Nod în gât (globus hystericus): ce trebuie să știi?

Despre senzația de nod în gât

Senzația de nod în gât, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de globus hystericus, disfagie nevrotică sau globus faringeus, reprezintă senzația de corp străin în gât, de contracție laringo-faringiană sau de tensiune la nivelul gâtului, asociată frecvent cu afecțiuni ale faringelui, ale glandei tiroide, boli neurologice sau tulburări nevrotice.

Conform studiilor, acest simptom afectează aproximativ 4-6% dintre pacienții care se prezintă la o consultație ORL, dar peste 45% dintre oameni experimentează de-a lungul vieții această senzație neplăcută. În majoritatea cazurilor (peste 90%), senzația de nod în gât nu este cauzată de o problemă fizică, obstructivă severă. Tulburările de deglutiție apar mai frecvent la persoanele în vârstă, însă de cele mai multe ori sunt trecute cu vederea, deoarece debutul este lent, iar pacientul se obișnuiește cu senzația.

Deglutiția este un proces reflex, foarte complex, bazat pe o coordonare precisă între sistemul nervos, orofaringe și esofag, ceea ce îi permite bolului alimentar să treacă prin cavitatea orală, faringe și apoi prin esofag, pentru a ajunge în stomac și mai departe în intestine. În decursul unei zile, omul efectuează între 500 – 1.200 de deglutiții, întrucât pe lângă ingestia voluntară de lichide și alimente, între mese se realizează și deglutiția reflexă a salivei și a secrețiilor nazofaringiene. Orice disfuncție la nivelul acestei coordonări neuro-musculare, chiar și una minoră, poate genera această senzație.

Diagnosticare

Deoarece acest simptom se întâlnește în patologii diverse, ce aparțin mai multor specialități, pentru un diagnostic corect de globus hystericus sunt necesare consulturi multidisciplinare, precum:

• examenul clinic ORL: este recomandat de primă intenție, pentru a exclude afecțiunile faringiene. Pe lângă examinarea obișnuită, cu apăsătorul de limbă, este necesar și un examen fibroscopic, ce permite evaluarea mai atentă a bazei limbii și a hipofaringelui. Astfel, se pot observa cu ușurință hiperplaziile amigdalelor linguale, tumorile bazei limbii, semnele refluxului faringo-laringian, nodulii sau polipii de pe corzile vocale sau tumorile hipofaringelui;
• exudatul faringian cu examen bacteriologic și micologic: poate evidenția prezența unor bacterii (Streptococ beta-hemolitic, Stafilococ auriu) sau a fungilor (Candida albicans, Candida krusei);
• examenul clinic endocrinologic: trebuie completat cu analize de laborator (TSH, FT3, FT4, T3, ATPO) și cu o ecografie de țesuturi moi a regiunii cervicale, care este utilă atât în diagnosticarea afecțiunilor tiroidiene (tiroidite, gușă polinodulară), cât și a altor tumori cervicale benigne (chist de tract tireoglos, chist branhial, TBC ganglionar) sau maligne (adenopatii metastatice, limfoame);
• examenul clinic neurologic: permite stabilirea sediului leziunilor la nivelul sistemului nervos central sau periferic, prin detectarea altor semne neurologice specifice (deficite motorii, tulburări de vorbire). Acest examen trebuie corelat, atunci când este necesar, cu rezultatele investigațiilor imagistice (CT, RMN);
• examenul clinic gastroenterologic: este necesar pentru confirmarea diagnosticului de reflux faringo-laringian. Investigațiile pot include pH-metria esofagiană de 24 de ore (pentru a măsura expunerea esofagului la acid), manometria esofagiană (pentru a evalua motilitatea esofagului) și endoscopia digestivă superioară (pentru a vizualiza esofagul, stomacul și duodenul și a exclude leziunile de la acest nivel).;
• examenul clinic reumatologic: este necesar la pacienții care prezintă deformări vizibile ale coloanei vertebrale cervicale și toracale, produse de cifoze, scolioze, morb Pott. Examenul RMN al coloanei vertebrale poate localiza cu exactitate vertebrele afectate de deformări;
• examenul clinic hematologic: este indicat când rezultatele analizelor uzuale de laborator (hemoleucogramă cu formulă leucocitară, VSH, sideremie ) sunt modificate;
• examenul clinic psihiatric: trebuie recomandat doar atunci când sunt excluse toate celelalte cauze organice sau când pacientul prezintă și alte simptome psiho-somatice, precum: nod în gât și senzație de sufocare, anxietate, agitație psihomotorie sau atacuri de panică recurente.

Modalitățile de prevenție

Uneori, senzația de nod în gât poate fi prevenită prin:

• hidratarea corespunzătoare, cu minimum 2 litri de lichide pe zi, preferabil apă, pentru a menține mucoasele hidratate și a reduce senzația de uscăciune și iritație;
• evitarea fumatului și a consumului de alcool;
• o alimentație corectă, ce respectă mesele principale;
• reducerea consumului de băuturi carbogazoase și a alimentelor de tip fast-food bogate în grăsimi și condimente, care pot favoriza refluxul gastric;
• evitarea situațiilor conflictuale sau stresante;
• igiena vocală (evitarea forțării vocii sau a vorbitului excesiv în medii zgomotoase, care pot solicita mușchii laringieni și faringieni).

Senzația de nod în gât poate avea cauze multiple – de la afecțiuni digestive sau neurologice, până la dezechilibre emoționale ori infecții locale. Chiar dacă, de cele mai multe ori, nu indică o problemă gravă, acest simptom nu trebuie ignorat

În cazul în care senzația persistă mai multe săptămâni și interferează cu calitatea vieții, este esențial un consult multidisciplinar. La MedLife, găsești medici buni, specializați în ORL, gastroenterologie, neurologie sau psihiatrie, care pot stabili un diagnostic corect și îți pot oferi un tratament personalizat!