Despre frica de vărsături
Emetofobia reprezintă frica extremă de vomă, de a vărsa, de a vedea pe cineva vărsând sau chiar de a simți greaţă.
Persoanele cu frică de vărsături trăiesc adesea cu anxietate și au un comportament care le afectează viața de zi cu zi: nu se pot relaxa, nu pot participa la activități sociale sau mânca mese complete și hrănitoare.
Frica de vomă sau de a vărsa poate avea legătură cu:
- incapacitatea de a opri vărsăturile;
- rușinea;
- a avea o afecțiune medicală de bază;
- pierderea controlului.
Emetofobia afectează aproximativ 2% dintre bărbați și 7% dintre femei şi este o fobie specifică, recunoscută de Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale. Fobiile specifice provoacă anxietate până la atacuri de panică la expunerea sau anticiparea expunerii la acel lucru sau situație care provoacă frica.
Cauze
Cele mai multe cazuri de emetofobie apar după o experiență negativă ce implică vomă sau vărsături:
- a vărsa în public sau în fața altcuiva;
- boală care a provocat multe vărsături (intoxicație alimentară sau cu alcool);
- înec cu mâncare.
De asemenea, frica de vărsături se poate declanșa și atunci când o persoană se confruntă cu alte afecțiuni psihiatrice, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă sau o tulburare de alimentație (bulimie nervoasă, anorexie).
Emetofobia se poate dezvolta și fără o cauză clară, ceea ce îi face pe medici să creadă că factorii genetici sau mediul pot juca un rol. De exemplu, un istoric familial de fobii specifice sau alte tulburări de anxietate poate crește riscul de a dezvolta frica de vărsături.
Factorii declanșatori ai anxietăţii în cazul emetofobiei pot include:
- senzația de greață;
- a vedea pe altcineva vărsând;
- a discuta despre vărsături;
- a fi în preajma alimentelor sau băuturilor care anterior provocau vărsături.
Emetofobia este un cerc vicios: simptomele de care te temi (greață și vărsături) apar împreună cu anxietatea provocată de acestea, ceea ce poate agrava simptomele.
Factori de risc
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta această fobie:
- un istoric de anxietate sau fobii;
- experiențe negative sau traume legate de vărsături;
- un istoric de rău de mișcare sau alte probleme gastro-intestinale;
- perfecționism sau modele rigide de gândire;
- niveluri ridicate de stres sau anxietate.
Simptome
Frica de vomă presupune eforturi semnificative, menite să ducă la evitarea situațiilor ce ar presupune vomă sau vărsături; alte comportamente care ar putea indica emetofobia includ:
- evitarea alimentelor sau a locurilor asociate cu vărsături;
- refuzul de a încerca alimente sau băuturi noi;
- mâncatul încet, foarte puțin sau doar acasă;
- mirosirea sau verificarea repetată a alimentelor, pentru a vedea dacă s-au stricat, sau aruncarea alimentelor înainte de a expira;
- gătirea excesivă a alimentelor;
- evitarea suprafețelor care ar putea avea microbi (mânerele ușilor, scaunele de toaletă, balustradele sau computerele publice);
- evitarea spitalelor sau a clinicilor în care oamenii ar putea fi bolnavi sau ar putea vomita;
- folosirea medicaţiei pentru a preveni senzațiile de greață sau indigestia;
- monitorizarea excesivă a propriei stări de sănătate, prin luarea temperaturii sau alte activități similare;
- spălarea excesivă a mâinilor, vaselor, alimentelor și a instrumentelor de preparare a mâncării;
- evitarea consumului de alcool sau a medicamentelor care ar putea provoca greață;
- evitarea călătoriilor, petrecerilor, transportului public sau a oricărui spațiu public aglomerat;
- evitarea mirosurilor neplăcute, precum gunoiul sau articolele murdare.
Aceste comportamente sunt însoțite de simptome psihice, precum:
- frica extremă de a vedea pe cineva vomând;
- teama extremă de a fi nevoit să vomite și de a nu putea găsi o baie;
- frica de a nu mai putea să vomite;
- teama de a se sufoca cu voma;
- senzația de jenă din cauza vărsăturii;
- panica la gândul de a nu putea părăsi o zonă aglomerată, dacă cineva varsă;
- anxietate și suferință la senzația de greață;
- gânduri persistente, iraționale care leagă o acțiune de o experiență trecută ce implică vărsături.
Frica de vomă implică și o serie de simptome fizice:
- creșterea ritmului cardiac;
- transpiraţie;
- tremurături;
- disconfort stomacal;
- senzație de apăsare în piept;
- amețeli sau leșin.
Diagnosticare
Diagnosticul de emetofobie este stabilit de un medic psihiatru. Acesta va identifica frica de vărsături printr-o serie amănunțită de întrebări despre istoricul medical și familial, experiențele și simptomele pacientului. De obicei, frica și anxietatea persistentă legate de vărsături trebuie să se manifeste pentru o perioadă de cel puțin șase luni, pentru a putea fi pus diagnosticul de emetofobie.
Medicul se va raporta la criteriile prevăzute în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5) pentru diagnosticarea unei fobii specifice:
- frica intensă și iraţională de vărsături este persistentă și disproporționată cu pericolul real;
- anxietatea anticipatorie;
- comportamentul de evitare presupune eforturi extreme;
- fobia interferează cu activitățile de zi cu zi;
- răspunsul semnificativ de frică și anxietate apare imediat după vederea vomei.
Tratament
Tratamentul fricii de vărsături presupune mai multe abordări terapeutice:
- terapie cognitiv-comportamentală: este o formă de terapie prin vorbire, care ajută la gestionarea gândurilor și comportamentelor referitoare la frică;
- terapie prin expunere: este un tip de psihoterapie cognitiv-comportamentală prin care se încearcă reducerea fricii prin expunerea treptată la factorii declanșatori, într-un mediu sigur și controlat;
- medicație: uneori, medicamentele pot ajuta temporar la ameliorarea simptomelor de frică și anxietate, pe perioada psihoterapiei; pot include: medicamente psihotrope și medicamente gastrointestinale.
Complicații
Complicațiile emetofobiei pot include:
- malnutriție și/sau deshidratare;
- alte fobii (cum ar fi agorafobia);
- tulburări de alimentație (anorexie sau bulimie nervoasă);
- izolare socială;
- depresie;
- tulburare de anxietate generalizată;
- tulburare obsesiv-compulsivă;
- tulburare de panică.
Prevenție
Nu există o modalitate cunoscută de a preveni frica de vărsătură. Adoptarea unei atitudini pozitive față de boală sau vulnerabilitate poate ajuta în gestionarea simptomelor:
- promovarea acceptării de sine;
- eliminarea tiparelor de gândire negative sau rigide legate de curățenie sau igienă;
- promovarea educației sau a conștientizării cu privire la beneficiile vulnerabilității și ale autocompasiunii;
- evitarea expunerii la surse care promovează atitudini negative față de boală sau vulnerabilitate.
Bibliografie
- Clinic, Cleveland. “Emetophobia (Fear of Vomiting): What It Is, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/25115-emetophobia-fear-of-vomiting
- Raypole, Crystal. “Understanding Emetophobia or Fear of Vomit.” Healthline, Healthline Media, 25 Mar. 2019, www.healthline.com/health/emetophobia
- Do You Have a Fear of Vomiting? It’s a Real Phobia.” Verywell Mind, 2023, www.verywellmind.com/fear-of-vomiting-or-emetophobia-2671857
- “Emetophobia - DoveMed.” DoveMed, 2023, www.dovemed.com/diseases-conditions/emetophobia
Alte afecțiuni similare
Edemul pulmonar
Edemul pulmonar este o afecțiune medicală gravă, caracterizată prin acumularea de lichid în alveolele pulmonare, ceea ce duce la dificultăți respiratorii severe. Această...
Vezi detalii
Ejacularea precoce
Ejacularea precoce este un tip de disfuncție sexuală care apare atunci când un bărbat are orgasm și eliberează sperma (ejaculează) mai devreme decât și-ar dori el sau...
Vezi detalii
Embolia pulmonară
Embolia pulmonară acută este considerată a treia cauză cardiovasculară de deces la nivel european, după infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, provocând...
Vezi detalii
Emfizemul pulmonar
Emfizemul este o afecțiune pulmonară care provoacă dificultăți de respirație. La persoanele cu emfizem, sacii de aer din plămâni (alveolele) sunt deteriorați. În timp,...
Vezi detalii
Encefalita
Encefalita este definită ca apariția unui proces inflamator, de obicei acut, în țesutul cerebral, asociat cu semne clinice de disfuncție a creierului. Deși implică, în...
Vezi detalii
Endocardita
Endocardita este o afecțiune cardiacă ce are la bază inflamația endocardului (membrana care căptușește cavitățile inimii). Endocardita apare atunci când bacterii,...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.