Colon: rol, funcții și afecțiuni comune

Dicționar medical
22 Mai 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Medic tine in mana model anatomic colon

Colonul joacă un rol esențial în sistemul digestiv, fiind responsabil de absorbția apei și formarea materiilor fecale. Deși adesea trecut cu vederea, colonul influențează semnificativ sănătatea generală, în special prin legătura sa cu microbiomul intestinal. Înțelegerea funcțiilor sale și a afecțiunilor comune poate ajuta la prevenirea și tratarea problemelor digestive și nu numai. Acest material își propune să ofere o privire clară și detaliată asupra anatomiei, rolului și bolilor frecvente ale colonului.

Anatomia colonului

Colonul, cunoscut și ca intestinul gros, reprezintă ultima porțiune a sistemului digestiv și măsoară aproximativ 1,5 metri. Este localizat între intestinul subțire și rect, unde își îndeplinește funcțiile finale de digestie și eliminare. Colonul este format din mai multe segmente, fiecare având o contribuție specifică la procesul digestiv.

Colonul începe cu cecul, o zonă în formă de pungă unde se varsă intestinul subțire. Din acest punct pornește colonul ascendent, situat în partea dreaptă a abdomenului. Urmează colonul transvers, care traversează abdomenul de la dreapta la stânga, apoi colonul descendent, situat pe partea stângă, și, în final, colonul sigmoid, care face legătura cu rectul.

Fiecare segment are particularități anatomice și funcționale. De exemplu, colonul ascendent este principalul loc de absorbție a apei, în timp ce colonul sigmoid este implicat în stocarea temporară a materiilor fecale înainte de evacuare. Structura internă a colonului este formată din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculara proprie și seroasa. Orice inflamație sau modificare structurală a acestor straturi poate duce la patologii serioase.

Anexele sale – cum ar fi apendicele – deși aparent rudimentare, pot avea roluri imunologice și pot deveni surse de patologie (apendicita). În plus, anatomia colonului diferă ușor de la o persoană la alta, influențând modul în care bolile se manifestă sau se tratează.

Funcțiile colonului

Rolul principal al colonului este absorbția apei și a electroliților (sodiu, potasiu, cloruri), proces care previne deshidratarea organismului. Această funcție este vitală, deoarece contribuie la menținerea echilibrului hidroelectrolitic și la prevenirea pierderilor excesive de lichide.

Pe lângă rolul său mecanic, colonul este implicat în fermentarea reziduurilor alimentare, în special a fibrelor nedigerate. Procesul este realizat de către bacteriile comensale, care produc gaze (hidrogen, metan) și acizi grași cu lanț scurt (SCFA), cu beneficii antiinflamatorii și trofice pentru mucoasa intestinală.

Un alt rol important este sinteza unor vitamine, precum vitamina K și vitaminele din complexul B, de către bacteriile intestinale. Aceste vitamine sunt absorbite parțial în colon și contribuie la funcții vitale, cum ar fi coagularea sângelui și metabolismul celular.

Colonul este, de asemenea, un centru imunologic major. Aproximativ 70% din sistemul imunitar se află în tractul digestiv. Colonul găzduiește celule imune, limfocite și plăci Peyer, care apără organismul împotriva patogenilor. O disfuncție la acest nivel poate duce la inflamații cronice, alergii alimentare sau infecții recurente.

Motilitatea colonului – adică mișcările ritmice care propulsează conținutul intestinal – este reglată neurohormonal. Tulburările de motilitate pot genera simptome precum balonare, dureri abdominale și tulburări de tranzit (constipație sau diaree).

Medic tinanad o imagine a colonului

Afecțiuni comune ale colonului

Colonul poate fi afectat de o varietate de boli, de la tulburări funcționale ușoare la afecțiuni inflamatorii și cancer. Cunoașterea acestor patologii este importantă atât pentru prevenție, cât și pentru diagnostic și tratament precoce.

Constipația

Constipația afectează până la 20% din populație și este mai frecventă în rândul femeilor și al vârstnicilor. Pe lângă cauzele funcționale, constipația poate fi semn al unei obstrucții mecanice sau neurologice, ceea ce impune o evaluare detaliată. Tratamentele moderne includ laxative osmotice, stimulante sau agoniști ai receptorilor 5-HT4 (precum prucalopridul), dar și terapii alternative: biofeedback, dietă personalizată și probiotice.

Sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil este o tulburare funcțională complexă, în care nu există o leziune organică vizibilă. Se consideră că o combinație între factori psihologici (anxietate, depresie), factori de dietă și dezechilibre ale microbiomului contribuie la simptome. Tipurile principale sunt SII cu predominanță de constipație (SII-C), cu predominanță de diaree (SII-D) și mixt (SII-M). Diagnosticul se bazează pe criteriile Roma IV, iar tratamentul este multidisciplinar.

Boala diverticulară și diverticulita

Diverticulii sunt mici pungi formate în peretele colonului, cel mai adesea în colonul sigmoid. Boala diverticulară este frecventă după vârsta de 50 de ani și se corelează cu dieta săracă în fibre. Diverticulita apare atunci când aceste pungi se inflamează sau se infectează.

Simptomele bolii diverticulare includ:

  • Durere în fosa iliacă stângă;
  • Febră, greață;
  • Constipație sau diaree;
  • Sensibilitate abdominală.

Complicațiile diverticulitei pot fi severe, motiv pentru care afecțiunea trebuie tratată cu seriozitate:

  • Abces;
  • Perforație;
  • Peritonită;
  • Stenoză intestinală.

Tratamentul diverticulozei și al diverticulitei depinde de evaluarea clinică a pacientului și de evoluția acestuia și poate include:

  • Dietă lichidă și repaus digestiv în forme ușoare;
  • Antibiotice orale sau intravenoase;
  • Chirurgie în cazuri severe sau recurente.

Colita ulcerativă și boala Crohn

Acestea sunt boli inflamatorii intestinale autoimune. Colita ulcerativă afectează în principal mucoasa colonului și debutează de obicei în rect, extinzându-se continuu. Crohn poate afecta orice segment digestiv și implică toate straturile peretelui intestinal. Simptomele includ sângerări rectale, diaree cronică, dureri și scădere ponderală. În formele severe se folosesc tratamente biologice cu eficienta sporita in controlul simptomelor.

Polipii colonici

Polipii sunt excrescențe ale mucoasei colonului care pot fi benigni (hiperplastici) sau adenomatoși (cu potențial malign). Majoritatea cancerelor colorectale se dezvoltă din polipi adenomatoși, în timp (10–15 ani).

Factorii de risc pentru apariția polipilor colonici includ:

  • Istoric familial;
  • Dietă bogată în carne procesată;
  • Sedentarism;
  • Fumat.

Simptomele polipilor colonici sunt, într-o primă etapă, inexistente. Ovazional, aceștia poat determina modificări ale tranzitului sau sângerări, în general ușoare.

Diagnosticarea polipilor colonici se realizează în principal prin colonoscopie. Testele de identificare a sângerărilor oculte din scaun pot fi folosite ca metodă de screening, dar trebuie să știi că nu sunt nici pe departe la fel de fiabile, deoarece polipii sângerează doar ocazional.

Tratamentul polipilor colonici trebuie realizat imediat după identificare. Se realizează polipectomia endoscopică în timpul colonoscopiei, urmată de diagnostic histologic. Se recomandă urmărirea periodică a pacientului, conform ghidurilor și în funcție de fiecare caz clinic, la 3, 5 sau 10 ani.

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal este al doilea cel mai frecvent tip de cancer în România. Factori de risc includ dieta bogată în carne roșie, lipsa de fibre, sedentarismul, istoricul familial și fumatul. Cancerul se dezvoltă de obicei din polipi adenomatoși, de aceea screeningul este esențial. Tratamentul implică rezecția chirurgicală, chimioterapia și radioterapia, în funcție de stadiu.

Alte afecțiuni ale colonului

Există și alte patologii care pot afecta colonul, printre care:

  • Megacolonul toxic – o complicație rară dar severă a colitei ulcerative, care necesită tratament de urgență;
  • Colita ischemică – afectează vârstnicii și apare în urma reducerii fluxului sangvin colonic;
  • Infecțiile cu Clostridium difficile – apar frecvent după antibiotice și pot cauza colită pseudomembranoasă.

Măsuri de prevenție și stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos are un impact major asupra sănătății colonului. O alimentație bazată pe fibre (minimum 25–30 g/zi) reduce riscul de constipație, diverticuloză și cancer. Alimentele recomandate includ legume, fructe, tărâțe, semințe de in și cereale integrale.

Activitatea fizică regulată – chiar și 30 de minute de mers zilnic – stimulează tranzitul intestinal și reduce inflamația. Exercițiile susțin sănătatea microbiomului și reduc riscul de afecțiuni metabolice asociate cu disfuncția colonului.

Evitarea automedicației cu laxative este importantă, întrucât utilizarea abuzivă poate duce la colon inactiv sau la dependență. În schimb, utilizarea de probiotice și prebiotice (ex: iaurt, kefir, banane, usturoi) sprijină sănătatea florei intestinale.

Controlul stresului este adesea subestimat, dar are impact direct asupra axei intestin-creier. Stresul cronic agravează sindromul de intestin iritabil și poate contribui la inflamația intestinală. Tehnici precum meditația, respirația conștientă sau terapia cognitiv-comportamentală pot fi benefice.

Vaccinarea anti-HPV, testele de sângerare ocultă în scaun și colonoscopia periodică sunt esențiale în prevenția cancerului colorectal, mai ales după vârsta de 45–50 de ani.

Colonul este un organ-cheie nu doar în digestie, ci și în menținerea echilibrului imun și metabolic al organismului. Funcțiile sale multiple – de la absorbția apei, la fermentarea fibrelor și imunitatea locală – arată cât de complex este acest segment al intestinului gros. Afecțiunile colonului pot varia de la simple tulburări funcționale la boli cronice grave sau chiar cancer. De aceea, promovarea unui stil de viață sănătos, alimentația corectă și investigațiile preventive sunt fundamentale pentru un colon sănătos și o viață de calitate.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie

  1. Azzouz, Laura L, and Sandeep Sharma. “Physiology, Large Intestine.” Nih, StatPearls Publishing, 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507857/, accesat la 14.05.2025;
  2. “Colon - an Overview | ScienceDirect Topics.” Www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/colon, accesat la 14.05.2025;
  3. “Colon - Libre Pathology.” Librepathology.org, 2018, librepathology.org/wiki/Colon, accesat la 14.05.2025;
  4. “Colon and Rectal Pathology | Understanding Your Pathology Report.” Www.cancer.org, www.cancer.org/cancer/diagnosis-staging/tests/biopsy-and-cytology-tests/understanding-your-pathology-report/colon-pathology.html, accesat la 14.05.2025;
  5. Meyers, Morton A. “The Colon: Normal and Pathologic Anatomy.” Springer EBooks, 1 Jan. 1988, pp. 387–422, https://doi.org/10.1007/978-1-4757-3961-9_10, accesat la 14.05.2025;
  6. Meyers, Morton A. “The Colon: Normal and Pathologic Anatomy.” Dynamic Radiology of the Abdomen, 1982, pp. 285–317, https://doi.org/10.1007/978-1-4757-3958-9_9, accesat la 14.05.2025;
  7. PETRAS, ROBERT E., and WENDY L. FRANKEL. “Large Intestine (Colon).” Modern Surgical Pathology, 2009, pp. 755–836, https://doi.org/10.1016/b978-1-4160-3966-2.00023-0, accesat la 14.05.2025.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării