Despre paralizia în somn
Paralizia în somn reprezintă afecțiunea în care nicio parte a corpului nu poate fi mișcată chiar înainte de a adormi sau în momentul trezirii, deși persoana este conștientă.
Această stare apare atunci când corpul se află între etapa de somn numită REM (rapid eye movement – cu mișcări rapide ale ochilor) și veghe. Este un tip de parasomnie, un grup de tulburări ale somnului, și se caracterizează prin episoade temporare, care durează de la câteva secunde până la câteva minute.
Cei care experimentează paralizia în somn se simt speriați sau anxioși în timpul episodului și deseori confuzi la sfârșitul episodului, pentru că mișcările corpului revin ca și cum nimic nu s-a întâmplat.
Unele persoane devin anxioase în legătură cu momentul adormirii, chiar și după un singur episod de paralizie în somn, iar experimentarea unei astfel de stări poate afecta sentimentele și funcționarea cuiva pe parcursul unei zile întregi.
Un episod de paralizie în somn, odată declanșat, nu poate fi întrerupt cu un anume tratament, dar există remedii disponibile pentru a reduce frecvența episoadelor.
Paralizia în somn nu este periculoasă, dar poate provoca disconfort emoțional.
Unele cazuri de paralizie în somn sunt legate de alte tulburări de somn, astfel încât orice tulburări în ritmul și obișnuința orelor de somn trebuie să fie un semnal de alarmă.
Se estimează că 30% dintre oamenii cu vârsta de 30 de ani din întreaga lume experimentează cel puțin un episod de paralizie în somn.
Paralizia în somn poate apărea în două momente diferite ale ciclului de somn, iar de aici derivă cele două tipuri principale: hipnagogică (apare la adormire) și hipnopompică (apare la trezire).
- paralizia hipnagogică - apare în faza de tranziție de la starea de veghe la somn. Corpul intră prea repede în atonia musculară specifică somnului REM, când mușchii sunt „dezactivați” pentru a preveni mișcările în vis, dar mintea rămâne conștientă. Se manifestă astfel: persoana încearcă să adoarmă, dar realizează că nu își mai poate mișca corpul;
- paralizia hipnopompică – apare în faza de tranziție de la somnul REM la starea de veghe. Mintea se trezește înainte ca mușchii să își recapete tonusul normal după REM. Se manifestă astfel: persoana se trezește și își dă seama că nu se poate mișca sau vorbi câteva secunde sau minute. Deseori starea este asociată cu halucinații vizuale sau auditive, de exemplu senzația unei prezențe în cameră.
Cauze
Cauza exactă a apariției paraliziei în somn este necunoscută, dar cercetătorii au notat că această stare a fost observată în relație cu următoarele condiții sau afecțiuni:
- narcolepsie;
- privarea de somn;
- program de somn neregulat (cauzat de munca în ture);
- apnee obstructivă în somn;
- afecțiuni mentale precum anxietatea, tulburarea bipolară, tulburarea de stres posttraumatic sau tulburarea de panică;
- medicație (tratament ADHD);
- tulburare de consum de substanțe.
Indiferent de cauză, paralizia în somn apare atunci când o persoană intra sau iese din somnul cu mișcări rapide ale ochilor (REM). În acest interval, corpul nu a schimbat complet fazele de somn și mușchii nu sunt activați corespunzător stării de veghe.
În somn, creierul trimite semnale care relaxează mușchii din brațe și picioare. Rezultatul, denumit medical atonie musculară, este abilitatea de a rămâne nemișcat/ă în timpul somnului REM. În timpul stadiului de somn REM, pot apărea visele, iar creierul împiedică mișcarea mușchilor din membre pentru a proteja corpul, pentru a reduce riscul de autoprovocare de leziuni.
Factori de risc
Paralizia în somn apare atunci când mecanismele fiziologice ale somnului se suprapun cu trezirea conștientă. Există mai mulți factori de risc care cresc probabilitatea de a experimenta această tulburare, cum ar fi:
- lipsa somnului și oboseala cronică - unul dintre principalii factori declanșatori;
- program de somn neregulat - schimbările bruște de fus orar, munca în ture de noapte sau culcatul la ore variabile dereglează ciclurile de somn;
- stres și anxietate - nivelurile crescute de stres psihic sau emoțional pot crește frecvența episoadelor;
- tulburări de somn asociate - narcolepsia este frecvent legată de paralizia în somn, dar și de alte tulburări, precum insomnia sau apneea obstructivă de somn, pot contribui;
- poziția de somn - somnul pe spate este mai des asociat cu episoade de paralizie în somn;
- factori genetici și istoric familial - predispoziția poate fi moștenită;
- condiții medicale și psihiatrice - depresia, sindromul de stres post-traumatic,tulburările de anxietate și tulburarea bipolară pot fi factori favorizanți, dar și consumul de substanțe (alcool, droguri, unele medicamente) poate deregla ritmul somnului.
Paralizia în somn apare mai frecvent la persoanele cu somn insuficient, stres ridicat sau tulburări de somn preexistente.
Poate apărea la oricine, la orice vârstă, și este mai frecventă în rândul persoanelor care au un program de somn variabil (cum ar fi munca în ture). Simptomele pot apărea pentru prima dată în copilărie sau adolescență, dar episoadele sunt mai frecvente la adulții tineri.
Simptome
În timpul unui episod de paralizie în somn, fie înainte de a adormi, fie când vă treziți, este posibil să prezentați următoarele simptome:
- imposibilitatea de a mișca brațele sau picioarele;
- imposibilitatea de a vorbi;
- senzație de sufocare;
- senzația de extracorporalitate (de a fi în afara propriului corp);
- halucinații;
- somnolență în timpul zilei.
În timpul unui episod de paralizie în somn, există conștiență legată de împrejurimi, dar imposibilitatea de a mișca sau vorbi. Ochii se pot mișca și respirația este normală, dar apar senzații care includ:
- frică;
- panică;
- neputință.
Durata unui episod de paralizie în somn variază între câteva secunde și până la 20 de minute, dar, în general, durează doar câteva minute.
În timpul unui astfel de episod, persoana care îl experimentează poate fi trezită, fără să existe riscuri. Persoana care are un episod de paralizie în somn se poate trezi complet și își poate recăpăta mișcarea la o simplă atingere sau dacă i te adresezi. O astfel de persoană nu va putea să spună ce simte sau să indice faptul că trece printr-un astfel de episod până când nu își va reveni din acesta.
Diagnosticare
Diagnosticul de paralizie în somn poate fi pus de medicul de familie, dar este de preferat să fie stabilit de un specialist, fie medic neurolog, psiholog clinic sau psihiatru, dar cel mai adecvat ar fi de un specialist în medicina somnului, un medic cu competențe speciale în tulburările de somn. Medicul specialist va confirma sau va exclude paralizia în somn după un examen fizic și o evaluare a somnului, care include:
- simptomele resimțite - cât de des apar episoadele, cum se simt și când au început;
- cantitatea și calitatea somnului - câte ore dormite sunt pe noapte, dacă apare oboseală în timpul zilei;
- istoricul medical – dacă fumați, consumați alcool sau ce tip de medicamente sunt administrate în prezent, cu sau fără prescripție medicală;
- sănătatea mentală - dacă suferiți de stres sau există un diagnostic de afecțiune mentală preexistentă, cum ar fi anxietatea sau depresia;
- istoricul familiei - dacă există un membru biologic al familiei care suferă de paralizie în somn.
Testele care ajută la diagnosticarea paraliziei în somn pot fi recomandate de specialist, dacă se suspectează o tulburare de somn care o provoacă, cum ar fi narcolepsia.
Medicul poate recomanda următoarele teste:
- polisomnografie - studiu al somnului peste noapte, care monitorizează respirația, bătăile inimii și activitatea cerebrală în timpul somnului și care permite observarea unui episod de paralizie în somn sau detectarea altor probleme precum apneea în somn;
- testul de latență multiplă a somnului - măsoară cât de repede survine somnul și cum este calitatea somnului pe perioade scurte.
Tratament
Tratamentul este recomandat în funcție de cauza care determină apariția episoadelor de paralizie în somn. Specialistul poate recomanda următoarele:
- administrarea de medicamente pentru tratamentul unei afecțiuni mentale sau al unei tulburări de somn;
- îmbunătățirea igienei somnului, prin dezvoltarea unor obiceiuri care să ajute să dormiți mai bine;
- apelarea la un psiholog pentru tehnici de combatere a stresului.
Un episod de paralizie în somn poate fi întrerupt dacă persoana devine conștientă și se concentrează pe efectuarea unor mișcări mici ale corpului, cum ar fi mișcarea unui deget, urmată de mișcarea a două degete etc. sau dacă partenerul de pat i se adresează.
Este posibil ca un episod de paralizie în somn să fie experimentat o singură dată pe parcursul vieții, dar apariția lor sau frecvența variază de la o persoană la alta. Cea mai mare probabilitate de a trăi un astfel de episod este în perioadele de stres ridicat sau când somnul este dereglat de anumiți factori.
După un episod de paralizie în somn te poți simți obosit, confuz și speriat, pentru că experiența poate fi înfricoșătoare. Pentru a-ți reveni este bine să încerci să te odihnești suplimentar dacă e nevoie și, dacă simți nevoia, chiar să discuți cu un medic pentru lămuriri asupra acestei stări.
Complicații
Paralizia în somn, deși este o tulburare de somn tranzitorie și benignă în sine, poate crea mult disconfort. Posibilele complicațiile ale paraliziei în somn includ:
- tulburări psihologice și de anxietate - episoadele pot fi extrem de înspăimântătoare, mai ales dacă sunt asociate cu halucinații și pot duce la anxietate de somn (frica de a adormi) și, în timp, la agravarea stării emoționale;
- insomnie și fragmentarea somnului - persoanele afectate pot evita somnul sau pot avea un somn superficial, ceea ce duce la insomnie cronică;
- scăderea performanței zilnice - somnul insuficient și stresul legat de episoadele recurente pot cauza oboseală accentuată, dificultăți de concentrare și randament scăzut la muncă sau la școală;
- risc de asociere cu alte tulburări de somn - paralizia în somn apare adesea împreună cu narcolepsia, dar și cu apneea de somn sau insomnia;
- impact asupra sănătății mentale pe termen lung - episoadele frecvente pot contribui la depresie, atacuri de panică sau tulburări de anxietate generalizată, mai ales dacă nu sunt explicate și gestionate corespunzător.
Prevenție
Apariția unuia sau a mai multor episoade de paralizie în somn nu poate fi prevenită. Există doar măsuri ce pot fi luate pentru a reduce riscul, cum ar fi:
- îmbunătățirea calității somnului - un program de somn stabilit cu ore specifice pentru culcare și trezire și crearea unui mediu de somn confortabil, întunecat și liniștit;
- evitarea expunerii la telefon, tabletă sau computer, înainte de culcare;
- relaxare înainte de culcare – baia caldă, cititul sau ascultarea muzicii liniștitoare sunt elemente care pot ajuta la un somn rapid și liniștit.
Întrebări frecvente despre paralizia în somn
Ce este paralizia în somn?
Este o tulburare de somn în care persoana nu își poate mișca corpul sau vorbi pentru câteva secunde sau minute, deși este conștientă.
Când apare paralizia în somn?
Poate apărea la adormire (hipnagogică) sau la trezire (hipnopompică).
Este periculoasă paralizia în somn?
Nu, dar poate provoca anxietate, frică intensă și tulburări de somn.
Care sunt cauzele posibile?
Somn insuficient, stres, program neregulat, narcolepsie, apnee de somn, tulburări psihice sau consum de substanțe.
Cine are risc mai mare?
Persoanele cu program de somn dereglat, oboseală cronică, stres ridicat, tulburări psihice sau antecedente familiale.
Ce simptome are un episod?
Incapacitatea de a mișca sau vorbi, senzație de sufocare, halucinații, frică intensă, uneori senzație de extracorporalitate.
Cum se pune diagnosticul?
Prin discuția cu un medic specialist și, uneori, prin investigații precum polisomnografie sau teste de latență a somnului.
Există tratament?
Nu există un tratament specific. Se recomandă igiena somnului, reducerea stresului, tratarea tulburărilor asociate și, la nevoie, medicație.
Ce complicații pot apărea?
Anxietate de somn, insomnie, oboseală cronică, scăderea performanței zilnice și, în unele cazuri, depresie sau atacuri de panică.
Cum poate fi prevenită?
Prin program regulat de somn, evitarea privării de somn, reducerea stresului și un mediu liniștit și întunecat pentru odihnă.
Bibliografie
- “Sleep Paralysis.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 26 June 2025, www.healthdirect.gov.au/sleep-paralysis. Accessed 23 Sept. 2025.
- Restivo, Jenette. “Sleep Paralysis: Causes, Symptoms, and Treatments - Harvard Health.” Harvard Health, 20 Oct. 2023, www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/sleep-paralysis-causes-symptoms-and-treatments. Accessed 23 Sept. 2025.
- NHS website. “Sleep Paralysis.” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/sleep-paralysis/. Accessed 23 Sept. 2025.
- https://www.facebook.com/WebMD. “Sleep Paralysis.” WebMD, 24 July 2008, www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-paralysis. Accessed 23 Sept. 2025.
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
