Despre emfizemul pulmonar
Emfizemul este o afecțiune pulmonară care provoacă dificultăți de respirație. La persoanele cu emfizem, sacii de aer din plămâni (alveolele) sunt deteriorați. În timp, pereții interiori ai acestor saci se slăbesc și se rup. Acest lucru reduce suprafața plămânilor și, implicit, cantitatea de oxigen care ajunge în sânge. Concret, la expirație, alveolele deteriorate nu funcționează corect, iar aerul folosit rămâne blocat și împiedică intrarea aerului proaspăt, bogat în oxigen.
Emfizemul pulmonar face parte dintr-un grup de boli pulmonare, numite BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), alături de bronșita cronică. Majoritatea persoanelor cu emfizem au și bronșită cronică; aceasta reprezintă inflamația tuburilor care transportă aerul la plămâni (tuburi bronșice), ceea ce provoacă tuse persistentă.
Emfizemul se dezvoltă, de obicei, după mulți ani de fumat. Odată ce se dezvoltă, boala nu se poate vindeca, pentru că apar perforații permanente în țesutul pulmonar inferior. Tratamentul poate încetini progresia emfizemului, dar nu poate inversa daunele.
Cauze
Emfizemul pulmonar apare foarte lent în timp. Boala este cauzată de:
- fumat (cauza principală);
- expunerea la pulberi şi substanţe chimice (aluminiu, cadmiu) sau iritante (fragmente de piatră, minerit, furaje);
- cauze mecanice (categorii profesionale cu risc major: trompetişti, suflătorii în sticlă);
- infecţii respiratorii repetate.
O afecțiune genetică rară, numită „deficit de alfa-1 antitripsină” (DAAT), boală genetică ce predispune la BPOC, poate juca un rol în declanșarea emfizemului.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de a dezvolta emfizem includ:
- fumatul: emfizemul este cel mai probabil să se dezvolte la fumători; riscul crește odată cu numărul de ani și cantitatea de tutun fumat;
- vârsta: deși afectarea plămânilor care apare în emfizem se dezvoltă treptat, majoritatea pacienților încep să experimenteze simptomele bolii între 40 și 60 de ani;
- expunerea la fumat: fumatul pasiv se referă la fumul de tutun inhalat neintenționat de la o persoană care fumează în apropiere;
- expunerea profesională la fum sau praf: inhalarea de vapori de la anumite substanțe chimice sau praf din cereale, bumbac, lemn sau produse miniere crește riscul de a dezvolta emfizem; riscul este cu atât mai mare pentru fumători;
- expunerea la poluarea interioară și exterioară: inspirarea poluanților din interior, cum ar fi fumul de la combustibilul de încălzire, precum și poluanții din exterior - evacuarea mașinii, de exemplu, crește riscul de emfizem.
Simptome
Simptomele emfizemului pulmonar diferă de la un pacient la altul. Cele mai comune pot fi:
- tusea;
- respirația rapidă/sacadată;
- dispneea (senzaţia de lipsă de aer) - este principalul simptom al emfizemului şi poate fi însoţită de tahipnee;
- producția de spută;
- respiraţia şuierătoare (wheezing);
- cianoza tegumentară cu tentă rozalie, fiind însoţită de exoftalmie, conjuntive injectate şi, eventual, de degete hipocratice.
Alte simptome pot include:
Diagnosticare
Pentru diagnosticarea emfizemului pulmonar, pneumologul va face, în primul rând, un examen fizic și se va interesa de istoricul medical al pacientului. Medicul va solicita apoi și teste funcționale pulmonare, care ajută la evaluarea capacității plămânilor de a face schimbul de oxigen și dioxid de carbon:
- spirometrie: este unul dintre cele mai simple și mai frecvente teste folosit pentru a verifica funcția pulmonară; cu ajutorul spirometriei se poate determina, de asemenea:
Severitatea unei boli pulmonare: dacă este restrictivă (scăderea fluxului de aer) sau obstructivă (întreruperea fluxului de aer);
Evoluția unei boli pulmonare: cât de bine funcționează tratamentul;
Debitul de vârf: cât de repede este suflat aerul din plămâni; tusea, inflamația și acumularea de mucus pot determina îngustarea lentă a căilor respiratorii mari din plămâni, ceea ce încetinește viteza de ieșire a aerului;
- analize de sânge: pentru a măsura cantitatea de dioxid de carbon și oxigen din sânge;
- radiografie toracică: analizează țesuturile interne, oasele și organele;
- scanare CT: acest test folosește o combinație de raze X și tehnologie computerizată pentru a realiza imagini ale corpului; poate arăta detalii, precum lățimea căilor respiratorii din plămâni și grosimea pereților acestora;
- cultura sputei: pentru a vedea dacă există o infecție;
- EKG: înregistrează activitatea electrică a inimii, arată ritmuri anormale (aritmii) și poate ajuta la identificarea leziunilor musculare ale inimii.
Tratament
Emfizemul pulmonar și BPOC sunt boli ce nu pot fi vindecate, dar simptomatologia poate fi ameliorată și progresia bolii încetinită.
Tratamentul se realizează pe mai multe planuri:
- medicamente: în funcție de severitatea simptomelor, medicul va recomanda bronhodilatatoare (ameliorează tusea și problemele de respirație prin relaxarea căilor respiratorii îngustate), steroizi inhalatori (reduc inflamația și ajută la ameliorarea dificultății respiratorii) și antibiotice (tratează infecțiile bacteriene, cum ar fi bronșita acută sau pneumonia);
- terapie: există mai multe metode prin care se poate reface funcția pulmonară:
Reabilitare pulmonară: exerciții și tehnici de respirație care pot ameliora senzația de lipsă de aer;
Terapie nutrițională: stabilirea unui plan pentru o alimentație adecvată;
Oxigen suplimentar: în cazul emfizemului sever cu niveluri scăzute de oxigen din sânge, folosirea oxigenului, în mod regulat, acasă poate ameliora simptomele;
- intervenție chirurgicală: în funcție de severitatea emfizemului pulmonar, medicul poate sugera unul sau mai multe tipuri diferite de intervenții chirurgicale:
Chirurgie de reducere a volumului pulmonar: se îndepărtează bucăți mici de țesut pulmonar deteriorat pentru a ajuta țesutul pulmonar sănătos să se extindă şi să funcționeze mai eficient;
Transplant pulmonar: reprezintă o ultimă opțiune în cazul leziunilor pulmonare severe.
Complicații
Persoanele care suferă de emfizem pulmonar prezintă un risc mai mare de a dezvolta:
- pneumotorax (plămâni colabați): aerul pătrunde în spațiul intrapleural;
- infecții respiratorii;
- probleme cardiace: prin creșterea presiunii în arterele care leagă inima și plămânii;
- formarea unor vezicule în plămâni: acestea sunt spații goale mari în plămâni, care micșorează spațiul disponibil pentru destinderea plămânului;
- scădere în greutate în mod neintenţionat;
- edem cerebral, hipoxie cerebrală;
- insuficienţă respiratorie cronică;
- cord pulmonar cronic.
Prevenție
Cel mai bun mod de a preveni sau de a reduce riscul de dezvoltare a emfizemului pulmonar este renunțarea la fumat. În plus, este important și să se respecte anumite reguli:
- păstrarea unei igiene riguroase;
- periajul și folosirea aței dentare zilnic și utilizarea unei ape de gură antibacteriene după mese;
- vaccinarea anuală împotriva gripei, la grupele de risc;
- evitarea iritanților, precum fum de țigară, aer poluat, gaze de eșapament, parfumuri puternice, produse de curățat, vopsea/lac, praf, polen.
Bibliografie
- “Pulmonary Emphysema.” Hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, https://www.hopkinsmedicine.org
- “Pulmonary Emphysema | Cedars-Sinai.” Cedars-Sinai.org, 2022, https://www.cedars-sinai.org
- “Emphysema - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2017, www.mayoclinic.org
- “Emphysema: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatments.” Cleveland Clinic, 2019, https://my.clevelandclinic.org
- “Emphysema.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, https://medlineplus.gov
Alte afecțiuni similare
Ejacularea precoce
Ejacularea precoce este un tip de disfuncție sexuală care apare atunci când un bărbat are orgasm și eliberează sperma (ejaculează) mai devreme decât și-ar dori el sau...
Vezi detalii
Embolia pulmonară
Embolia pulmonară acută este considerată a treia cauză cardiovasculară de deces la nivel european, după infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, provocând...
Vezi detalii
Emetofobie
Emetofobia reprezintă frica extremă de vomă, de a vărsa, de a vedea pe cineva vărsând sau chiar de a simți greaţă.Persoanele cu frică de vărsături trăiesc adesea cu...
Vezi detalii
Encefalita
Encefalita este definită ca apariția unui proces inflamator, de obicei acut, în țesutul cerebral, asociat cu semne clinice de disfuncție a creierului. Deși implică, în...
Vezi detalii
Endocardita
Endocardita este o afecțiune cardiacă ce are la bază inflamația endocardului (membrana care căptușește cavitățile inimii). Endocardita apare atunci când bacterii,...
Vezi detalii
Enterobiază
Enterobiaza reprezintă infestarea colonului cu parasite Enterobius vermicularis, cunoscuți și sub denumirea de oxiuri sau helminți. Acest parazit își găsește un corp...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
