Trombangeita obliterantă

Despre trombangeita obliterantă

Trombangeita obliterantă, cunoscută și sub numele de boala Buerger, este o afecțiune inflamatorie rară care afectează vasele de sânge, în special arterele și venele de la nivelul brațelor și picioarelor. Se caracterizează prin inflamarea și blocarea (ocluzia) ulterioară a vaselor de sânge de dimensiuni mici și medii, ceea ce duce la reducerea fluxului sangvin în zonele afectate.

Deoarece fumatul este strâns legat de dezvoltarea și progresia trombangeitei obliterante, eforturile de prevenire se concentrează pe renunțarea definitivă la fumat. 

Prognosticul pentru persoanele cu trombangeită obliterantă variază în funcție de factori precum gradul de afectare a vaselor de sânge, răspunsul la tratament și dacă se reușește sau nu renunțarea la fumat. Fără intervenție, boala poate progresa și poate duce la complicații grave, cum ar fi amputarea membrelor.

Factori de risc

Principalul factor de risc pentru trombangeita obliterantă este fumatul sau alte forme de consum de tutun. Însă, mai mulți alți factori pot crește, de asemenea, riscul de a dezvolta această afecțiune sau pot contribui la evoluția acesteia:

• vârsta și sexul - trombangeita obliterantă afectează în mod obișnuit adulții tineri sau de vârstă mijlocie, cu cea mai mare incidență între 20 și 40 de ani; boala este mai frecventă la bărbați decât la femei, deși motivele pentru această disparitate de gen nu sunt pe deplin cunoscute;
• factori genetici - este posibil să existe o predispoziție genetică la trombangeita obliterantă, deoarece această afecțiune pare să apară mai frecvent la anumite grupuri etnice, cum ar fi persoanele de origine asiatică sau din Orientul Mijlociu; factorii genetici pot influența susceptibilitatea unui individ de a dezvolta boala sau răspunsul acestuia la factorii declanșatori de mediu, cum ar fi fumatul;
• factori de mediu - expunerea la toxine sau poluanți din mediul înconjurător, cum ar fi anumite substanțe chimice sau metale grele, poate contribui la dezvoltarea trombangeitei obliterante sau poate exacerba simptomele la persoanele deja predispuse la această afecțiune;
• alte afecțiuni medicale - anumite afecțiuni medicale pot crește riscul de apariție a trombangeitei obliterante sau pot agrava simptomele acesteia; aceste afecțiuni includ boli autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă sau lupusul, dar și afecțiuni inflamatorii precum boala Crohn sau colita ulcerativă;
• infecții - infecțiile, în special cele care afectează vasele de sânge sau provoacă inflamații, pot juca un rol în dezvoltarea sau progresia trombangeitei obliterante, deși relația dintre infecții și boală nu este pe deplin înțeleasă.

Diagnosticare

Trombangeita obliterantă este diagnosticată în mod obișnuit de un medic specialist în chirurgie vasculară sau un reumatolog. Diagnosticul se bazează pe o combinație de anamneză medicală, examinare fizică și teste de diagnosticare:

• antecedente medicale - medicul va întreba despre simptome, factori de risc (cum ar fi consumul de tutun) și orice antecedente medicale relevante;
• examinare fizică - se va efectua un examen fizic amănunțit pentru a evalua semnele și simptomele asociate cu trombangeita obliterantă; acest lucru poate include examinarea pulsului în brațe și picioare, evaluarea modificărilor cutanate și evaluarea semnelor de reducere a fluxului sangvin;
• ecografie Doppler - utilizează ultrasunete pentru a crea imagini ale fluxului sangvin în artere și vene; acest test non-invaziv poate ajuta la evaluarea fluxului sangvin și la identificarea oricăror blocaje sau anomalii în vasele de sânge;
• angiografie - este o procedură de diagnosticare care presupune injectarea unei substanțe de contrast în fluxul sangvin și realizarea de imagini cu raze X (angiograme) ale vaselor de sânge; acest test poate oferi informații detaliate despre structura și funcția arterelor și venelor, ajutând la identificarea zonelor de blocaj sau de îngustare;
• teste de sânge - pot fi efectuate teste de sânge pentru a evalua markerii de inflamație, cum ar fi proteina C reactivă și rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH); aceste teste pot ajuta la susținerea diagnosticului de trombangeită obliterantă și la excluderea altor afecțiuni cu simptome similare;
• indicele gleznă-braț - este un test simplu, neinvaziv, care compară măsurătorile tensiunii arteriale la nivelul brațelor și picioarelor, pentru a evalua boala arterială periferică și pentru a determina gravitatea obstrucției fluxului sangvin;
• biopsie (rareori) - în unele cazuri, se poate efectua o biopsie a vaselor de sânge afectate, pentru a confirma diagnosticul de trombangeită obliterantă; cu toate acestea, acest lucru se face mai rar și, de obicei, este rezervat pentru cazurile în care diagnosticul este incert.

Prevenţie

Prevenirea trombangeitei obliterante se bazează, în primul rând, pe minimizarea sau eliminarea factorilor de risc, în special a consumului de tutun, și pe adoptarea unui stil de viață sănătos, pentru a promova sănătatea vasculară. Iată câteva strategii de prevenire a trombangeitei obliterante:

• renunțarea la fumat - deoarece consumul de tutun este cel mai important factor de risc pentru trombangeitei obliterante, renunțarea la fumat și evitarea altor forme de tutun (cum ar fi tutunul de mestecat sau țigările electronice) este esențială pentru prevenire; fumătorii ar trebui să caute sprijin din partea medicilor, a programelor de renunțare la fumat sau a grupurilor de sprijin pentru a renunța cu succes la fumat;
• evitarea fumatului pasiv - limitați expunerea la fumatul pasiv, deoarece fumatul pasiv poate crește, de asemenea, riscul de trombangeită obliterantă și alte boli cardiovasculare;
• alegerea unui stil de viață sănătos - adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la reducerea riscului de trombangeită obliterantă și de alte afecțiuni vasculare; aceasta include menținerea unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, precum și o activitate fizică regulată, controlul greutății și tehnici de gestionare a stresului;
• exerciții fizice regulate - angajați-vă într-o activitate fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, înotul, ciclismul sau alte forme de exerciții aerobice, pentru a promova sănătatea cardiovasculară și a îmbunătăți circulația;
• gestionarea afecțiunilor cronice - gestionarea adecvată a afecțiunilor medicale subiacente, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială sau colesterolul ridicat, poate ajuta la prevenirea trombangeitei obliterante și la reducerea riscului de complicații; acest lucru poate implica gestionarea medicamentelor, modificări ale stilului de viață și monitorizarea regulată a nivelului de zahăr din sânge, a tensiunii arteriale și a colesterolului;
• evitarea traumatismelor sau a leziunilor - luați măsuri de precauție pentru a preveni traumatismele sau rănile la nivelul mâinilor și picioarelor, deoarece traumatismele fizice pot declanșa inflamația și exacerba simptomele de trombangeită obliterantă;
• controale regulate de sănătate - efectuați controale de sănătate regulate pentru a monitoriza sănătatea vasculară, pentru a depista factorii de risc și pentru a detecta orice semne timpurii de boală vasculară;
• conștientizarea simptomelor - fiți conștienți de semnele și simptomele trombangeitei obliterante, cum ar fi durere, amorțeală, furnicături sau modificări ale culorii sau temperaturii pielii la nivelul mâinilor și picioarelor; solicitați asistență medicală promptă în cazul apariției unor simptome îngrijorătoare;
• evitarea drogurilor ilicite - în special a celor care pot constrânge vasele de sânge sau pot contribui la deteriorarea vasculară, poate ajuta, de asemenea, la prevenirea trombangeitei obliterante.