negativ sau umilit în situații sociale.
  • zoofobia: Este o frică generală de animale, care poate fi direcționată spre anumite specii sau tipuri de animale.
  • tanatofobia: Frica de moarte, adesea caracterizată printr-o preocupare persistentă cu propriul sfârșit sau cu moartea, în general.
  • germafobia: Frica de microbi sau de contaminare, adesea legată de temeri intense de boli și infecții.
  • algofobia: Frica de durere, care poate duce la evitarea situațiilor potențial dureroase, cum ar fi intervențiile chirurgicale.
  • astrofobia: Frica de furtuni, inclusiv tunete, fulgere și condiții meteorologice severe.
  • emetofobia: Frica de vomă, care poate include frica de a vomita în public sau de a vedea pe alții vomitând.

Acestea sunt doar câteva exemple din sutele de fobii cunoscute. Multe dintre acestea au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, dar pot fi tratate.

Care sunt cauzele apariţiei fobiilor

Cauzele apariției fobiilor pot fi variate și, de multe ori, complexe. De obicei, fobiile se dezvoltă dintr-o combinație de factori genetici, biologici, ambientali și psihologici. Iată câteva dintre cauzele și factorii de risc care sunt adesea asociați cu dezvoltarea fobiilor:

  • experiențe traumatice - multe fobii se dezvoltă ca răspuns la experiențe traumatice, precum o mușcătură de câine în copilărie sau un episod de înec;
  • învățarea observațională - unele fobii pot apărea prin observarea fricilor sau reacțiilor de frică ale altora, cum ar fi un părinte sau o rudă;
  • predispoziția genetică şi biologică - există unele dovezi care sugerează că anumite fobii, cum ar fi tulburarea de anxietate socială, pot avea o componentă ereditară;
  • structura și funcția creierului - diferențele în structura și funcția creierului, în special în amigdală (centrul fricii și emoției din creier), pot juca un rol în dezvoltarea fobiilor;
  • sensibilitatea la anxietate - persoanele cu niveluri mai ridicate de sensibilitate la anxietate sunt mai predispuse să dezvolte fobii;
  • informații eronate sau negative - auzirea de informații sau povești negative sau înfricoșătoare despre un obiect sau o situație specifică poate contribui la dezvoltarea unei fobii;
  • vârsta - anumite fobii, cum ar fi fobia de întuneric, sunt mai comune la copii și pot dispărea odată cu vârsta, deși unele persistă în viața adultă;
  • probleme de sănătate mintală - persoanele cu alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau alte tulburări de anxietate, pot fi mai susceptibile de a dezvolta fobii;
  • stresul și problemele de sănătate - perioadele de stres intens sau problemele cronice de sănătate pot agrava anxietatea și pot contribui la dezvoltarea fobiilor.

Care sunt simptomele fobiilor

Simptomele fobiilor pot varia în funcție de indivizi și de tipul de fobie, dar multe dintre aceste simptome sunt comune mai multor fobii. Simptomele pot fi atât fizice, cât și emoționale și pot varia de la ușoare la severe.

Simptome emoționale

  • anxietate intensă sau panică - sentimente intense de frică sau teroare la prezența sau chiar la gândul obiectului sau situației temute;
  • evitare - tendința de a evita obiectul sau situația care provoacă frica;
  • sentimente de neliniște - agitație sau neliniște în anticiparea expunerii la obiectul sau situația temută;
  • conștientizarea exagerată a fricii - recunoaşterea că frica este disproporționată în raport cu pericolul real, dar incapacitatea de a controla sentimentele de frică.

Simptome fizice

  • transpirație excesivă - transpirația mâinilor, feței sau a corpului;
  • tremur - tremurături sau spasme musculare;
  • palpitații sau tahicardie - bătăi rapide ale inimii sau senzația de „inimă care bate tare”;
  • respirație rapidă sau superficială - respirație accelerată sau dificultate în respirație;
  • amorțeală sau înțepături - senzații de amorțeală sau înțepături în degete, mâini, picioare sau față;
  • durere în piept sau constricţie - senzația de strângere sau durere în piept;
  • leșin sau senzație de leșin - senzația de cap ușor sau de pierdere a cunoștinței;
  • greață sau disconfort abdominal - senzații de rău, greață sau durere abdominală;
  • dificultăți de concentrare - dificultate în menținerea atenției sau gândire tulburată.

Simptome comportamentale

  • evitarea situațiilor temute - o persoană îşi poate modifica rutinele și comportamentele pentru a evita expunerea la obiectul sau situația temută;
  • căutarea de reasigurare - căutarea de reasigurare constantă de la alții în privința temerilor;
  • comportament compulsiv sau ritualuri - executarea anumitor comportamente sau ritualuri pentru a reduce anxietatea asociată cu fobia, cum ar fi spălatul mâinilor repetat în germafobie.

Aceste simptome pot fi debilitante și pot afecta calitatea vieții unei persoane, dar tratamentul adecvat poate ajuta la gestionarea lor și la reducerea impactului fobiei.

fobii ce sunt si ce trebuie sa stii despre ele

Fobiile: când e recomandat consultul de specialitate

Este recomandat să consultați un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, dacă observaţi următoarele:

  • impact semnificativ asupra vieții, inclusiv asupra relațiilor, serviciului sau școlii;
  • evitare persistentă - dacă vă modificaţi în mod constant obiceiurile cu scopul de a evita obiectul sau situația care provoacă frica;
  • anxietate și stres prelungit - dacă simțiţi anxietate sau stres persistent, chiar și atunci când nu sunteţi expus direct obiectului sau situației de care vă temeţi;
  • simptome fizice debilitante - dacă experimentaţi simptome fizice severe, cum ar fi palpitații, transpirații excesive, leșin sau atacuri de panică;
  • durată prelungită a fricii - dacă frica persistă pe o perioadă lungă de timp, adesea şase luni sau mai mult, în special dacă frica pare disproporționată în raport cu orice amenințare reală;
  • deteriorarea calității vieții - dacă fobia vă afectează calitatea vieții, stima de sine, fericirea sau bunăstarea generală;
  • tulburări concomitente - dacă sunt prezente și alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau alte tulburări de anxietate care pot fi legate de fobie;
  • automedicaţie sau abuz de substanțe - dacă aţi apelat la alcool, droguri sau alte substanțe pentru a încerca să vă gestionaţi anxietatea sau frica;
  • insomnie sau tulburări de somn - dacă fobia sau anxietatea vă afectează somnul.

Opțiuni de tratament pentru gestionarea fobiilor

Tratamentul pentru fobii variază în funcție de tipul și severitatea fobiei, precum și de preferințele individuale:

Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)

Terapia cognitiv-comportamentală ajută la identificarea și modificarea gândurilor negative și a comportamentelor care contribuie la frică. Poate include expunere controlată și graduală la obiectul sau situația temută pentru a reduce frica.

Terapie de expunere

Se concentrează pe expunerea graduală și controlată la obiectul sau situația care provoacă frica, pentru a permite persoanei să dezvolte toleranță și să învețe să gestioneze anxietatea.

Medicație

Antidepresivele, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), pot fi folosite pentru a trata simptomele de anxietate asociate cu fobii.

Benzodiazepinele pot fi folosite ocazional pentru a gestiona anxietatea acută dar nu sunt adecvate pentru utilizare pe termen lung, din cauza riscului de dependență.

Beta-blocantele pot fi folosite pentru a trata simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi palpitațiile.

Terapie prin realitate virtuală

Utilizează simulări computerizate pentru a expune indivizii la obiectele sau situațiile lor temute, într-un mediu controlat și sigur.

Tehnici de relaxare și mindfulness

Pot include respirație profundă, meditație și relaxare progresivă a mușchilor pentru a ajuta la gestionarea stresului și anxietății.

Terapie de grup sau de suport

Oferă un mediu de suport unde indivizii pot împărtăși experiențe și strategii de coping.

Consiliere și educație

Educația despre fobie și despre modul în care funcționează anxietatea poate fi un component important al tratamentului.

Terapie de acceptare și angajament (ACT)

Se concentrează pe acceptarea gândurilor și sentimentelor neplăcute, identificarea valorilor personale și angajarea în comportamente care sunt în concordanță cu acele valori.

Fiecare persoană este unică, iar ceea ce funcționează pentru una poate să nu funcționeze pentru alta, deci este important să se lucreze cu un profesionist de sănătate mintală pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat.

fobii ce sunt si ce trebuie sa stii despre ele

Poate fi prevenită apariția fobiilor?

Prevenirea totală a fobiilor poate fi dificilă deoarece acestea pot rezulta dintr-o combinație complexă de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Cu toate acestea, există pași pe care o persoană îi poate urma pentru a reduce riscul de a dezvolta fobii și pentru a interveni precoce atunci când apar semnele de anxietate sau de frică:

  • Intervenție timpurie

Intervenția timpurie atunci când apar simptomele de anxietate sau frică poate preveni dezvoltarea ulterioară a unei fobii.

În cazul copiilor, abordarea temerilor în mod deschis și susținător, fără a le minimaliza, poate ajuta la gestionarea anxietății.

  • Educație și informare

Educația despre anxietate și fobii, inclusiv despre modul în care acestea se dezvoltă și despre modul în care pot fi gestionate, poate fi utilă.

  • Dezvoltarea rezilienței și a tehnicilor de adaptare

Învățarea și practicarea tehnicii de gestionare a stresului pot ajuta la prevenirea dezvoltării fobiilor.

Înțelegerea propriilor reacții la stres și dezvoltarea abilităților de reziliență și adaptabilitate pot contribui, de asemenea, la prevenire.

  • Tratamentul condițiilor de anxietate preexistente

Managementul eficient al condițiilor de anxietate preexistente, prin terapie sau medicamente, poate reduce riscul de a dezvolta fobii.

  • Mediu sigur și susținător

Un mediu familial stabil, sigur și susținător poate reduce riscul de dezvoltare a fobiilor la copii.

Dialogul deschis despre frici și preocupări în familie poate ajuta la identificarea și abordarea timpurie a anxietății.

  • Experiențe pozitive și expunere graduală

Expunerea graduală și controlată la temeri într-un mediu pozitiv și susținător poate ajuta la prevenirea dezvoltării fobiilor.

  • Stil de viață sănătos

Menţinerea unui stil de viață sănătos, care include exerciții fizice regulate, alimentație echilibrată și somn adecvat, poate contribui la menținerea sănătății mintale.

  • Gestionarea stresului

Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi mindfulness-ul și meditația, pot ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a fobiilor prin diminuarea nivelului general de anxietate.

Gestionarea fobiilor: alte sfaturi utile

Pentru a preveni sau gestiona fobiile și anxietatea asociată, iată câteva sfaturi și strategii utile:

Conștientizarea și acceptarea

  • recunoașterea și acceptarea fricii, fără judecată sau critici, pot fi pași importanți în gestionarea fobiilor;
  • înțelegerea faptului că multe persoane experimentează fobii și că acestea pot fi tratate poate reduce stigmatul și poate încuraja căutarea ajutorului.

Educarea sinelui

  • educația și informarea despre specificul fobiei și despre strategiile de gestionare a anxietății pot fi benefice;
  • cunoașterea faptului că există tratament disponibil și eficient poate fi reconfortantă.

Încurajarea expunerii graduale

  • încurajarea și practicarea expunerii graduale și controlate la obiectul sau situația temută, într-un mod sigur și structurat, poate reduce anxietatea în timp;
  • este important să nu forțaţi expunerea și să progresaţi într-un ritm confortabil.

Menținerea unui stil de viață sănătos

  • adoptarea unui stil de viață sănătos, cu exerciții fizice regulate, o alimentație echilibrată și un somn suficient;
  • evitarea alcoolului, drogurilor și stimulentelor care pot crește anxietatea.

Găsirea suportului de care aveți nevoie

  • încurajarea unui dialog deschis cu prietenii și familia despre fricile și anxietățile pe care le experimentezi;
  • participarea la grupuri de suport sau de consiliere, unde poți împărtăși experiențele și poți învăța de la alții cu experiențe similare.

Solicitarea ajutorului profesionist

  • dacă vă luptaţi să gestionaţi singur fobia, nu ezitaţi să căutați ajutor de la un profesionist în sănătatea mintală;
  • psihoterapia, medicația și alte forme de tratament pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.

Planificarea și pregătirea

  • elaborarea unui plan de gestionare a anxietății pentru situații specifice în care fobia ar putea fi declanșată.

Toate aceste sfaturi pot contribui la crearea unui mediu de suport și înțelegere, esențial pentru gestionarea eficientă a fobiilor și pentru îmbunătățirea bunăstării pe termen lung. Nu ezitați să cereți sfatul medicului specialist, dacă manifestările unei anumite fobii cu care vă confruntați persistă sau se agravează.

REFERINTE:

  1. Brazier, Yvette. “Phobias: Symptoms, Types, Causes, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 26 Nov. 2020, www.medicalnewstoday.com
  2. John Hopkins Medicine. “Phobias.” John Hopkins Medicine, 2019, www.hopkinsmedicine.org
  3. NHS. “Overview - Phobias.” Nhs.uk, NHS, 15 Feb. 2021, www.nhs.uk
  4. O’Keefe Osborn, Corinne , and Crystal Raypole. “Can I Be Afraid of Phobias? Common or Unique Fears Explained.” Healthline, 2019, www.healthline.com
  5. “Phobias: What Do You Fear?” Cleveland Clinic, 22 Feb. 2023, https://my.clevelandclinic.org

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării