INTERVENȚII CHIRURGICALE

07 Mai 2024

Drenaj biliar (stentarea biliară): Indicații, procedură și întrebări frecvente

scris de

Echipa medicală MedLife

Radiografie dupa procesul de drenaj biliar

Bila, cunoscută popular sub numele de fiere, este un lichid lipicios de culoare galben-verzuie, produs de ficat. Bila descompune grăsimile acumulate din alimente și băuturi în acizi grași, astfel încât să poată fi absorbite de organism prin tractul digestiv. Când ficatul este afectat, cantitatea produsă de fiere este scăzută, iar corpul depune mult mai mult efort pentru absorbția grăsimilor.

Funcționarea optimă a bilei poate fi afectată și de blocarea sau obstrucționarea canalelor biliare. În cazul acestor aspecte, sunt necesare intervențiile de drenaj biliar și stentare biliară pentru ameliorarea condiției și refacerea funcției optime hepatice.

Ce este drenajul biliar?

Drenajul biliar (denumit și colangiogramă transhepatică percutantă) reprezintă o intervenție destinată reajustării cantității de bilă colectată în canalele biliare determinat, de obicei, de o tumoră malignă, cu scopul de a menține căile biliare deschise. Un dren biliar (denumit și stent biliar) este un tub subțire, gol și flexibil care se introduce prin piele, într-unul din canalele biliare, pentru a permite eliminarea surplusului de bilă în afara organismului. Procedura poate fi utilizată în tratamentul colestazei sau a unei fistule biliare după o intervenție chirurgicală. Scopul principal al drenajului biliar este reducerea simptomelor precum icter și prurit.

Drenajul biliar este împărțit în două categorii principale:

  • Drenaj biliar transhepatic percutanat;
  • Drenaj biliar endoscopic - care, la rândul său, poate fi de două feluri: drenaj extern (drenaj nasobiliar endoscopic) și drenaj intern (stentarea biliară).

Drenajul endoscopic este superior drenajului percutanat datorită ratei scăzute de riscuri și complicații.

Bila este produsă de ficat pentru a ajuta la digestia grăsimilor acumulate din alimente. Bila curge prin mai multe conducte de dimensiuni mici și se strânge într-o conductă comună care apoi se golește în duoden. Dacă tubul biliar comun este blocat din diferite cauze, bila nu se mai poate scurge în mod normal și se întoarce la ficat, afectând atât organul, cât și canalele biliare.

În acest caz, este necesară o intervenție de tipul drenajului biliar.

Indicații pentru drenajul biliar

În mod frecvent, drenajul biliar este indicat în cazul blocajului apărut la nivelul canalelor biliare sau obstrucția acestora. Condițiile care pot provoca blocajul sau obstrucția sunt:

  • Inflamația pancreasului (pancreatita);
  • Inflamația canalelor biliare (colangită sclerozantă);
  • Tumori dezvoltate la nivelul pancreasului, tumori ale vezicii biliare, canalului biliar sau ficatului;
  • Ganglioni limfatici extinși în zona pancreasului sau în zona ficatului din cauza diferitelor tipuri de tumori din organism;
  • Leziuni ale canalelor biliare în urma unei intervenții chirurgicale;
  • Infecții.

În alte cazuri, drenajul biliar poate fi necesar dacă apare o fistulă în canalul biliar comun, rezultând în scurgeri de bilă în cavitatea abdominală. Această condiție medicală poate provoca dureri severe și infecții în organism.

Drenajul biliar poate fi indicat în cazul unor intervenții chirurgicale sau a altor proceduri care privesc canalele biliare, precum: îndepărtarea pietrelor sau extracția unei tumori.

Personal medical aratand un punct dintr-o ecografie

Cum se realizează drenajul biliar

Pregătirea pentru intervenție

Înainte de intervenția propriu-zisă, pacientul trebuie să discute cu medicul în vederea stopării administrării anumitor medicamente care pot provoca complicații în timpul procedurii, cum ar fi: anticoagulantele sau antitromboticele (tratamentele care subțiază sângele), antidiabetice sau diuretice.

Dacă pacientul se îmbolnăvește (răceală, gripă, febră) înainte de procedura propriu-zisă, este necesară amânarea intervenției.

Pacientul va trece printr-o serie de teste care vor dezvălui cauzele blocajului canalului biliar, iar condiția medicală generală va fi evaluată de un gastroenterolog/oncolog și de un chirurg:

Procedura propriu-zisă

Procedura de drenaj biliar constă în următorii pași:

  • Procedura se realizează sub anestezie general și sedare totală;
  • Abdomenul pacientului este curățat și dezinfectat cu produse antiseptice
  • Medicul realizează puncționarea hepatică sub ghidaj ecografic și fluoroscopic al căilor biliare;
  • Prin orificiul realizat cu acul se introduce un mediu de contrast (colorant special), astfel încât interiorul canalului biliar și ficatul să poată fi observate pe un ecran cu raze X;
  • Drenul biliar, adică tubul flexibil, este apoi introdus în canal pentru a-i permite surplusului de bilă să se scurgă în exteriorul organismului;
  • Celălalt capăt al tubului biliar este introdus într-o pungă atașată de partea exterioară a abdomenului pacientului. Punga va trebui golită de mai multe ori pe zi.

Recuperarea după intervenție

După îndeplinirea procedurii propriu-zise, pacientului i se vor monitoriza în mod regulat (în cel puțin 48 de ore): tensiunea arterială, pulsul, nivelul de oxigen și temperatura organismului. Pentru o recuperare optimă, pacientul trebuie să evite ridicarea greutăților, efortul fizic, dușul pentru o perioadă de timp (minim 48 de ore de la intervenție) și dormitul pe partea cu inserția drenajului biliar.

În schimb, pacientul poate reveni la dieta alimentară normală și este indicat consumul lichidelor bogate în electroliți pentru a compensa lichidul biliar scurs în pungă.

Întrebări frecvente despre drenajul biliar

Care sunt avantajele procedurii

Procedura de drenaj biliar este realizată cu scopul de a ameliora simptomele care apar în urma surplusului de bilă și afectării ficatului: decolorarea pielii, mâncărime/prurit, greață și oboseală.

Avantajele acestui tip de intervenție sunt legate de ușurința cu care este efectuată procedura:

  • Sângerare redusă față de alte intervenții;
  • Spitalizare redusă;
  • Recuperare rapidă;
  • Scăderea rapidă a bilirubinei.

Când este contraindicat?

Pacienților care suferă de ascită le este contraindicată procedura de drenaj biliar percutanat.

Care este rata de succes?

Rata de succes a procedurii de drenaj biliar este foarte mare, depinzând și de grija pacientului în perioada de recuperare.

Ce complicații pot să apară?

Complicațiile care pot să apară după drenajul biliar sunt:

  • Sângerări;
  • Infecții la locul puncționării tegumentului sau al tubului de dren;
  • Perforarea vezicii biliare sau a intestinului care duce la scurgerea bilei în abdomen, cu peritonită ulterioară.

Ce este stentarea biliară?

Stentarea biliară este o procedură destinată special tratării obstrucțiilor care apar în canalele biliare prin montarea unui stent permanent din plastic sau metal pe locul blocajului canalului biliar.

Obstrucția la nivelul unui canal biliar poate fi cauzată de o serie de factori, maligni sau benigni. Cancerul pancreatic, al vezicii biliare, al canalului biliar, al ficatului și al intestinului gros sunt cele mai frecvente cauze maligne care provoacă obstrucții la nivelul conductelor biliare.

Cauzele necanceroase care provoacă obstrucția sunt:

  • Leziuni ale canalelor biliare în timpul intervenției chirurgicale pentru îndepărtarea vezicii biliare;
  • Inflamația pancreasului (pancreatită);
  • Inflamația canalelor biliare (colangită sclerozantă primară);
  • Radioterapia;
  • Traumatisme la nivelul abdomenului.

Indicații pentru stentarea biliară

Stentarea biliară poate fi utilizată ca o extensie a drenajului biliar, efectuată la câteva zile după procedura inițială, păstrând conducta biliară deschisă fără a fi nevoie de un dren.

Alte indicații pentru care este necesară procedura de stentare biliară:

  • Inflamația pancreasului (pancreatita);
  • Inflamația canalelor biliare (colangită sclerozantă);
  • Tumori dezvoltate la nivelul pancreasului, vezicii biliare, canalului biliar sau ficatului;
  • Ganglioni limfatici extinși în zona pancreasului sau în zona ficatului din cauza diferitelor tipuri de tumori din organism;
  • Leziuni ale canalelor biliare în urma unei intervenții chirurgicale;
  • Infecții.

Cum se realizează stentarea biliară

Pregătirea pentru intervenție

Dacă stentarea biliară este efectuată în urma procedurii de drenaj biliar, medicul trebuie să evalueze starea pacientului la câteva zile după recuperarea intervenției inițiale pentru a stabili în ce condiții și dacă se va desfășura cea de-a doua intervenție.

Dacă stentarea biliară este efectuată individual, se aplică aceeași procedură de pregătire și evaluare ca în cazul drenajului biliar.

Procedura propriu-zisă

Procedura de stentare biliară este asemănătoare drenajului biliar. Medicul introduce un ac subțire prin piele și până în canalul biliar, în urma căreia este injectat mediul de contrast.

Stentul biliar se plasează în zona obstrucției biliare, astfel:

  • Un ac prevăzut cu un fir subțire este introdus în canalul biliar;
  • Firul este ghidat ecografic și fluoroscopic spre zona de obstrucție;
  • Stentul este avansat peste fir și plasat în canalul biliar obstrucționat.

Recuperarea după procedură

După procedura de stentare biliară, pacientului i se poate indica să rămână întins pe partea opusă a locului unde a fost plasat stentul pentru cel puțin 6 ore pentru a reduce riscul de sângerare. Starea pacientului și simptomele vor fi evaluate frecvent pentru a se asigura funcționarea optimă a stentului.

Simptomele probabile apărute după procedura de stentare biliară sunt:

  • Modificări ale scaunului;
  • Modificări în culoarea urinei;
  • Icter;
  • Prurit;
  • Rezultate anormale ale testelor în vederea funcției ficatului.

Întrebări frecvente despre stentarea biliară

Care sunt avantajele procedurii?

Avantajul principal al procedurii de stentare biliară este că permite ameliorarea obstrucției la nivelul canalului biliar și reduce simptomele asociate cu pancreatita.

Când este contraindicată procedura?

Procedura este contraindicată dacă pacientul suferă de ascită.

Care este rata de succes?

În mai mult de 90% din cazuri, plasarea stentului biliar ameliorează obstrucția și permite canalului biliar să se scurgă în duoden în mod corespunzător.

Ce complicații pot să apară?

După procedura de stentare biliară, pacientul se poate confrunta cu: sângerări, infecții, sepsis (răspândirea infecției în sânge) sau scurgerea mediului de contrast în abdomen. Complicațiile specifice montării stentului pot fi:

  • Mișcarea stentului din zona în care a fost plasat;
  • Blocarea stentului;
  • Perforația intestinală.

Ce tipuri de stent sunt folosite?

Stenturile pot fi concepute din două materiale principale: plastic sau metal.

Drenajul biliar și stentarea biliară sunt două procedee optime care ajută la deblocarea canalului biliar și la refacerea acestuia în cazul în care a fost obstrucționat. Tehnologia modernă și inovația în medicină a favorizat progresul în intervențiile asupra canalelor biliare pe care le efectuează echipa MedLife!

 

Bibliografie

  1. https://www.mskcc.org/cancer-care/patient-education/about-your-biliary-drainage-catheter
  2. https://www.bsir.org/patients/biliary-drainage-and-stenting/
  3. https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/17763-biliary-stent
  4. https://www.insideradiology.com.au/biliary-drainage/
  5. https://www.surgeryencyclopedia.com/A-Ce/Biliary-Stenting.html
  6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482302/



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.