medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sânge îngroșat

Sânge îngroșat

Descoperă informații utile despre sânge îngroșat: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sângele îngroșat

Sângele îngroșat este determinat de dezechilibrul în proteine și celule care îl împiedică să mențină o consistență normală. Această condiție mai este cunoscută și sub numele de hipercoagulabilitate sau hipervârscozitate și înseamnă că sângele devine mai dens și mai vâscos. Îngroșarea sângelui poate îngreuna circulația sa prin vasele de sânge și crește riscul de formare a trombilor (cheaguri de sânge), care pot provoca complicații grave, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic sau tromboze venoase profunde.

Deși poate părea o materie uniformă, sângele este format dintr-o combinație de diferite celule, proteine și factori de coagulare sau substanțe care ajută la coagulare. Deși tind să fie rare, unele  tulburări de coagulare ale sângelui pot provoca îngroșarea sângelui. O astfel de tulburare include existența mutației factorului V Leiden, pe care se estimează că o are între 3 și 7% din populația generală. Această condiție înseamnă o predispoziție de îngroșare a sângelui, dar nu neapărat dezvoltarea unei tromboze.

Dintre persoanele care dezvoltă cheaguri de sânge în vene, mai puțin de 15% au dezvoltat problema din cauza hipervâscozității.

Specialist medical picura sange intr-un recipient pentru efectuarea unei analize de laborator

Cauze

O serie de cauze pot provoca îngroșarea sângelui, cum ar fi:

  • excesul de celule sanguine în circulație;
  • boli care afectează coagularea sângelui;
  • excesul de proteine de coagulare în sânge;
  • starea sistemului venos.

Condițiile care au ca rezultat îngroșarea sângelui pot fi moștenite sau dobândite. Cauzele care pot determina aceasta afecțiune sunt:

  • cancere;
  • lupus – afecțiune autoimună care determină organismul să producă anticorpi antifosfolipidici suplimentari, care pot provoca hipercoagulare;
  • mutații ale factorului V Leiden;
  • policitemia vera - determină organismul să producă prea multe globule roșii;
  • deficit de proteină C;
  • deficit de proteină S;
  • mutația protrombină 20210 (factorului II);
  • fumatul.

Afecțiunile care provoacă îngroșarea sângelui și, uneori, hipercoagulabilitatea acestuia, nu sunt singurele cauze ale formării cheagurilor de sânge. De exemplu, o persoană poate suferi un atac de cord deoarece sângele a intrat în contact cu placa din artere, ceea ce provoacă formarea unui cheag. Persoanele cu circulație sanguină deficitară sunt, de asemenea, mai predispuse la formarea cheagurilor, din cauza deficienței de circulație a sângelui nu ca urmare a îngroșării acestuia.

Factori de risc

Factorii de risc pentru a dezvolta sânge îngroșat includ:

  • anumite afecțiuni medicale – policitemia vera, tulburare de coagulare, diabet, sindrom antifolipidic, cancer;
  • stilul de viață – fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, dieta bogată în grăsimi saturate;
  • factori fiziologici – vârsta, sarcina, deshidratarea cronică;
  • factori genetici – predispoziții ereditare pentru tulburări de coagulare.

Simptome

Numeroase persoane sunt asimptomatice până la momentul identificării unui cheag de sânge. Cheagurile apar, de obicei, pe vene, ceea ce poate provoca durere și poate afecta circulația în și în jurul zonei în care apare trombul.

Persoanele care au istoric familial de tulburări de coagulare a sângelui se pot testa și pot identifica condiția sângelui îngroșat înainte de a provoca probleme.

Simptomele provocate de circulația unui sânge îngroșat includ:

  • vedere încețoșată;
  • ameţeli;
  • dureri de cap;
  • hipertensiune arterială;
  • mâncărimi ale pielii;
  • lipsă de energie;
  • dificultăți de respirație.
Ilustratie medicala explicand vasoconstrictia si vasodilatatia in raport cu presiunea sangelui

Diagnosticare

Diagnosticarea condiției sângelui îngroșat se face după efectuarea istoricului și prin realizarea analizelor de sânge.

Medicul va recomanda teste de sânge obișnuite, apoi analize mai specifice, dacă este necesar.

Teste recomandate pentru diagnosticarea hipervâscozității sângelui includ:

  • hemoleucograma completă - test care evaluează prezența celulelor roșii și a trombocitelor din sânge și a trombocitelor în sânge. Nivelurile ridicate de hemoglobină și hematocrit ar putea indica prezența unei afecțiuni precum policitemia vera;
  • rezistența la proteina C activată - testează prezența mutației factorului V Leiden;
  • testarea mutației protrombinei G20210A;
  • de antitrombină, proteină C sau proteină S;
  • determinarea profilului sindromului antifosfolipidic.

Tratament

Tratamentele pentru sânge gros depind de cauza de bază.

Dacă există diagnostic anterior de policitemia vera, medicul hematolog va recomanda tratamente pentru îmbunătățirea fluxului sanguin. Activitatea fizică poate ajuta la promovarea fluxului sanguin adecvat prin organism.

Alt tratament recomandat în cazul sângelui îngroșat este flebotomia, procedură care presupune introducerea unei linii intravenoase pe venă pentru a elimina o anumită cantitate de sânge.

Reducerea aportului de fier poate reduce producția de sânge.

În cazuri rare, când afecțiunea provoacă complicații severe, care duc la afectarea organelor, medicul va recomanda recomanda administrarea de medicamente folosite în chimioterapie. Acestea împiedică măduva osoasă să producă exces de celule sanguine.

Tratamentul pentru sângele îngroșat țintește afecțiunile care influențează coagularea sângelui.

Dacă există diagnostic al unei afecțiuni care face ca sângele să se coaguleze prea ușor (cum ar fi mutațiile factorului V Leiden), medicul va recomanda tratamente cum ar fi:

  • Terapia antiplachetară - include administrarea de medicamente care împiedică celulele sanguine responsabile de coagulare (trombocite) să se lipească pentru a deveni un cheag.
  • Terapia de anticoagulare - implică administrarea de medicamente utilizate pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.

Complicații

Cea mai periculoasă complicație a sângelui îngroșat este apariția unor cheaguri de sânge, atât în vene, cât și în artere. Cheagurile de sânge din vene pot afecta fluxul de sânge în zonele cheie ale corpului, iar fără un flux sanguin suficient țesuturile nu pot supraviețui.

O complicație mortală a sângelui îngroșat este embolia pulmonară, adică cheaguri de sânge care blochează una sau mai multe dintre arterele pulmonare din plămâni. Ca urmare, plămânul nu poate primi sânge oxigenat.

Alte posibile complicații ale cheagurilor de sânge includ:

Prevenție

Nu există o modalitate reală de a preveni sindromul de hipervâscozitate, dar există metode a îmbunătățire și menținerea unui stil de viață sănătos, care poate reduce riscurile declanșării acestei condiții.

În sarcină, sunt recomandate măsuri pentru a reduce riscul dezvoltării sângelui îngroșat, dar și analize specifice care pot identifica precoce dacă fătul moștenește această afecțiune.

Recomandarea medicilor, pentru a evita dezvoltarea condiției de hipervâscozitate a sângelui, este de a avea un stil de viață activ și sănătos, cu o dietă nutritivă și exerciții fizice regulate.

Bibliografie

  1. Nall, Rachel. “Thick Blood (Hypercoagulability).” Healthline, Healthline Media, 18 Sept. 2017, www.healthline.com/health/thick-blood
  2. Barhum, Lana. “All You Need to Know about Thick Blood.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 28 Oct. 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/319842
  3. Southeastern Medical. “Blood Thickness Test.” Southeastern Medical Oncology Center, 2 June 2015, www.cancersmoc.com/blood-disorders/blood-thickness/

Echipa medicală - Hematologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu