Fotofobia: ce este și cum se manifestă aceasta

Despre sensibilitatea crescută la lumină
Definiția fotofobiei este „frica de lumină”, dar, în termeni medicali, se referă la sensibilitatea pe care ochii o resimt la lumină, în special la lumina puternică, care poate provoca disconfort și chiar durere.
Sensibilitatea la lumină poate fi asociată cu mai multe tipuri de afecțiuni medicale, dar poate fi o condiție temporară, ca urmare a unor intervenții în cadrul unui examen medical.
Persoanele care experimentează sensibilitate la lumină au tendința de a ridica mâinile pentru a-și proteja ochii de lumină, își țin ochii mijiți și clipesc mult și se feresc să petreacă timp afară, mai ales în zilele însorite.
Există două tipuri de fotofobie:
- directă – se referă la durerea oculară resimțită atunci când lumina puternică este direcționată asupra ochiului;
- consensuală - se referă la durerea oculară resimțită în ochiul opus atunci când lumina este proiectată asupra unui ochi. Sensibilitatea la lumină consensuală este considerată adevărata fotofob.
Fotofobia mai poate fi clasificată în funcție de etiologie:
- fotofobia oculară cauzată de afecțiuni ale ochiului - uveita, chirurgia refractivă, portul lentilelor de contact, conjunctivita, keratita, irita;
- fotofobia neurologică asociată cu migrene;
- fotofobia indusă de medicamente;
- fotofobia genetică în albinism.
Ce afecțiuni pot cauza fotofobia
Cele mai frecvente cauze ale apariției fotofobiei sunt migrenele și ochii uscați.
De asemenea, există numeroase cauze suplimentare care declanșează sensibilitatea extremă a ochilor la lumină, iar acestea includ o serie de alte tulburări care afectează sistemul neurologic, funcționalitatea ochilor și sănătatea mintală.
Există mai multe afecțiuni care sunt asociate cu fotofobia, majoritatea legate de sănătatea ochilor, dar și de funcționarea sistemului nervos. Și administrarea anumitor medicamente poate contribui la declanșarea unei sensibilități anormale la lumină.
Migrenele sunt cea mai frecventă cauză a sensibilității la lumină. Fotofobia este declanșată de legătura dintre celulele oculare care detectează lumina și nervii care activează sistemul nervos. Până la 80% dintre persoanele care au migrene au și fotofobie împreună cu durerile de cap. Unii oameni manifestă sensibilitate la lumină chiar și atunci când nu percep dureri de cap.
Anumite afecțiuni ale creierului pot provoca fotofobie:
- meningita - inflamarea învelișurilor protectoare ale creierului și a măduvei spinării;
- leziuni cerebrale;
- paralizia supranucleară - o tulburare a creierului care cauzează probleme cu echilibrul, mersul și mișcarea ochilor;
- tumori în glanda pituitară;
Fotofobia este declanșată și de unele boli ale ochilor:
- uveita - umflarea interiorului ochiului;
- keratita - umflarea corneei (stratul transparent care acoperă partea colorată a ochiului);
- irita – inflamația irisului;
- cataracta – afecțiunea care opacizează cristalinul (lentila din interiorul ochiului);
- abraziunea corneei;
- conjunctivita (inflamația conjunctivei, țesutul limpede care se află deasupra părții albe a ochiului);
- deteriorarea retinei;
- blefarospasm - afecțiunea care face pleoapele să se închidă necontrolat;
- inflamarea nervilor optici.
Fotofobia se poate declanșa și la persoane diagnosticate cu afecțiuni ale sănătății mintale, cum ar fi:
- anxietate;
- depresie;
- tulburare de panică;
- tulburare bipolară;
- agorafobie - frica de a fi în locuri publice.
Semnele fotofobiei pot apărea și după intervenții chirurgicale sau procedee cu laser de remodelare a corneei.
De asemenea, anumite lungimi de undă de lumină, cum ar fi lumina albastră emisă de computer sau ecranele smartphone, cauzează cea mai mare sensibilitate.
Și administrarea unor medicamente poate provoca fotofobie:
- unele antibiotice;
- medicamente antiretenție lichid, utilizate în tratamentul insuficienței cardiace congestive, boli hepatice, boli de rinichi și alte afecțiuni;
- chinina - medicament utilizat pentru tratarea malariei.

Factori de risc
Factorii de risc pentru dezvoltarea fotofobiei sunt:
- afecțiuni ale sistemului nervos;
- leziuni ale creierului;
- infecții ale ochilor;
- administarea anumitor medicamente;
- administarea drogurilor de tip amfetamine, cocaină;
- purtarea excesivă a lentilor de contact nepotrivite.
Tratament
Tratamentul fotofobiei este concentat pe atenuarea tulburării de bază și depinde de identificarea cauzei exacte a declanșării afecțiunii.
Pentru stabilirea tratamentului eficient, este necesară efectuarea unor teste care să determine cauza dezvoltării sensibilității la lumină. Odată stabilit diagnosticul complet, medicul va recomanda următoarele variante de tratament:
- purtarea unor ochelari sau a lentilelor de contact;
- administarea unor medicamente, fie orale sau injectabile, fie picături pentru ochi;
- proceduri chirurgicale, în cazul afecțiunilor severe ale ochilor;
- profilaxie, prin evitarea mediului declanșator, fie că este vorba de alergii de mediu sau medicamente care provoacă fotofobia.
Fotofobia poate fi ameliorată și prin metode utile, cum ar fi:
- purtarea ochelarilor de soare cu polarizare;
- evitarea luminii fluorescente în favoarea luminii naturale;
- instalarea variatoarelor pentru iluminatul de interior;
- reglarea iluminării dispozitivelor cu ecrane (telefoane mobile, televizoarele, monitoare computer);
- utilizarea picăturilor de ochi hidratante, pentru a evita uscarea ochilor.
Complicații
Netratată corespunzător, sensibilitatea exagerată la lumină poate duce la complicații care includ:
- disconfort psihologic - persoanele cu fotofobie cronică pot dezvolta anxietăți și chiar depresie, din cauza izolării sociale determinate de faptul că evită locurile bine iluminate și lumina naturală;
- tulburări vizuale - lipsa expunerii la lumină poate duce la hipersensibilitate și vulnerabilitate oculară la schimbările de lumină;
- funcționalitate profesională limitată - se reduce participarea la activități obișnuite, iar munca în fața calculatorului, conducerea vehiculelor și alte activități expuse la lumină pot fi dificil de realizat.
Dacă fotofobia este cauzată de alte afecțiuni, cum ar fi glaucomul, meningita sau uveita, complicațiile derivate acestor boli pot determina reacții severe cum ar fi infecții, pierderea vederii sau deteriorare neurologică.
Prevenție
În general, fotofobia nu poate fi prevenită, dar există metode de a menține o sănătate bună a ochilor. Menținerea unui organism sănătos, în general, ajută la menținerea sănătății ochilor, iar în acest sens trebui păstrat și un program regulat controale ale ochilor.
Principalele măsuri de prevenție ale apariției fotofobiei sunt legate de contactul ochilor cu cât mai multă lumina natural în detrimental luminii provenite de la dispozitivele electronice.
Măsurile care pot reduce sau preveni fotofobia includ:
- purtarea ochelarilor de soare care reduc strălucirea soarelui;
- aportul luminii naturale în interior;
- evitarea folosirii luminii fluorescente în interior;
- reducerea intensității luminoase pe dispozitivelor electronice;
- evitarea purtării ochelarilor de soare în interior;
- folosirea lentilelor specializate care filtrează lungimile de undă problematice ale luminii.
Pentru persoanele care au experimentat fotofobia, o măsură de prevenție a reapariției este expunerea lentă la lumină pentru a crește toleranța. De ajutor poate fi folosirea becurilor care emit doar lumină verde, deoarece verdele este o lungime de undă a luminii care nu declanșează migrenă.
Bibliografie
- Delgado, Amanda. “What Causes Light Sensitivity?” Healthline, Healthline Media, 6 Oct. 2015, www.healthline.com/health/photophobia
- West, Mary. “What to Know about Photophobia.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 16 Aug. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/photophobia
- Watson, Stephanie. “What Is Photophobia?” WebMD, 28 Jan. 2017, www.webmd.com/eye-health/photophobia-facts
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Răceala la rinichi: ce este și ce trebuie să știi despre ea
„Răceala la rinichi” este o denumire populară pentru o afecțiune care, de obicei, nu este legată direct de o răceală comună, ci mai degrabă de o infecție sau inflamare a tractului urinar inferior, care poate afecta rinichii. Aceasta poate fi cauzată de expunerea prelungită la frig, in...

Hematurie (sânge în urină): cauze, simptome, tratament
Hematuria, adică prezența sângelui în urină, este un simptom care poate indica diverse afecțiuni ale tractului urinar sau ale altor sisteme din corp. Aceasta poate fi vizibilă cu ochiul liber (macrohematuria) sau detectată doar prin analize de laborator (microhematuria). Hematuria nu reprezi...

Infecțiile urinare la bărbați
Infecțiile tractului urinar sunt mai puțin frecvente la bărbați decât la femei, dar pot apărea la orice vârstă, în special atunci când sunt prezenți factori de risc. Infecțiile urinare la bărbați implică adesea tractul urinar inferior, inclusiv vezica urinară și uretra (uretrită), ...