Interviu Dr. Alexandra Trăilă, MedLife: despre prevenția și tratamentul cancerelor ginecologice
Lupta împotriva cancerelor ginecologice a devenit, în ultimii ani, o cursă contra cronometru în care medicina modernă oferă tot mai multe instrumente de câștig, cu o singură condiție: depistarea la timp. Dr. Alexandra Trăilă, medic ginecolog supraspecializat în ginecologie oncologică în cadrul MedLife, atrage atenția asupra importanței vitale a controalelor preventive și a investigațiilor de rutină în detectarea precoce a acestor boli. În dialog cu medicul, aflăm de ce ecografia transvaginală ar trebui să fie un standard în fiecare consultație ginecologică, cum ne pot proteja testele genetice și care sunt progresele recente în tratamentul cancerelor din sfera ginecologică.
De ce este cancerul ginecologic supranumit „dușmanul tăcut”?
Una dintre cele mai mari provocări în oncologia ginecologică este absența simptomelor în fazele incipiente ale bolii. Majoritatea pacientelor asociază gravitatea unei afecțiuni cu prezența disconfortului fizic, însă în cazul tumorilor maligne de col uterin, ovar sau endometru, simptomele devin evidente abia când boala a progresat considerabil.
„Cancerul ginecologic nu doare la început. Din păcate, simptomele apar când boala este deja într-un stadiu avansat”, este avertismentul principal al dr. Trăilă. Absența simptomatologiei face ca screeningul să fie singura metodă eficientă de identificare a celulelor maligne înainte ca acestea să invadeze structurile vecine.
Care sunt simptomele ce necesită un consult medical de urgență?
Deși silențioase la început, aceste afecțiuni încep să transmită semnale pe măsură ce volumul tumoral crește. Este esențial ca femeile să recunoască modificările atipice și să nu amâne vizita la medic, sperând că acestea vor trece de la sine. Sângerările vaginale neobișnuite, modificările fluxului menstrual sau secrețiile anormale sunt indicatori care nu trebuie ignorați.
De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată abdomenului și zonei pelvine. „ Durerea pelvină apare mai târziu, când volumul tumoral este mărit și invadează structurile din vecinătate: restul organelor, nervii din jur, iar durerea apare tocmai prin acest mecanism”, explică dr. Alexandra Trăilă.
Medicul atrage atenția și asupra unor semne mai puțin specifice, cum ar fi creșterea în volum a abdomenului sau scăderea bruscă în greutate. „Toate aceste semne necesită un consult ginecologic de urgență. Din păcate, femeile ajung adesea la medic abia când simptomele devin evidente”, spune medicul.
Ce rol joacă ecografia transvaginală în controlul de rutină?
Dacă pentru cancerul de col uterin există testul Papanicolau, pentru alte forme de cancer din sfera ginecologică nu există teste de screening standardizate la nivel populațional. În acest context, ecografia transvaginală devine un instrument indispensabil în timpul vizitei la ginecolog.
„Controalele anuale și ecografia transvaginală sunt esențiale, iar atunci când e necesară, testarea genetică poate crește șansele de vindecare. Eu nu văd nicio pacientă fără să-i fac ecografie transvaginală”, afirmă dr. Trăilă. Această investigație permite vizualizarea detaliată a organelor pelvine și detectarea unor formațiuni de dimensiuni mici care nu pot fi simțite la palparea obișnuită. „Ecografia transvaginală ar trebui să facă parte din orice control ginecologic de rutină. Mi se pare greșit să tratezi, de exemplu, o problemă la nivelul colului și să nu te asiguri că nu există și o tumoră ovariană”, spune medicul.
Intervenția timpurie este direct corelată cu rata de succes a tratamentului. „O formațiune de 2-3 centimetri poate fi observată ecografic din timp. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât șansele de vindecare cresc exponențial”, adaugă specialistul.
Cum influențează vârsta și genetica riscul de cancer?
Deși incidența anumitor tipuri de cancer, precum cel ovarian, crește după vârsta de 45 de ani, realitatea clinică arată că boala nu ține cont de barierele de vârstă. Dr. Trăilă subliniază că a întâlnit cazuri chiar și la paciente foarte tinere: „Am avut o pacientă minoră cu cancer ovarian, al cărei singur simptom a fost creșterea în volum a abdomenului”.
În cazul cancerului de col uterin, legătura cu virusul HPV este bine documentată, însă evoluția acestuia a devenit mai agresivă în timp. „Istoria naturală a bolii – de la infecția cu HPV la cancer de col uterin – s-a modificat foarte mult, iar evoluția este mult mai galopantă. Virusul Papilloma uman este contractat, pe parcursul vieții, de aproximativ 80% din populație. În cele mai multe cazuri, se va epura spontan. Însă în momentul în care persistă, se integrează în genomul gazdă, la nivelul colului uterin, și începe să provoace modificări la nivel celular. Practic, noi prin testul Papanicolau tocmai asta urmărim: să identificăm acele modificări la nivel celular și să întrerupem, prin metode chirurgicale simple, evoluția spre cancer”, explică dr. Trăilă.
Un alt factor determinant este istoricul familial. Testarea genetică pentru mutațiile BRCA1 și BRCA2 oferă informații vitale pacientelor cu risc crescut. „O pacientă cu una dintre mutațiile BRCA are un risc foarte mare de a dezvolta cancer de sân sau de ovar. În multe cazuri, femeile cu rezultat pozitiv la testarea genetică aleg să facă intervenții chirurgicale profilactice – extirparea ovarelor și mastectomie bilaterală – înainte ca boala să apară”, spune medicul.
Pentru femeile tinere care se confruntă cu un astfel de diagnostic sau risc, există soluții pentru viitor: „Unele aveau deja copii, altele nu. În cazul pacientelor tinere, fără copii, discutăm și despre prezervarea fertilității – prin recoltarea și congelarea ovocitelor sau a embrionilor.”
Care sunt cele mai noi metode de tratament disponibile?
Progresele tehnologice au transformat sala de operație. Astăzi, multe dintre intervențiile chirurgicale care în trecut necesitau incizii mari și perioade lungi de recuperare sunt realizate minim invaziv. Robotul Da Vinci este vârful de lance în acest domeniu, oferind o precizie chirurgicală fără precedent.
„Chirurgia deschisă a fost înlocuită în multe cazuri cu laparoscopia și cu chirurgia robotică, asistată de sistemul Da Vinci”, explică dr. Alexandra Trăilă. Utilizarea robotului este deosebit de benefică, de exemplu, în cancerul endometrial: „Brațele robotului pot ajunge în spații greu accesibile, cu o precizie pe care mâna umană nu o poate egala. Avantajul major este că intervenția este minim invazivă, pierderea de sânge este redusă, durerea postoperatorie este mai mică, iar recuperarea pacientei este mult mai rapidă”, precizează medicul.
Totuși, chirurgia este adaptată fiecărui caz în parte. În anumite situații, abordarea clasică rămâne standardul de aur pentru asigurarea supraviețuirii pe termen lung. „Fiecare tip de cancer are abordarea lui optimă. Important este să alegem metoda care oferă cea mai bună supraviețuire, cu cele mai puține complicații pe termen lung”, spune dr. Trăilă.
Această evoluție chirurgicală este completată de tratamente oncologice de ultimă oră, precum imunoterapia. „Vedem paciente care vin cu stadii avansate de boală și, datorită acestor terapii, ajung să se vindece și să-și reia viața activă, familială și profesională”, adaugă medicul.
Cum este abordată prevenția în cazul cancerului de sân?
Deși vorbim despre sfera ginecologică, cancerul de sân este strâns legat de sănătatea hormonală a femeii. Autopalparea este primul pas, dar nu suficient. „Depinde de mărimea sânului și de poziția nodulului. Într-un sân mic, o formațiune poate fi depistată din stadiu incipient, dar la un sân de volum mare, de multe ori boala este deja avansată”, spune dr. Trăilă.
Protocolul corect de screening presupune ecografie anuală până la 40 de ani, urmată de alternarea ecografiei cu mamografia după această vârstă. Orice modificare, precum retragerea mamelonului sau modificarea pielii, trebuie raportată imediat medicului.
Cine este dr. Alexandra Trăilă
Dr. Alexandra Trăilă este medic ginecolog cu supraspecializare în ginecologie oncologică, activând în cadrul Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca. Cariera sa a fost marcată încă de la început de dorința de a atinge excelența într-un domeniu medical complex, fiind inspirată de modelul tatălui său, medicul Alexandru Trăilă.
Pasiunea pentru chirurgie s-a manifestat devreme, parcursul său academic fiind completat de o pregătire practică intensă. „Încă din primul an de facultate mi-am petrecut verile în sala de operație, alături de tatăl meu, dr. Alexandru Trăilă. M-a învățat enorm. Acum, ani mai târziu, am reușit să formăm o echipă minunată la Spitalul MedLife, cu oameni care sunt nu doar profesioniști excepționali, ci și oameni de o calitate umană deosebită”, povestește medicul.
Pentru dr. Alexandra Trăilă, medicina nu este un act individual, ci rezultatul unei sinergii între specialiști. Aceasta pune un accent deosebit pe colaborarea în sala de operație și pe coeziunea echipei medicale, considerând că aceasta este fundația pe care se construiește succesul oricărei intervenții complexe: „Chirurgii trebuie să comunice perfect, chiar și nonverbal. Dacă o verigă din echipă nu funcționează, totul se dezechilibrează. De la anestezist și instrumentar până la personalul de pe secție – toți contribuie la recuperarea pacientei.”
Prin activitatea sa, dr. Trăilă continuă să promoveze importanța controalelor preventive și a diagnosticării precoce, fiind convinsă că educația medicală a pacientelor este la fel de importantă ca actul chirurgical în sine.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Interviu dr. Horațiu Alin Mureșan, MedLife: despre cum tehnologiile moderne transformă diagnosticul oncologic
Progresele tehnologice în medicină schimbă rapid modul în care se realizează diagnosticul oncologic. De la analiza histologică clasică la testarea moleculară și inteligența artificială, tehnologia permite identificarea cu precizie a caracteristicilor fiecărei tumori, sprijinind deciziile clinice per...
Interviu dr. Ramona Spulber, MedLife: despre ginecologia modernă și relația medic - pacient
În medicina modernă, progresele tehnologice și accesul facil la informație transformă modul în care sunt tratate afecțiunile, însă esența actului medical rămâne aceeași: încrederea și comunicarea între medic și pacient. În ginecologie, această relație capătă o importanță deosebită, pentru că fiecare...
Interviu dr. Ana Maria Bîțică, MedLife: despre prevenția cancerului de col uterin și importanța testării HPV
Lupta împotriva cancerului de col uterin rămâne una dintre cele mai mari provocări. Deși medicina modernă oferă instrumentele necesare pentru ca această boală să fie prevenită sau măcar depistată la timp, statisticile plasează în continuare România pe locuri fruntașe în Europa la capitolele morbidit...