RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Colită ulcerativă

Colită ulcerativă

Descoperă informații utile despre colită ulcerativă: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre colita ulcerativă

Colita ulcerativă este o boală inflamatorie cronică ce afectează intestinul gros. Aceasta atacă mucoasa colonului, care se inflamează și dezvoltă răni minuscule deschise sau ulcere; la rândul lor, acestea produc puroi, care provoacă dureri abdominale și nevoia de a goli frecvent colonul.

Colita ulcerativă este rezultatul răspunsului hiperactiv al sistemului imunitar.

Afecțiunea poate fi de mai multe tipuri, în funcție de segmentul de colon afectat:

  • proctită ulcerativă: este, de obicei, cea mai ușoară formă și este localizată doar în rect, partea colonului cea mai apropiată de anus;
  • proctosigmoidită: afectează rectul și sigmoidul (porțiunea imediat înainte);
  • colită stângă: inflamația se întinde de la rect în sus, prin partea stângă a colonului pe toată lungimea colonului descendent, până la unghiul splenic;
  • pancolită: afectează adesea întregul colon;
  • colită ulcerativă acută severă: este rară; afectează întregul colon și provoacă dureri severe, diaree abundentă, sângerare și febră.

Colita ulcerativă nu trebuie confundată cu boala Crohn; ambele sunt boli inflamatorii intestinale, însă afectează în mod diferit tractul gastrointestinal:

Boala Crohn:

  • afectează orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură la anus;
  • afectează peretele intestinal pe toată grosimea lui.

Colita ulcerativă:

  • sunt afectate doar colonul și rectul;
  • afectează doar stratul intern, adică mucoasa intestinului gros.

Colita ulcerativă se poate dezvolta la orice vârstă, dar este mai probabil să se declanșeze la persoanele între 15 și 30 de ani. Poate începe treptat și se poate agrava în timp; cu toate acestea, e la fel de probabil să se declanșeze și brusc.

Între pusee/crize - momentele în care apar simptomele - majoritatea pacienților au perioade de remisie - momente în care simptomele dispar; perioadele de remisie pot dura săptămâni sau chiar ani. Boala nu se vindecă, așa că scopul tratamentului este de a menține pacienții în remisie pe termen lung.

Medic aratand spre un model al anatomiei colonului

Cauze

Colita ulcerativă este rezultatul mai multor factori, care nu sunt încă bine înțeleși: răspunsul imun anormal, genetica, microbiomul și factorii de mediu contribuie cu toții la declanșarea acestei afecțiuni:

  • reacții imune anormale: cercetările sugerează că boala ar putea fi declanșată de o interacțiune între un virus sau o infecție bacteriană din colon și răspunsul imun al organismului. 
    De obicei, celulele și proteinele care alcătuiesc sistemul imunitar protejează de infecții; un răspuns imunitar normal ar trebui să provoace o inflamație temporară - pentru a combate o boală sau o infecție - care va dispărea când acestea sunt vindecate. 
    La pacienții cu colită ulcerativă, însă, inflamația persistă mult timp după ce sistemul imunitar ar fi trebuit să-și termine treaba; corpul continuă să trimită celule albe din sânge în mucoasa intestinelor, unde produc inflamații cronice și ulcere, creând un răspuns exagerat;
  • genetica: colita ulcerativă apare uneori în familii; anumite gene cresc riscul ca o persoană să dezvolte boala;
  • microbiomul: microbii din tractul digestiv - inclusiv bacterii, viruși și ciuperci - care ajută la digestie se numesc microbiom; studiile au descoperit diferențe între microbiomele persoanelor care au boala inflamatorie intestinală și ale celor care nu au;
  • mediul: experții cred că și mediul unei persoane - mediul înconjurător și factorii din afara corpului - poate juca un rol în declanșarea colitei ulcerative. Dieta dezechilibrată și stresul au pot fi considerați factori favorizanți.

Factori de risc

Colita ulcerativă este mai probabil să se dezvolte la anumite categorii de persoane; printre factorii de risc se numără:

  • vârsta: majoritatea oamenilor sunt diagnosticați între 15 și 30 de ani sau când au peste 60 de ani;
  • rasa și etnia: riscul este mai mare la rasa albă;
  • genetica: este mai probabil ca o persoană să aibă colită ulcerativă dacă în familie există rude de gradul I care au boala; aproximativ 20% dintre pacienții cu colită ulcerativă au un membru al familiei cu aceeași afecțiune sau cu boala Crohn.

Simptome

Simptomele colitei ulcerative variază de la o persoană la alta. Semnele comune ale bolii includ:

  • diaree;
  • scaune cu sânge sau sângerare rectală;
  • crampe și dureri abdominale;
  • mucus sau puroi în scaunul;
  • nevoia urgentă de a defeca;
  • tenesme - necesitatea evacuării scanului fără a se reuși propriu-zis acest lucru.

Unele simptome sunt mai probabil să apară în cazurile severe de colită ulcerativă:

  • oboseală;
  • febră;
  • greață sau vărsături;
  • pierdere în greutate;
  • întârziere în creștere la copii.

Este posibil ca un pacient să aibă perioade mai scurte sau mai lungi de remisie, în care simptomele să dispară; după remisie, este posibilă o recidivă sau o revenire a simptomelor.

La majoritatea pacienților simptomele au intensitate ușoară sau medie.

Pentru stadializarea severității bolii se poate utiliza scorul UCDAI (Ulcerative Colitis Disease Activity Index). Acesta cuprinde frecvența scaunelor, frecvența rectoragiilor, aspectul mucoasei la colonoscopie, intensitatea simptomelor clinice. Scorul maxim este de 12 puncte iar încadrarea pe clase de severitate va permite alegerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la tratament.

Există și manifestări extradigestive ale bolii, putând fi afectate articulațiile, pielea, ochii (artrite, eritem nodos, iridociclite etc.).

Barbat la consult in cabinetul medical pentru diagnosticarea colitei ulcerative

Diagnosticare

Pentru a pune diagnosticul de colită ulcerativă, medicul gastroenterolog va analiza istoricul medical și familial al pacientului, va face un examen fizic și va recomanda mai multe analize și investigații:

Istoric medical și familial: medicul va întreba despre simptome, istoric medical și orice medicamente pe care le ia pacientul; se va interesa, de asemenea, despre factorii stilului de viață, cum ar fi fumatul, și despre istoricul medical familial;

Examen fizic:

  • verificarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a temperaturii;
  • medicul va folosi un stetoscop pentru a asculta sunetele din abdomen;
  • medicul va palpa abdomenul pentru a evalua sensibilitatea sau prezența unor mase;
  • examen rectal digital pentru a verifica dacă există sânge în scaun.

Teste și investigații:

  • analize de sânge: indică eventuale semne de colită ulcerativă sau de complicații, cum ar fi anemia; de asemenea, analizele de sânge pot arăta semne de infecție sau alte boli digestive (VSH, PCR);
  • teste de scaun: medicul poate folosi teste de scaun pentru a verifica alte afecțiuni în afara colitei ulcerative, cum ar fi infecțiile care ar putea cauza simptomele; acestea sunt, de asemenea, utile pentru a verifica semnele de inflamație în intestine (calprotectina fecală);
  • endoscopia intestinului gros: este folosită pentru a diagnostica colita ulcerativă și a exclude alte afecțiuni digestive; este indicată și pentru a afla cât de gravă este colita și cât de mult este afectat intestinul gros. Se va aprecia severitatea și extensia leziunilor. Acestea vor fi grupate într-un scor numit UCEIS (ulcerative colitis endoscopic index of severity). Deși aspectul endoscopic este înalt sugestiv, recoltarea de biopsii și examenul histopatologic sunt cele care confirmă diagnosticul. Dacă severitatea leziunilor este înaltă la prima evaluare, se poate progresa cât este necesar pentru biopsiere în vederea confirmării diagnosticului, iar extensia leziunilor se va efectua printr-o altă metodă, urmând ca evaluarea completă endoscopică a colonului să fie efectuată când riscurile sunt diminuate;
  • Examinările CT sau RMN cu dublu contrast pot fi de ajutor în evaluarea extensiei leziunilor, ele confirmând inflamația peretelui intestinal, prezența adenopatiilor și reacția țesuturilor din jur fără a putea preciza cauza sau a face diagnostic diferențial față de alte colite. Ele sunt salutare în diagnosticul unei complicații severe numită megacolon toxic, precum și a altor complicații sau boli asociate;
  • Radiografia abdominală pe gol se poate utiliza tot în scopul de a decela complicații precum perforația su megacolonul toxic;
  • Ecografia abdominală poate decela îngroșarea peretelui colonic și, în mâini antrenate, poate chiar stabili extensia bolii, adenopatiile sau existența complicațiilor. Se pot utiliza tehnici adjuvante de tipul agenților de contrast sau hidrocolonosonografiei.

Pe baza tuturor acestor investigații și analize, gastroenterologul poate:

  • confirma diagnosticul de colită ulcerativă;
  • află cât de severă este boala și cât de mult este afectat intestinul gros;
  • exclude alte probleme de sănătate, cum ar fi infecțiile, sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau alte colite care pot provoca simptome și aspect similare cu cele ale colitei ulcerative.

La final, diagnosticul va conține boala (colita ulcerativă), localizarea (cu extensie la rect/sigmă/colon descendent etc.), forma (acută/cronică/în remisiune), dependența de medicamente, dacă există (corticodependentă/corticorezistentă), severitatea puseului actual, complicații, manifestări extradigestive.

Exemplu: Colită ulcerativă cu extensie la colonul stâng, formă cronică recurentă, cortico-rezistentă, puseu acut moderat, însoțită de eritem nodos.

Exemplu: Proctită ulcerativă în remisiune clinică, endoscopică și histologică.

Tratament

Colita ulcerativă se tratează în principal medicamentos și chirurgical. Abordarea diferă în funcție de particularitățile pacientului, de cât de severă este boala și de cât de mult este afectat colonul:

Medicamente: medicii prescriu medicamente pentru a reduce inflamația la nivelul intestinului gros și pentru a ajuta la obținerea și menținerea remisiei; pacienții cu colită ulcerativă necesită, de obicei, tratament medicamentos pe tot parcursul vieții, cu excepția cazului în care au o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea colonului și a rectului. Tipurile de medicamente și dozele se stabilesc în funcție de severitatea și extensia bolii. Unele din ele se utilizează pentru inducerea remisiunii, altele pentru menținerea acesteia. Formele ușoare cu extensie scurtă beneficiază de medicație locală sub formă de supozitoare, spumă sau suspensie rectală, iar formele cu extensie cel puțin la colonul stâng au indicație de medicație cu administrare generală per os sau injectabilă:

  • aminosalicilații;
  • corticosteroizi;
  • imunosupresoare;
  • biologice;
  • imunomodulatoare;
  • medicație adjuvantă, ca antispasticele, și refacerea florei intestinale sunt, de asemenea, utilizate.

Chirurgie: medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru anumite cazuri:

  • cancer de colon; colorectal;
  • displazie sau celule precanceroase care cresc riscul de a dezvolta cancer colorectal;
  • complicații care pun viața în pericol, cum ar fi sângerare rectală severă, megacolon toxic sau perforarea intestinului gros;
  • simptome care nu se ameliorează sau nu se opresc după tratamentul cu medicamente;
  • simptome care se ameliorează doar cu tratamentul continuu cu corticosteroizi, care pot provoca reacții adverse grave atunci când sunt utilizate pentru o perioadă lungă de timp.

Pentru a trata colita ulcerativă, chirurgii îndepărtează de obicei colonul și rectul și schimbă modul în care corpul stochează și elimină scaunul; cele mai frecvente tipuri de intervenții chirurgicale sunt:

  • proctocolectomie cu ileostomie: medicul îndepărtează chirurgical colonul și rectul și creează o ileostomie cu stomă - orificiu la nivelul peretelui abdominal, prin care se elimină conținutul intestinal, în dreptul căruia se va purta o pungă colectoare pe exteriorul corpului, pentru a colecta scaunul;
  • anastomoză ileoanală: medicul îndepărtează colonul printr-o incizie la nivelul abdomenului, dar păstrează rectul - se reface traseul tractului digestiv prin conectarea intestinului subțire la rect.

Dietă: unele măsuri alimentare pot ajuta la ameliorarea simptomelor:

  • mese mai mici și mai frecvente (cinci sau șase mese mici pe zi);
  • multe lichide, în special apă, pentru a preveni deshidratarea;
  • evitarea cofeinei și a alcoolului, care pot agrava diareea;
  • evitarea sucurilor, care pot crea gaze.

Stil de viață:

  • evitarea oricăror alimente care agravează simptomele;
  • exerciții regulate și tehnici de relaxare pentru pentru a ajuta la ameliorarea stresului.

prevenția multor afecțiuni, cât și pentru starea ta generală de bine, MedLife a creat Centrul de Medicina Stilului de Viață. Echipa multidisciplinară a Centrului va evalua, trata și monitoriza problemele tale de sănătate, oferind soluții integrate și personalizate.


Complicații

Colita ulcerativă poate duce la unele complicații care se dezvoltă în timp:

  • anemie;
  • probleme osoase, cum ar fi osteoporoza;
  • probleme cu creșterea și dezvoltarea la copii, cum ar fi creșterea redusă în greutate, creșterea încetinită, statura mică sau pubertatea întârziată;
  • cancer colorectal.

În unele cazuri, colita ulcerativă poate duce la complicații grave care se dezvoltă rapid și pot pune viața în pericol; aceste complicații necesită tratament la spital sau o intervenție chirurgicală de urgență:

  • criză de colită ulcerativă: cauzează simptome extrem de severe, cum ar fi mai mult de zece scaune cu sânge pe zi, adesea însoțite de febră, frecvență cardiacă rapidă și anemie severă;
  • perforație/gaură în peretele intestinului gros;
  • sângerare rectală severă;
  • megacolon toxic: apare atunci când inflamația se extinde în straturile profunde ale țesutului intestinului gros, iar intestinul gros se umflă și nu mai funcționează.

Unii pacienți cu colită ulcerativă prezintă, de asemenea, inflamații în alte părți ale corpului:

  • articulații - provocând anumite tipuri de artrită;
  • piele - eritem nodos;
  • ochi - sclerită, iridociclită;
  • ficat și căi biliare - colangită.

Pacienții cu colită ulcerativă au, de asemenea, un risc mai mare de apariție a cheagurilor de sânge.

Prevenție

Colita ulcerativă nu poate fi prevenită, dar crizele și complicațiile pot fi evitate respectând tratamentul și menținând un stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, bogată în fibre, cu evitarea toxicelor.

De asemenea, pot fi evitați factorii care declanșează puseele de boală:

  • utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene;
  • expunerea la aer poluat sau la fum de țigară;
  • intoleranțele alimentare;
  • gestionarea stresului;
  • tratarea corectă a diareilor infecțioase;
  • menținerea unei flore intestinale cât mai corecte este utilă.

Autor

Dr. Niculescu Cristina-Cosmina

Medic Primar

Bibliografie

  1. and, Diabetes. “Ulcerative Colitis - NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 29 Aug. 2024, www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/ulcerative-colitis.
  2. “Ulcerative Colitis.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 17 June 2024, www.healthdirect.gov.au/ulcerative-colitis.
  3. Felman, Adam. “What to Know about Ulcerative Colitis (UC).” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 14 Sept. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/163772#what-it-is.
  4. “Ulcerative Colitis: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2021, medlineplus.gov/ency/article/000250.htm.
  5. “What Is Ulcerative Colitis?” Crohn’s & Colitis Foundation, 2019, www.crohnscolitisfoundation.org/patientsandcaregivers/what-is-ulcerative-colitis.
  6. https://www.facebook.com/WebMD. “Ulcerative Colitis (UC).” WebMD, WebMD, 8 Feb. 2016, www.webmd.com/ibd-crohns-disease/ulcerative-colitis/what-is-ulcerative-colitis.
  7. “Ulcerative Colitis: Symptoms, Causes, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 8 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/10351-ulcerative-colitis.

Echipa medicală - Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.