Beneficiile vaccinării antigripale: ce trebuie să știi despre acestea

Ce este vaccinarea antigripală și cum funcționează

Vaccinarea antigripală este cea mai cunoscută și eficientă metodă de prevenire a formelor severe de gripă și a complicațiilor pe care le poate determina. Deși vaccinul nu elimină complet riscul de îmbolnăvire, numeroase studii au demonstrat faptul că persoanele vaccinate au șanse mai mici de a dezvolta forme grave ale bolii și necesită mai rar internare.

Vaccinul antigripal este un preparat biologic, conceput pentru a învăța sistemul imunitar să recunoască și să combată virusurile gripale înainte ca acestea să provoace boala. Altfel spus, vaccinul pregătește organismul pentru o posibilă întâlnire cu virusul, fără a produce boala.

Virusurile gripale care infectează oamenii aparțin în principal tipurilor A și B. Acestea sunt responsabile de epidemiile sezoniere, care apar în fiecare toamnă și iarnă. Din cauza modificărilor genetice frecvente ale virusurilor, compoziția vaccinului este actualizată în fiecare an.

Vaccinurile antigripale utilizate în prezent nu conțin virus viu capabil să producă boala. Din acest motiv, vaccinarea nu poate provoca gripă. Unele persoane pot prezenta reacții ușoare după administrare, precum durere la locul injectării sau o stare de oboseală trecătoare, însă aceste simptome reprezintă răspunsul normal al sistemului imunitar și nu infecția gripală.

Vaccinarea nu înseamnă însă că organismul este imediat protejat împotriva îmbolnăvirii. În general, corpul are nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a produce suficienți anticorpi, iar din acest motiv medicii recomandă vaccinarea înainte de începerea sezonului gripal.

Cine are cel mai mult de câștigat de pe urma vaccinării antigripale

Vaccinarea este recomandată aproape tuturor persoanelor cu vârsta de peste șase luni. Există însă și categorii pentru care beneficiile sunt și mai importante, deoarece riscul de complicații este considerabil mai mare.

• Persoanele cu vârsta peste 65 de ani

Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar își pierde treptat din eficiență și reacție. Din acest motiv, persoanele în vârstă dezvoltă mai frecvent pneumonii, insuficiență respiratorie sau agravarea bolilor cardiovasculare după o infecție gripală. Vaccinarea reduce semnificativ probabilitatea de spitalizare și de apariție a complicațiilor severe.

• Copiii mici și adolescenții

Copiii fac parte din principala categorie care transmite virusul gripal în colectivități. Grădinițele și școlile sunt comunitățile care facilitează răspândirea rapidă a virusului, iar un copil bolnav poate transmite infecția întregii familii. Vaccinarea reduce riscul de îmbolnăvire și de apariție a unor complicații precum otita, pneumonia sau, în cazuri rare, afectarea sistemului nervos. Totodată, copiii vaccinați lipsesc mai rar de la școală și au nevoie de mai puține consultații medicale.

• Femeile însărcinate

În timpul sarcinii apar modificări ale sistemului imunitar, ale aparatului respirator și ale sistemului cardiovascular care cresc vulnerabilitatea față de infecțiile virale. Vaccinarea în timpul sarcinii oferă un dublu beneficiu. Mama este protejată împotriva formelor severe de boală, iar anticorpii produși sunt transferați prin placentă către făt. Astfel, nou-născutul beneficiază de o protecție parțială în primele luni de viață, înainte de a putea fi vaccinat.

• Persoanele cu boli cronice

Pacienții care suferă de diabet zaharat, boli cardiovasculare, afecțiuni pulmonare cronice, boli renale, hepatice sau neurologice prezintă un risc crescut de complicații după gripă. O simplă infecție gripală poate destabiliza sau agrava afecțiuni care până atunci erau ținute sub control. De exemplu, la persoanele cu insuficiență cardiacă poate apărea agravarea simptomelor, iar la pacienții cu diabet controlul glicemiei devine mai dificil.

• Personalul medical și persoanele cu expunere comunitară mare

Medicii, asistenții medicali, farmaciștii, profesorii, educatorii, angajații din transportul public sau cei care lucrează în relații cu publicul intră zilnic în contact cu un număr mare de persoane. Vaccinarea reduce riscul ca aceștia să se îmbolnăvească și, în același timp, limitează scade riscul de transmitere a virusului către pacienți, colegi sau membrii familiei.

Siguranța și posibile reacții după vaccinarea antigripală

Vaccinurile antigripale utilizate în prezent au un profil de siguranță foarte bine studiat. Înainte de autorizare, acestea sunt evaluate prin studii clinice riguroase, iar după introducerea în utilizare continuă să fie monitorizate permanent de autoritățile de reglementare.

Cele mai frecvente reacții apar la locul injectării și includ durere ușoară, sensibilitate, roșeață sau o mică umflătură. Aceste manifestări dispar, de regulă, în una sau două zile și nu necesită tratament special.

Unele persoane pot prezenta oboseală, dureri musculare, febră ușoară sau stare generală de disconfort. Aceste simptome reprezintă răspunsul normal al sistemului imunitar și indică faptul că organismul reacționează la vaccin.

Mulți oameni cred că vaccinul provoacă gripa deoarece apar aceste manifestări la scurt timp după administrare. În realitate, vaccinurile injectabile conțin virusuri inactivate sau doar fragmente ale acestora și nu pot provoca gripa.

Există și situații în care o persoană se infectează cu virusul gripal înainte ca organismul să dezvolte anticorpi sau contactează un alt virus respirator în perioada imediat următoare vaccinării. Aceste situații pot crea impresia că vaccinul a produs boala, însă mecanismul este diferit.

Reacțiile alergice severe sunt extrem de rare, dar orice vaccinare se realizează în condiții care permit intervenția medicală rapidă, dacă este necesar.

Recomandări înainte și după vaccinarea antigripală

Vaccinarea nu necesită o pregătire specială, însă câteva recomandări simple pot contribui la desfășurarea în cele mai bune condiții.

Înainte de vaccinare este indicat ca persoana să informeze medicul despre eventualele boli cronice, tratamentele urmate, alergiile cunoscute sau reacțiile apărute la vaccinări anterioare. Aceste informații permit alegerea celei mai potrivite conduite medicale.

Dacă există o boală acută însoțită de febră, vaccinarea este de regulă amânată până la vindecare. O răceală ușoară, fără febră, nu reprezintă întotdeauna o contraindicație, însă decizia finală aparține medicului.

După administrarea vaccinului este recomandată hidratarea corespunzătoare și reluarea activităților obișnuite, dacă starea generală este bună. Durerea locală poate fi ameliorată prin mișcarea ușoară a brațului și, dacă este necesar, prin administrarea medicamentelor recomandate de medic.

În primele 24-48 de ore este bine să fie monitorizate eventualele reacții locale sau generale. În majoritatea cazurilor acestea dispar spontan și nu necesită tratament special.

Dacă apar dificultăți de respirație, umflarea feței sau alte manifestări care pot sugera o reacție alergică severă, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale. Astfel de situații sunt însă foarte rare.

Când este recomandat să consulți un medic

Deși vaccinarea antigripală este o procedură de rutină, în anumite situații este recomandată o evaluare medicală înainte de administrarea vaccinului.

Este indicat să consulți un medic dacă:

• ai o boală cronică și dorești să afli care este momentul optim pentru vaccinare;
• urmezi tratamente care influențează sistemul imunitar;
• ai avut în trecut reacții alergice severe la medicamente sau vaccinuri;
• nu ești sigur(ă) dacă vaccinul este recomandat în cazul tău;
• ai prezentat reacții care persistă mai multe zile după vaccinare;
• faci parte dintr-o categorie cu risc crescut și dorești recomandări personalizate privind prevenția.

Medicul poate evalua istoricul tău medical, poate identifica eventualele contraindicații și îți poate recomanda schema de vaccinare potrivită, în funcție de vârstă, starea de sănătate și factorii de risc.