Xantoame

Despre xantoame

Xantoamele sunt depozite de grăsime care se formează sub piele și sunt adesea asociate cu niveluri crescute de lipide (colesterol și trigliceride) în sânge. Aceste excrescențe sunt, în general, gălbui și pot apărea oriunde pe corp, deși sunt cel mai frecvent întâlnite pe pleoape, coate, genunchi, tendoane și fese. Xantoamele sunt de obicei moi sau ferme la atingere și nu sunt dăunătoare, dar prezența lor indică adesea o afecțiune subiacentă, cum ar fi o tulburare a metabolismului lipidic.

Tipuri de xantoame

Există mai multe tipuri de xantoame cutanate:

• xantoame eruptive - apar sub formă de umflături mici, roșu-gălbui, în principal pe fese, umeri, brațe și picioare; acestea sunt de obicei asociate cu niveluri foarte ridicate de trigliceride și pot apărea brusc;
• xantoame tuberoase - formează noduli sau umflături mai mari deasupra articulațiilor, cum ar fi genunchii și coatele; acestea sunt adesea asociate cu niveluri ridicate de colesterol;
• xantoame tendinoase - sunt noduli duri care se dezvoltă pe tendoane, în special pe tendonul lui Ahile și pe tendoanele mâinilor; acestea sunt puternic asociate cu niveluri ridicate de colesterol, adesea observate în tulburările genetice ale lipidelor, cum ar fi hipercolesterolemia familială;
• xantoame plane - acestea sunt leziuni plate sau ușor ridicate care pot apărea oriunde pe corp, dar afectează adesea palmele, fața și gâtul; acestea sunt de obicei asociate cu tulburări lipidice mai severe sau boli hepatice;
• xantelasma - acesta este cel mai frecvent tip de xantom și apare sub formă de plăci gălbui pe pleoape; deși poate fi legat de colesterolul ridicat, uneori apare și la persoanele cu niveluri normale de lipide;
• xantom veruciform - un tip mai rar, întâlnit de obicei în cavitatea bucală sau pe suprafețele mucoase; de obicei, nu are legătură cu nivelurile de lipide și poate fi asociat cu inflamația localizată a țesuturilor.

Factori de risc

Principalii factori de risc pentru apariția xantoamelor includ:

• colesterolul și trigliceridele ridicate - persoanele cu hiperlipidemie, inclusiv hipercolesterolemia familială (o tulburare genetică), prezintă un risc crescut;
• diabetul gestionat necorespunzător poate duce la niveluri crescute de lipide, contribuind la formarea xantoamelor;
• bolile hepatice - afecțiuni precum ciroza biliară primară pot cauza probleme ale metabolismului lipidic care duc la apariția xantoamelor;
• hipotiroidismul - nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni pot duce la creșterea colesterolului, crescând riscul de xantom;
• obezitatea și dieta restrictivă - dietele bogate în grăsimi saturate și colesterol cresc probabilitatea dezechilibrelor lipidice care pot duce la xantom.

Diagnosticare

Xantomul este diagnosticat, de obicei, de un dermatolog sau de un medic generalist în timpul unei examinări clinice (fizice) pe baza leziunilor cutanate gălbui caracteristice. În unele cazuri, se poate efectua o biopsie (îndepărtarea și examinarea microscopică a unei mici bucăți de țesut) pentru a confirma diagnosticul prin examinarea celulelor din conținutul lipidic.

Principalele teste și investigații utilizate pentru a evalua xantomul includ:

• analiza de sânge a profilului lipidic - măsoară nivelurile de colesterol și trigliceride pentru a identifica tulburările lipidice subiacente, cum ar fi hiperlipidemia;
• testul/nivelul de glucoză din sânge - utilizat pentru a verifica dacă există diabet, care este un factor de risc pentru xantom;
• teste ale funcției hepatice - pentru a identifica orice afecțiuni hepatice subiacente, precum colangita biliară primară;
• teste ale funcției tiroidiene - pentru a exclude hipotiroidismul, care poate asocia niveluri ridicate de colesterol.

Prevenție

Prevenirea xantoamelor implică, în primul rând, gestionarea afecțiunilor de bază care provoacă dezechilibre lipidice:

• controlul nivelului de colesterol și trigliceride - acest lucru se poate realiza prin medicamente hipolipemiante și prin adoptarea unei diete sărace în grăsimi, bogată în fructe, legume și cereale integrale;
• activitatea fizică regulată - exercițiile fizice ajută la menținerea unor niveluri sănătoase de lipide și a sănătății cardiovasculare generale;
• gestionarea afecțiunilor subiacente - gestionarea adecvată a unor afecțiuni precum diabetul, hipotiroidismul și bolile hepatice este esențială pentru prevenirea anomaliilor lipidice care pot duce la formarea xantomului;
• evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, care pot agrava tulburările lipidice și riscurile cardiovasculare;
• monitorizarea consecventă a nivelului lipidelor sanguine și abordarea/tratarea oricăror afecțiuni metabolice subiacente sunt esențiale pentru prevenirea xantomelor.