Șoc anafilactic: ce este, de ce apare, indicații

De ce apare și care sunt cauzele șocului anafilactic

Șocul anafilactic apare atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la contactul cu o substanță pe care o consideră, în mod greșit, periculoasă. La persoanele cu alergii, organismul capătă o sensibilitate ridicată la anumite substanțe, iar la un nou contact cu acestea poate declanșa o reacție severă și rapidă.

În timpul reacției alergice, organismul eliberează brusc o cantitate mare de substanțe care produc simptomele caracteristice. Aceste substanțe determină dilatarea vaselor de sânge, favorizează trecerea lichidelor din vase în țesuturi și contribuie la apariția umflăturilor, a scăderii tensiunii arteriale și a dificultăților de respirație.

Scăderea bruscă a tensiunii arteriale și afectarea circulației reprezintă principalele mecanisme prin care apare șocul anafilactic. În formele severe, organele vitale nu mai primesc suficient sânge și oxigen, ceea ce poate duce rapid la pierderea stării de conștiență și la apariția complicațiilor grave.

În același timp, reacția alergică poate determina îngustarea căilor respiratorii și umflarea țesuturilor de la nivelul gâtului și al laringelui. Aceste modificări pot îngreuna respirația și reprezintă unul dintre cele mai periculoase aspecte ale șocului anafilactic, motiv pentru care intervenția medicală rapidă este esențială.

Reacția alergică apare, de regulă, după ce organismul a mai fost expus anterior la alergenul respectiv. La primul contact, sistemul imunitar este sensibilizat, fără apariția evidentă a unor simptome importante. În momentul reexpunerii la alergen însă, reacția poate fi mult mai intensă și poate afecta întregul organism în doar câteva minute.

Există însă și situații în care reacția severă poate apărea chiar de la prima administrare a unei substanțe sau fără să existe o sensibilizare cunoscută anterior. Din punctul de vedere al pacientului, manifestările sunt asemănătoare și necesită aceeași intervenție medicală de urgență.

Șocul anafilactic cauzat de alimente

 Alimentele sunt printre cele mai frecvente cauze ale șocului anafilactic, în special la copii și la adulții tineri. La persoanele alergice, chiar și cantități foarte mici dintr-un aliment alergen pot declanșa o reacție severă, motiv pentru care evitarea completă a acestuia este obligatorie.

Printre alimentele care provoacă cel mai des alergii sunt arahidele și alte tipuri de nuci (alune de pădure, migdalele, fisticul sau caju).

La adulți, peștele și fructele de mare reprezintă o cauză des întâlnită a reacțiilor anafilactice alimentare. Reacțiile pot apărea chiar și după consumul unor cantități mici sau, în cazuri rare, după contactul cu vaporii rezultați în timpul preparării alimentelor.

La copii, laptele de vacă și ouăle sunt considerați principalii alergeni alimentari, deși mulți depășesc aceste alergii odată cu înaintarea în vârstă.

Alte alimente care pot provoca reacții alergice severe includ grâul, soia și semințele de susan. În ultimii ani, alergia la susan este considerată o cauză importantă de anafilaxie alimentară în numeroase țări.

Șocul anafilactic cauzat de înțepături de insecte

Înțepăturile de insecte sunt cauze importante ale șocului anafilactic, în special la adulți. Cele mai frecvente sunt înțepăturile de albine, viespi și bondari, care pot provoca reacții alergice severe la persoanele sensibile.

De regulă, reacția alergică apare la persoane care au mai fost înțepate anterior de aceste insecte și al căror organism a devenit sensibil la componentele veninului. La o nouă înțepătură, sistemul imunitar poate reacționa exagerat și poate declanșa o reacție alergică severă, care se poate instala în doar câteva minute.

Este important să facem diferența între o reacție locală, chiar semnificativă, și una anafilactică. În majoritatea cazurilor, după o înțepătură apare durere, roșeață, mâncărime și o ușoară inflamare în jurul locului afectat, simptome care dispar treptat în câteva ore sau zile și nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

În schimb, reacția anafilactică afectează întregul organism și poate determina apariția unor simptome precum dificultăți de respirație, senzația de strângere la nivelul gâtului, umflarea feței, a buzelor sau limbii, amețeli, scăderea tensiunii arteriale sau chiar pierderea stării de conștiență. Aceste manifestări reprezintă o urgență medicală și necesită apelarea imediată a serviciului de urgență.

Pentru persoanele care au avut în trecut o reacție alergică severă la înțepături de insecte, medicul alergolog poate recomanda un tratament special numit imunoterapie cu venin. Acesta presupune administrarea controlată și progresivă a unor cantități mici de venin, cu scopul de a reduce sensibilitatea organismului și de a diminua riscul unor reacții severe la înțepături viitoare.

Persoanele cu antecedente de anafilaxie provocată de înțepături de insecte sunt sfătuite să aibă permanent la îndemână un autoinjector cu adrenalină și să știe cum să îl utilizeze în cazul apariției simptomelor. Membrii familiei și persoanele apropiate ar trebui, la rândul lor, să fie informați despre modul de utilizare al acestuia și despre necesitatea solicitării rapide a ajutorului medical.

Care sunt simptomele șocului anafilactic

Simptomele șocului anafilactic apar, de obicei, la câteva minute după contactul cu alergenul, însă uneori pot apărea și după o perioadă mai lungă, de până la câteva ore sau chiar zile.

În cazul unei reacții alergice rapide recunoașterea precoce a semnelor de alarmă este vitală.

Primele manifestări apar cel mai des la nivelul pielii, de regulă prin pete roșii sau erupții asemănătoare urticariei, însoțite de mâncărime intensă. De asemenea, unele dintre semnele precoce și evidente sunt umflăturile la nivelul feței, buzelor, pleoapelor sau limbii.

Pe măsură ce reacția se intensifică, pot apărea simptome respiratorii precum dificultatea de respirație, senzația de lipsă de aer, respirația șuierătoare sau senzația de strangulare la nivelul gâtului și a pieptului. Uneori, chiar umflarea țesuturilor de la nivelul gâtului poate îngreuna semnificativ respirația și poate produce senzația de sufocare.

Șocul anafilactic afectează și sistemul cardiovascular prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale, care poate provoca amețeli, slăbiciune accentuată, transpirații reci, palpitații sau senzația de leșin. În formele severe poate apărea pierderea stării de conștiență și colapsul circulator.

La unele persoane pot apărea și simptome digestive, precum greață, vărsături, dureri abdominale puternice sau diaree. Aceste manifestări pot apărea singure sau împreună cu celelalte simptome ale reacției alergice.

La unele persoane apar și simptome neurologice, cum ar fi agitația, confuzia sau dificultățile de concentrare. În cazurile severe, lipsa oxigenării corespunzătoare a organismului duce la pierderea conștienței și, rar, la apariția convulsiilor.

Nu toate simptomele apar la fiecare pacient, iar severitatea reacției variază de la un individ la altul. Trebui însă înțeles faptul că, orice asociere între dificultățile de respirație, umflarea feței sau a gâtului și apariția unei reacții alergice trebuie considerată urgență medicală.

Este foarte important de știu că șocul anafilactic poate evolua de la simptome aparent ușoare la o situație care pune viața în pericol, în doar câteva minute. Din acest motiv, solicitarea imediată a ajutorului medical și administrarea rapidă a tratamentului sunt esențiale pentru prevenirea oricăror complicații și chiar a decesului.

Tratamentul de urgență al șocului anafilactic

Solicitarea imediată a ajutorului medical prin apelarea numărului de urgență 112 este obligatorie în orice suspiciune de șoc anafilactic.

Principalul tratament este adrenalina, un medicament care acționează rapid pentru a crește tensiunea arterială, a reduce inflamația căilor respiratorii și a îmbunătăți respirația. În cazul suspiciunii de anafilaxie, adrenalina trebuie administrată cât mai repede posibil, de obicei prin injectare la nivelul părții externe a coapsei.

Persoanelor care sunt cunoscute cu risc crescut de reacții alergice severe li se va recomanda să aibă permanent asupra lor un autoinjector cu adrenalină, un dispozitiv special conceput pentru utilizare rapidă în situații de urgență. Acesta permite administrarea medicamentului chiar înainte de sosirea echipajului medical și poate reduce semnificativ riscul apariției complicațiilor severe.

Până la sosirea ajutorului medical, persoana afectată de anafilaxie trebuie culcată, cu picioarele ușor ridicate pentru a favoriza circulația sângelui către organele vitale. Dacă prezintă dificultăți de respirație, poziția semiașezată este mai confortabilă și poate facilita respirația.

Chiar dacă simptomele se ameliorează după administrarea adrenalinei, pacientul trebuie evaluat și monitorizat într-o unitate medicală, deoarece există situații în care simptomele pot reapărea după câteva ore. La spital, medicii pot administra și alte tratamente pentru controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor, inclusiv medicamente pentru reducerea reacției alergice, tratamente pentru normalizarea respirației și lichide intravenoase pentru susținerea tensiunii arteriale și a circulației.