Colposcopia: Metodă minim invazivă de investigare a colului uterin

Când este recomandată colposcopia?

Colposcopia este recomandată în următoarele situații:

• rezultate ale examenului Babeș-Papanicolau modificate;
• suspiciunea unei leziuni displazice la nivelul colului, vaginului sau vulvei;
• exocervicite cronice;
• vaginite cronice;
• sângerări postcoitale sau alte sângerări genitale anormale;
• prezența condiloamelor genitale sau a polipilor cervicali;
• inflamația persistentă a colului uterin (cervicita);
• urmărirea cazurilor cu tratament conservator pentru leziuni cervicale (precanceroase, polipi, endometrioză, traumatisme, leziuni chimice).

Colposcopia este o investigație nedureroasă, atraumatică, care nu este contraindicată femeilor gravide.

Rolul colposcopiei în diagnosticarea cancerului de col uterin

Rolul examenului citologic periodic, testărilor HPV și colposcopiei +/- biopsie este acela de a identifica leziuni precanceroase, displazii cu potențial de evoluție către un cancer de col uterin sau depistarea cancerului de col uterin în stadii subclinice, microscopice, stadii vindecabile de multe ori printr-o intervenție minoră si ghidarea biopsiilor necesare diagnosticului.

În diagnosticarea precoce a cancerului de col uterin, colposcopia are un rol determinant datorită posibilității de a mări rezolutia de analiza a  leziunilor, de a le scoate în evidență prin utilizarea de soluții speciale (acid acetic, soluție Lugol), de a evidenția vascularizația deosebită a colului prin utilizarea unui filtru special al colposcopului (filtru verde).

De asemenea, posibilitatea de a biopsia strict leziunile suspecte, vizibile la colposcop, reduce mult sângerarea.

Colposcopia este o componentă importantă a diagnosticului leziunilor precanceroase ale colului uterin, secvențele succedându-se astfel: test Babeș-Papanicolau – genotipare virală – colposcopie – markeri tumorali – examen histopatologic (biopsie, excizie, conizație).

Este un examen obligatoriu la efectuarea biopsiei, conizației sau a oricărui alt gest terapeutic la nivelul colului uterin și tractului genital inferior.

Colposcopia vs. testul HPV vs. testul Papanicolau

Testul Papanicolau, testul HPV și colposcopia sunt investigații complementare în screeningul și diagnosticul leziunilor cervicale.

• Testul Papanicolau este o analiză citologică ce identifică modificări celulare anormale la nivelul colului uterin. Este un instrument de screening, nu de diagnostic.
• Testul HPV detectează prezența tulpinilor cu risc crescut ale virusului Papilloma uman (în special HPV 16 și HPV 18), principalul factor implicat în apariția cancerului de col uterin.
• Colposcopia intervine atunci când oricare dintre primele două teste revine cu rezultat modificat sau pozitiv. Spre deosebire de celelalte două, colposcopia oferă vizualizare directă, mărită a colului uterin și permite recoltarea biopsiei din zonele suspecte, reprezentând astfel standardul de diagnostic al leziunilor cervicale precanceroase.

Practic, testul Papanicolau și HPV indică riscul, iar colposcopia localizează și evaluează precis leziunile pentru diagnostic de certitudine și stabilirea conduitei terapeutice.

Ce se întâmplă în timpul unei colposcopii?

O colposcopie se poate face în cabinetul medicului ginecolog și durează aproximativ 15 - 20 de minute.

După ce pacienta se așază pe masa ginecologică, medicul introduce un instrument numit specul vaginal în interiorul vaginului pentru a-l deschide, astfel încât să poată vedea cât mai clar colul uterin si peretii vaginali. Aplică apoi citeva soluții speciale pe colul uterin, vagin și vulvă, pentru a evidenția zonele anormale de pe colul uterin si mucoasa vaginala sau vulva. Apoi, medicul privește cu atenție colul uterin printr-un colposcop - un instrument care arată ca un binoclu sau in versiunile noi – prezinta un ecran, poziționat pe un suport cu lumină puternică, între picioarele pacientei, cât mai aproape de corp, la o distanta de aproximativ 30 cm, fără însă a atinge corpul.

Dacă medicul observă ceva care nu pare normal, va propune si efectua o biopsie. Acest lucru înseamnă că va preleva o probă de țesut pe care o va trimite la laborator.

Colposcopia este o procedură simplă și aproape nedureroasă. Pacienta poate simți presiune atunci când medicul introduce speculul în vagin și poate simți o ușoară senzație de arsură atunci când se aplică soluția specială pe col, vagin și vulvă.

Timpii examenului colposcopic:

• inspecția colului;
• badijonarea cu soluție acid acetic;
• badijonarea cu soluție Lugol.

Cât de dureroasă este, de fapt, colposcopia?

Deoarece pragul de sensibilitate este unic pentru fiecare persoană, este dificil de prezis exact ce vei simți. Totuși, majoritatea pacientelor descriu procedura mai degrabă ca fiind inconfortabilă decât dureroasă. Disconfortul poate apărea în momente specifice:

• introducerea speculului: poate crea o senzație de presiune sau tensiune locală;
• aplicarea soluției de acid acetic: poți resimți o ușoară senzație de arsură sau furnicături în momentul în care soluția atinge mucoasa;
• biopsia cervicală: dacă este necesară prelevarea de țesut, poți simți o ciupitură rapidă sau crampe similare cu cele menstruale. Aceasta este considerată, de regulă, etapa cea mai intensă a investigației.

Nu ezita să discuți cu medicul tău despre opțiunile de control al durerii.

Posibile riscuri asociate colposcopiei

Nu există efecte secundare directe asociate colposcopiei. În cazul în care în timpul procedurii se face și o biopsie, este posibil să apară infecție și sângerare. După o colposcopie cu biopsie, pacientele au timp de câteva zile o scurgere vaginală închisă la culoare. De asemenea, pot apărea crampe sau dureri ușoare care ar trebui să dispară în câteva zile.

Complicațiile colposcopiei sunt rare și apar mai ales atunci când vizualizarea colului uterin este dificilă, de exemplu din cauza atrofiei, cicatricilor sau a altor modificări anatomice.

Un aspect important este că procedura poate genera anxietate și disconfort, iar aceste reacții pot fi influențate atât de teama de boală, cât și de examinarea în sine. Din acest motiv, experiența și formarea continuă a medicului sunt esențiale pentru acuratețea diagnosticului.

În cazul în care crampele, durerile sau sângerările nu dispar și se agravează, deci apar sângerări masive, dureri severe la nivelul abdomenului inferior sau pelvisului, trebuie contactat de urgență medicul.

Recomandări după colposcopie

În cazul în care în timpul colposcopiei a fost realizată și o biopsie, medicul poate interzice realizarea de dușuri vaginale, folosirea tampoanelor și activitatea sexuală timp de cel puțin o săptămână după procedură. De asemenea, este posibil să se recomande evitarea activităților fizice intense sau ridicarea de greutăți.