Colecistectomia laparoscopică: procedura modernă pentru eliminarea pietrelor la fiere

Ce este vezica biliară
Vezica biliară sau colecistul este un organ de forma și dimensiunea unei pere mici și reprezintă un rezervor temporar de stocare a bilei. Aceasta este situată pe fața inferioară a ficatului. Vezica biliară comunică cu ficatul prin căile biliare de unde primește bila pe care o păstrează până când organismul are nevoie de ea pentru a digera alimentele grase, bila fiind atunci eliberată în duoden.
Ce este colecistectomia laparoscopică?
Colecistectomia este o procedură chirurgicală care are ca scop extirparea veziculei biliare (colecistul sau fierea). Intervenția se poate realiza prin metoda clasică sau cea laparoscopică. Procedura clasică implică efectuarea unei incizii de 10-20 centimetri în partea superioară dreaptă sau pe linia mediană (centrală) a abdomenului urmată de localizarea și extirparea colecistului. Uneori, această incizie poate fi prelungită și mai mult în funcție de gradul dificultății operației. La final această plagă chirurgicală este închisă prin sutură.
Colecistectomia laparoscopică este o procedură chirurgicală minim invazivă pentru extirparea veziculei biliare. Aceasta se realizează prin 3-4 miniincizii de 3-10 mm prin care se introduc instruumentele de lucru cu ajutorul cărora se realizează colecistectomia. La final, aceste incizii sunt suturate și se obține un rezultat funcțional și estetic superior inciziei clasice. De la începutul anilor 1990, această metodă a înlocuit, treptat, intervenția clasică, fiind considerată astăzi drept „gold-standard” în tratamentul patologiei colecistului.
Colecistectomia laparoscopică este indicată în prezent pentru tratamentul litiazei veziculare simptomatice, colecistitei acute sau cronice, colecistitei alitiazice și a polipilor vezicii biliare.
Acest tip de colecistectomie reprezintă astăzi metoda standard de abordare a intervenției, asigurând o refacere mai rapidă postoperatorie, prin scaderea complicațiilor la nivel de plagă, dar și un aspect mult îmbunătățit, din punct de vedere cosmetic, în comparație cu metoda clasică.
Când este indicată intervenția chirurgicală?
Cea mai frecventă afecțiune care indică efectuarea unei colecistectomii laparoscopice este litiaza biliară, cunoscută popular sub numele de „pietre la fiere”. Litiază biliară, sau, în termeni medicali, calculi biliari, apare atunci când bila din colecist se întărește și formează o substanță solidă, care capătă consistența unei pietre. Calculii pot bloca fluxul de bilă din vezica biliară către sistemul digestiv. Acest blocaj provoacă colecistită sau inflamația vezicii biliare. Calculii biliari se pot deplasa și în alte părți ale corpului și pot cauza alte complicații medicale importante (icter, colangită, pancreatită, ocluzie intestinală).
Calculii biliari pot fi de mai multe tipuri, dar cei mai frecvenți sunt calculii de colesterol, de culoare galbenă și cei pigmentari, de culoare neagră, formați pe fondul excesului de bilirubină din bilă.
Extirparea vezicii biliare este luată în considerare pentru persoanele care au pietre la fiere și care prezintă simptome specifice.
Simptomele calculilor biliari includ:
- greață și vărsături;
- gust amar în gură;
- durere în partea dreaptă a abdomenului care poate ajunge la spate sau umăr;
- meteorism abdominal;
- indigestie în special pentru alimentele grase;
- febră, frison;
- tegumente galbene (icter).
Colecistectomia laparoscopică poate fi luată în considerare în următoarele situații medicale:
- calculi biliari în vezica biliară (colelitiază);
- inflamația vezicii biliare (colecistită);
- inflamația pancreasului (pancreatită) cauzată de calculii biliari;
- icter mecanic cauzat de calculii biliari migrați și inclavați în canalul biliar – în asociere cu proceduri endoscopice de extragere a acestor calculi;
- inflamația vezicii biliare fără calculi biliari (colecistită alitizică);
- polipi mari prezenți în vezica biliară.
Colecistectomia laparoscopică este recomandată femeilor însărcinate doar după punerea în balanță a riscurilor și beneficiilor atât pentru mamă, cât și pentru făt.
Cum se stabilește diagnosticul?
Cel mai important pas este realizarea unui tablou clinic al fiecărui pacient prin consultația efectuată de către medicul chirurg. Ulterior, în funcție de evaluarea clinică inițială, se vor efectua teste de sânge și imagistice sau se vor solicita consultații în alte specialități medicale (gastroenterologie, cardiologie, pneumologie, etc.).
Metodele de diagnostic includ:
- ecografia abdominală: este metoda imagistică cea mai folosită prin care se pot vizualiza calculi cu dimensiuni de peste 2 mm;
- examinarea RM (rezonanță magnetică) identifică cu precizie calculii biliari , dar și alte afecțiuni posibile ale organelor din jur (ficat, pancreas). Utilizarea secvenței de colangio-RM realizează o adevărată hartă a arborelui biliar și poate vizualiza calculi dezvoltați sau migrați chiar și în interiorul ficatului.
- Examenul computer tomograf (CT) sau radiografia abdominală pe gol nu sunt metode de primă intenție în diagnostic și nu pot diagnostica decât calculii care au conținut ridicat de calciu, adică sunt radio-opaci.
Cum te pregătești pentru intervenție?
Persoana asupra căreia va fi efectuată intervenția:
- trebuie să efectueze o evaluare preanestezică de către un medic ATI;
- nu trebuie să mănânce sau să bea cu 8 ore înainte de procedură;
- nu trebuie să mai ia anticoagulante cu minim 2-3 zile înainte de operație, conform recomandărilor medicului;
- trebuie să anunțe medicul dacă ia orice tratament medicamentos pentru alte afecțiuni;
- trebuie să informeze medicul cu privire la orice tip de alergii.
Cum se desfășoară intervenția chirurgicală?
Colecistectomia laparoscopică este una dintre cele mai frecvent efectuate intervenții chirurgicale la nivel mondial și este relativ sigură. Durata intervenției este de aproximativ 1 - 2 ore.
Intervenția chirurgicală se efectuează sub anestezie generală. Pe durata intervenției sunt monitorizate funcțiile vitale și fluxul de substanțe anestezice de către medicul anestezist.
Medicul chirurg va efectua incizii mici la nivelul abdomenului plasate în funcție de stilul de operare al fiecăruia. În general, în cazul colecistectomiei laparoscopice se realizează o primă incizie la nivelul ombilicului prin care se introduce în abdomen un laparoscop – un tub subțire (5-10 mm) cu o camera video la capăt, ce permite proiectarea imaginilor din abdomen pe un monitor la o rezoluție și o calitate optică îmbunătățită (imaginea din exterior este de aproximativ 10 ori mai mare decât cea reală, ceea ce permite observarea mai bună a unor detalii anatomice). Avantajul este că astfel poate fi vizualizată și explorată întreagă cavitate abdominală, nu doar vezica biliară.
Chirurgul introduce ulterior prin alte 2-3 mici incizii instrumente de lucru cu care efectuează deconectarea și disecția colecistului din locul unde este situat sub ficat și, ulterior, extragerea acestuia în afara abdomenului. Operația de colecistectomie laparoscopică înseamnă extragerea vezicii biliare și a pietrelor aflate în interiorul acesteia. Odată ce intervenția este finalizată, se face un control al cavității abdominale, se îndepărtează laparoscopul și instrumentele utilizate și sunt suturate inciziile. De cele mai multe ori nu este necesară plasarea de tuburi de dren sau sondă urinară la finalul operației.
Dacă apar complicații în timpul colecistectomiei laparoscopice, medicul chirurg poate decide să treacă la operația de colecistectomie deschisă pentru a rezolva în siguranță problemele apărute.
După procedură
Echipa medicală se va asigura că persoana se trezește din anestezie fără complicații și că pulsul, tensiunea arterială și capacitatea respiratorie sunt în regulă. Pacientul este monitorizat timp de 4 până la 6 ore în camera de supraveghere postoperatorie și i se administrează analgezice și alte medicamente simptomatice. Ulterior, pacientul ajunge pe secția de chirugie, în rezervă, unde este încurajat să se mobilizeze singur, să mănânce și să bea în limita toleranței. Majoritatea pacienților supuși operației de colecistectomie laparoscopică pot fi externați a doua zi dacă starea lor este bună.
Avantaje, riscuri și complicații
Avantajele colecistectomiei laparoscopice
Procedura laparoscopică are următoarele avantaje:
- recuperare mai rapidă după intervenție;
- revenirea la activitățile obișnuite este mai ușoară;
- aspect estetic îmbunătățit, prezența unor cicatrici de mici dimensiuni;
- cantitate redusă de medicamente contra durerii administrate postoperator;
- prezintă un risc mai redus de apariție a unor complicații;
- timp de spitalizare mai scurt.
Riscurile și complicațiile colecistectomiei laparoscopice
Ca orice intervenție chirurgicală, o colecistectomie laparoscopică implică unele riscuri și complicatii, dar acestea pot apărea foarte rar:
- hemoragie prin lezarea parenchimului hepatic sau a vaselor de sânge din jur (artera hepatică, vena portă, vasele de la nivelul epiploonului sau stomacului);
- afectarea căilor biliare având consecințe chirurgicale importante: scurgere de bilă în cavitatea abdominală, icter prin leziuni la nivelul căilor biliare principale, leziuni ce se pot manifesta prin febră, greață, durere abdominală;
- leziuni ale organelor înconjurătoare: ficat, stomac, duoden, intestin gros, ce pot duce la inflamație și infecție până la peritonită în abdomen;
- complicații specifice unei anestezii generale;
- complicații din cauza unor afecțiuni preexistente ale pacientului: afecțiuni cardiace (aritmii, puseu de hipertensiune, infarct miocardic), afecțiuni renale, tromboză venoasă profundă pe fondul unei insuficiențe venoase netratate;
- declanșarea precoce a travaliului sau avort.
Recuperarea pacientului
De obicei, este nevoie de aproximativ 7 - 10 zile pentru a putea reveni la activitățile normale.
Fără complicații, persoana ar putea conduce și mânca în mod normal într-o zi sau două după intervenția chirurgicală. De obicei, se poate întoarce la locul de muncă și la viață de zi cu zi în aproximativ o săptămână, atât timp cât acestea nu implică activități fizice. Este posibil să aibă nevoie de o săptămâna sau două înainte de a fi activ fizic sau sexual.
Dacă ai trecut printr-o colecistectomie laparoscopică, în perioada de recuperare este necesar:
- să eviți ridicarea unor greutăți pentru aproximativ o lună de zile;
- să te hidratezi suficient;
- să te mobilizezi în fiecare zi și să efectuezi plimbări;
- să consumi alimente bogate în fibre pentru a ajuta la mișcările intestinului;
- să eviți consumul de alimente bogate în grăsimi;
- să urmezi instrucțiunile personalului medical cu privire la îngrijirea locală și administrarea de medicamente.
Efectele secundare ale intervenției chirurgicale includ:
- reacții adverse imediat post-anestezice: greață, cefalee, confuzie;
- durere în locurile în care au fost efectuate inciziile;
- durere la nivelul umărului din cauza gazului folosit pentru a umfla abdomenul;
- flatulență și balonare;
- diaree sau constipație;
- dificultate în digerarea grăsimii în timp ce organismul se obișnuiește să funcționeze fără vezica biliară– acest lucru se poate traduce prin scaune moi și flatulență.
Efectele secundare ale unei colecistectomii laparoscopice dispar de la sine în câteva zile sau săptămâni.
Concluzie
Colecistectomia laparoscopica este o metoda chirurgicala minim invaziva utilizata astazi pe scara larga pentru rezolvarea unei probleme medicale cu potential mare de complicații si care efectuată la timp comporta riscuri minime.
Referințe suplimentare:
Cleveland Clinic. “Laparoscopic Cholecystectomy (Gallbladder Removal)”. Cleveland Clinic., 2021.
https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/7017-laparoscopic-cholecystectomy-gallbladder-removal. Accesat in 05.08.2021.
Hassler,Kenneth R.; Jason T. Collins; Ken Philip; Mark W. Jones. “Laparoscopic Cholecystectomy.” NCBI, 2021,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448145/. Accesat in 05.08.2021.
Shiel, William. “Is Laparoscopic Cholecystectomy Major Surgery?.” Medicinenet, 2020,
https://www.medicinenet.com/is_laparoscopic_cholecystectomy_major_surgery/article.htm. Accesat in 05.08.2021.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Implantarea stimulatorului cardiac: indicații, procedura, întrebări frecvente
Implantarea unui stimulator cardiac reprezintă o metodă de tratare a unor afecțiuni ale inimii care nu răspund la administrarea medicamentelor specifice. În cele ce urmează, vă prezentăm în ce constă procedura de implantare a unui stimulator cardiac. Ce este un stimulator cardiac...

Complexitatea chirurgiei cardiace
În ultimele decenii s-au realizat progrese impresionante în chirurgia cardiovasculară. Corectarea majorității leziunilor și anomaliilor a devenit posibilă. Descoperă afecțiunile care pot fi soluționate prin chirurgia cardiovasculară, precum și beneficiile intervenției minim invazive...

Implantul de proteză peniană: cum funcționează și cât de sigur este?
În cadrul Spitalului MedLife Medical Park se realizează în mod curent operații reconstructive peniene și uretrale de mare complexitate și delicatețe.Sunt abordate toate tipurile de patologie de la stricturile uretrale rezolvate prin diverse tipuri de reconstrucții uretrale (uretroplastii) fi...