Nod în gât (Glob Hystericus): Ce trebuie să știi

Informații despre senzația de nod în gât

Senzația de nod în gât, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de globus hystericus, disfagie nevrotică sau globus faringeus, reprezintă senzația de corp străin în gât sau de contracție laringo-faringiană, asociată frecvent cu afecțiuni ale faringelui, ale glandei tiroide, boli neurologice sau cu tulburări nevrotice.

Conform studiilor, acest simptom afectează aproximativ 4-6% dintre pacienții care se prezintă la un consult ORL, dar peste 45% dintre oameni experimentează de-a lungul vieții această senzație neplăcută.

Tulburările de deglutiție apar mai frecvent la persoanele în vârstă, însă de cele mai multe ori sunt trecute cu vederea, deoarece debutul este lent, iar pacientul de obișnuiește cu senzația.

Deglutiția este un proces reflex, foarte complex, bazat pe o coordonare precisă între sistemul nervos, orofaringe și esofag, ceea ce permite bolului alimentar să treacă prin cavitatea orală, faringe și apoi prin esofag, pentru a ajunge în stomac şi mai departe în intestine.

În decursul unei zile, omul efectuează între 500 – 1.200 de deglutiţii, întrucât pe lângă ingestia voluntară de lichide și alimente, se realizează între mese și deglutiţia reflexă a salivei și a secrețiilor nazofaringiene.

Care sunt potențialii factori de risc

Un risc crescut în apariția senzației de nod în gât este determinat de acei factori implicați în apariția afecțiunilor care declanșează acest simptom:

• alimentația neregulată și necorespunzătoare, bogată în grăsimi, dulciuri și băuturi carbogazoase;
• carența de vitamine și minerale;
• administrarea de medicamente: antihipertensive, antihistaminice;
• fumatul și consumul de alcool;
• consumul exagerat de medicamente antiinflamatoare;
• consumul de droguri;
• stresul, stările conflictuale, evenimentele negative;
• vârsta înaintată;
• sedentarismul;
• poluarea.

Care sunt modalitățile de diagnosticare

Fiind un simptom ce se întâlnește în patologii diverse, ce aparțin mai multor specialități, pentru un diagnostic corect de globus Hystericus sunt necesare consulturi multidisciplinare:

• examenul clinic ORL: este recomandat de primă intenție, pentru a exclude afecțiunile faringiene. Pe lângă examinarea obișnuită, cu apăsătorul de limbă, este necesar și un examen fibroscopic, ce permite evaluarea mai atentă a bazei limbii și a hipofaringelui. Astfel, se pot observa cu ușurință hiperplaziile amigdalelor linguale, tumorile bazei limbii, semnele refluxului faringo-laringian sau tumorile hipofaringelui;
• exudatul faringian cu examen bacteriologic și micologic: poate evidenția prezența unor bacterii (Streptococ beta hemolitic, Stafilococ auriu) sau a fungilor (Candida albicans, Candida krusei);
• examenul clinic endocrinologic: trebuie completat cu analize de laborator (TSH, FT3, FT4, T3, ATPO) și cu o ecografie de țesuturi moi a regiunii cervicale, care este utilă atât în diagnosticarea afecțiunilor tiroidiene (tiroidite, gușă polinodulară), cât și a altor tumori cervicale benigne (chist de tract tireoglos, chist branhial, TBC ganglionar) sau maligne (adenopatii metastatice, limfoame);
• examenul clinic neurologic: permite stabilirea sediului leziunilor la nivelul sistemului nervos central sau periferic, prin detectarea altor semne neurologice specifice (deficite motorii, tulburări de vorbire). Acest examen trebuie corelat, atunci când este necesar, cu rezultatele investigațiilor imagistice (CT, RMN);
• examenul clinic gastroenterologic: este necesar pentru confirmarea diagnosticului de reflux faringo-laringian;
• examenul clinic reumatologic: este necesar la pacienții care prezintă deformări vizibile ale coloanei vertebrale cervicale și toracale, produse de cifoze, scolioze, morb Pott. Examenul RMN al coloanei vertebrale poate localiza cu exactitate vertebrele afectate de deformări;
• examenul clinic hematologic: este indicat când rezultatele analizelor uzuale de laborator (hemoleucogramă cu formulă leucocitară, VSH, sideremie etc.) sunt modificate;
• examenul clinic psihiatric: trebuie recomandat doar atunci când sunt excluse toate celelalte cauze organice sau când pacientul prezintă și alte simptome psiho-somatice, precum: senzație de sufocare, anxietate, agitație psihomotorie etc.

Ce complicații pot să apară

Senzația de nod în gât este, de obicei, tranzitorie și inofensivă, dar, în anumite cazuri, poate determina tulburări de alimentație, ce se pot concretiza prin scăderi considerabile în greutate.