Antivirale: ce sunt, indicaţii, contraindicaţii

Cum funcţionează antiviralele

Antiviralele acționează prin întreruperea etapelor esențiale ale ciclului de viață viral - pătrunderea în celulele gazdă, replicarea materialului genetic, asamblarea și eliberarea particulelor virale - fără a afecta celulele umane.

Unele antivirale împiedică virusurile să se atașeze sau să pătrundă în celulele sănătoase, blocând receptorii virali și îngreunând infectarea. Altele inhibă replicarea virală, prin blocarea unor enzime esențiale implicate în copierea materialului genetic al virusului.

Există și antivirale care opresc asamblarea particulelor virale sau împiedică eliberarea acestora din celulele infectate, întrerupând astfel răspândirea infecției. Unele tratamente stimulează sistemul imunitar, fie prin activarea răspunsului antiviral al celulelor, fie prin facilitarea recunoașterii și eliminării virusurilor de către sistemul imun. De asemenea, cercetările actuale vizează antivirale care nu atacă virusul în mod direct, ci proteinele umane de care acesta are nevoie pentru a se multiplica, reducând astfel riscul de apariție a rezistenței. Aceste mecanisme sunt eficiente mai ales dacă antiviralele sunt administrate în fazele incipiente ale infecției, înainte ca virusul să atingă un nivel ridicat în organism.

Când este recomandată utilizarea antiviralelor

Administrarea de medicamente antivirale este recomandată în următoarele situaţii:

• cât mai devreme posibil după infectare - în cazul gripei, administrarea antiviralelor în termen de 48 de ore de la apariția simptomelor oferă cele mai mari beneficii (scurtarea duratei bolii și reducerea complicațiilor) în special pentru persoanele cu risc ridicat, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu boli cronice; în cazul altor infecții virale (de exemplu: herpes, zona zoster), antiviralele sunt cele mai eficiente atunci când sunt administrate din timp, ideal în câteva zile de la apariția simptomelor;
• la populațiile cu risc ridicat sau vulnerabile - tratamentul cu medicamente antivirale este recomandat chiar și atunci când începe după 48 de ore în cazul copiilor foarte mici, adulților cu vârsta de peste 65 de ani, femeilor însărcinate, persoanelor cu afecțiuni precum astm, diabet, boli cardiace, cancer, imunosupresie;
• în timpul unei boli severe sau progresive - pacienții spitalizați sau cei care prezintă complicații beneficiază de terapie antivirală chiar dacă se prezintă după perioada obișnuită de 48 de ore; în infecții precum COVID-19, prescrierea antiviralelor în stadiu incipient - în termen de 5 zile de la debutul simptomelor - poate reduce riscul de spitalizare la adulții cu risc ridicat;
• ca parte a terapiei supresive cronice - în infecțiile de lungă durată (de exemplu: herpes, HIV) utilizarea continuă sau periodică a antiviralelor ajută la suprimarea activității virale, la reducerea simptomelor și la minimizarea transmiterii, necesitând în același timp respectarea strictă a tratamentului pentru a evita apariția rezistenței.

Cum se utilizează antiviralele

Antiviralele se găsesc sub formă de comprimate (pastile) sau lichide orale (cele mai frecvente), creme, unguente sau picături oftalmice, pulberi inhalabile, injecții intramusculare sau perfuzii intravenoase. Acestea sunt prescrise și administrate în mai multe moduri diferite, în funcție de virusul tratat și de gravitatea acestuia:

• pentru infecții acute (de exemplu: gripă, COVID-19) - tratamentul precoce se începe, de obicei, în termen de 1-2 zile de la debutul gripei sau în termen de 5 zile de la debutul COVID-19 (oferă cele mai bune rezultate, reducând durata simptomelor și riscul de spitalizare);
• pentru infecții cronice (de exemplu: HIV, hepatită, herpes) - de obicei, face parte dintr-un regim zilnic sau programat (de exemplu: injecție lunară sau pastile de mai multe ori pe zi);
• pentru profilaxie (prevenirea după expunere) - anumite antivirale sunt recomandate după expunere pentru a preveni infecția dacă sunt inițiate din timp (de exemplu: în termen de 48 de ore pentru gripă, 72 de ore pentru HIV);
• în cazuri spitalizate sau severe - chiar dacă perioada tipică de administrare a trecut, pacienții spitalizați sau cei cu complicații pot beneficia în continuare de terapia antivirală;
• adaptarea la virus și la profilul pacientului - terapiile eficiente pentru un virus nu funcționează adesea pentru altul.

Care sunt efectele adverse posibile ale antiviralelor

Efectele secundare frecvente și grave asociate medicamentelor antivirale cuprind:

• simptome gastrointestinale - greață, vărsături, diaree, tulburări stomacale - frecvent raportate în cazul multor antivirale;
• dureri de cap, amețeli, slăbiciune, oboseală - tipice în cazul agenților precum antivirale pentru herpes și HIV;
• reacții cutanate - erupții cutanate, urticarie (posibile atât în cazul antiviralelor acute, cât și al celor cronice);
• modificări ale dispoziției sau comportamentului - confuzie, agitație, halucinații, rareori convulsii sau chiar comă (raportate la doze mai mari sau în cazul insuficienței renale);
• dificultăți de somn sau probleme de concentrare - observate în special în cazul anumitor antivirale pentru HIV;
• probleme renale sau hepatice - pot apărea leziuni renale, enzime hepatice crescute sau inflamație hepatică, în special la pacienții vulnerabili;
• anomalii sanguine - anemie, trombocitopenie sau modificări ale numărului de celule sanguine sunt posibile cu unele antivirale cronice;
• reacții alergice severe sau cutanate - de la urticarie ușoară până la forme mai severe, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson;
• modificări ale lipidelor sanguine sau ale greutății - observate în cazul unor regimuri terapeutice împotriva HIV;
• pierderea masei osoase sau acidoză - rare, dar semnificative în cazul anumitor antivirale cronice.