Gastroenterocolita la copii: cauze, simptome, tratament și prevenție
Gastroenterocolita este una dintre afecțiunile digestive care apar frecvent în copilărie, în special în contextul infecțiilor cu virusuri, bacterii sau paraziți. De cele mai multe ori, evoluția este favorabilă, însă episoadele de diaree și vărsături pot duce la pierderi importante de lichide, iar riscul de deshidratare necesită o atenție deosebită, mai ales în cazul sugarilor și al copiilor mici.
Ce este gastroenterocolita?
Gastroenterocolita este o inflamație care afectează stomacul, intestinul subțire și colonul (intestinul gros). Termenul descrie, practic, extinderea procesului inflamator la mai multe segmente ale tubului digestiv.
Cel mai frecvent, formele acute sunt asociate cu o infecție digestivă, care poate fi provocată de virusuri, bacterii sau paraziți. Mai rar, inflamația gastrointestinală poate avea cauze neinfecțioase, precum anumite medicamente sau substanțe toxice. Alergiile alimentare, intoleranțele digestive, precum și alte afecțiuni ale tubului digestiv pot determina afectarea cronică a mucoasei gastrointestinale.
La copii, infecțiile virale reprezintă o cauză importantă a gastroenteritei acute. Termenii „gastroenterită”, „enterită” și „enterocolită” indică zone diferite afectate: stomac și intestin, intestin subțire, respectiv intestin subțire și colon.
Care sunt cauzele gastroenterocolitei la copii?
Gastroenterocolita la copii este cel mai frecvent provocată de o infecție cu virusuri, bacterii sau paraziți. Agentul infecțios implicat determină tipul afecțiunii.
Gastroenterocolita virală
Virusurile reprezintă o cauză frecventă a infecțiilor gastrointestinale. Printre agenții implicați se numără:
- norovirusul;
- rotavirusul;
- adenovirusurile;
- enterovirusurile;
- astrovirusurile;
- sapovirusurile.
La copii, rotavirusul rămâne un agent important al gastroenteritei acute, în special la sugari și la copiii mici.
Gastroenterocolita bacteriană
Infecția poate fi provocată și de bacterii. Printre cele mai cunoscute se află:
- Salmonella;
- Campylobacter;
- Escherichia coli ( coli);
- Shigella;
- Clostridium difficile.
Unele dintre aceste bacterii sunt implicate în toxiinfecțiile alimentare.
Gastroenterocolita parazitară
Mai rar, cauza poate fi o infecție cu paraziți intestinali. Printre aceștia se numără:
- Giardia;
- Cryptosporidium;
- Cyclospora;
- Entamoeba histolytica, parazitul care provoacă amoebiaza.
Tipul microorganismului implicat nu poate fi stabilit numai pe baza manifestărilor clinice, fiind necesare și teste de laborator (teste rapide, culturi).
Cum se transmite gastroenterocolita la copii?
Gastroenterocolita infecțioasă se poate transmite pe cale fecal-orală, atunci când microorganisme provenite din materiile fecale ale unei persoane infectate ajung, direct sau indirect, în gura altei persoane.
La copii, contaminarea se poate produce prin:
- contact apropiat cu o persoană infectată;
- mâini, jucării sau alte obiecte și suprafețe contaminate;
- consumul de alimente sau apă contaminate;
- contactul cu particule provenite din vărsături, în cazul unor virusuri precum norovirusul.
Transmiterea este favorizată în spațiile închise (precum creșe, grădinițe, școli) în care copiii petrec mult timp împreună și folosesc obiecte comune.
Care sunt simptomele gastroenterocolitei la copii?
Gastroenterocolita la copii debutează adesea brusc. În funcție de cauza și severitatea infecției, pot apărea mai multe manifestări.
Diareea și vărsăturile
Cele mai frecvente manifestări sunt diareea și vărsăturile. Pot apărea:
- scaune moi sau apoase și frecvente, uneori cu mucozități sau striuri sanghinolente;
- greață și vărsături;
- scăderea poftei de mâncare;
- oboseală și stare generală de rău.
Diareea și vărsăturile pot determina pierderi importante de lichide. La copii, în special la cei mici, trebuie urmărite semnele de deshidratare, precum urinările mai rare, gura uscată, lipsa lacrimilor, ochii înfundați, somnolența neobișnuită, fontanela anterioară deprimată (la sugari).
Febra și durerile abdominale
Febra poate însoți gastroenterocolita la copii, alături de dureri și crampe abdominale. Intensitatea acestor manifestări poate varia în funcție de cauza infecției și de severitatea acesteia.
Durerile abdominale pot apărea concomitent cu episoadele de diaree și vărsături și pot contribui la starea generală de disconfort a copilului. Febra, la rândul său, poate fi asociată cu oboseală, stare generală de rău și scăderea poftei de mâncare.
Atunci când febra sau durerile abdominale sunt intense, persistente ori sunt însoțite de o deteriorare a stării generale a copilului, este indicată evaluarea medicală.
Deshidratarea asociată gastroenterocolitei
Pierderile de apă, săruri și electroliți prin diaree și vărsături pot duce la deshidratare, mai ales la sugari și la copiii mici. Riscul este mai mare atunci când episoadele de diaree sau vărsături sunt frecvente și copilul nu reușește să consume suficiente lichide pentru a compensa pierderile. Semnele care pot indica deshidratarea includ gura și buzele uscate, urinările mai rare sau cantitatea redusă de urină, lipsa lacrimilor în timpul plânsului, ochii înfundați și somnolența sau iritabilitatea neobișnuită. În formele ușoare și moderate, rehidratarea orală reprezintă prima opțiune.
Cum poți rehidrata copilul acasă?
Pentru refacerea lichidelor, sărurilor și electroliților pierduți de copil prin vărsături și diaree:
- se pot administra soluții de rehidratare orală (SRO), care conțin apă, glucoză și săruri minerale în proporții adecvate;
- lichidele se oferă în cantități mici și frecvent, mai ales dacă există vărsături;
- alăptarea poate fi continuată și chiar oferită mai frecvent;
- băuturile carbogazoase și sucurile de fructe nediluate nu sunt recomandate, deoarece pot agrava diareea.
Dacă vărsăturile persistă și copilul nu reușește să păstreze lichidele, este necesară evaluarea medicală. În formele severe, rehidratarea poate necesita administrarea lichidelor pe cale intravenoasă, ceea ce presupune internare și supraveghere medicală.
Cum se tratează gastroenterocolita la copii?
Tratamentul gastroenterocolitei la copii depinde de cauza bolii și de severitatea manifestărilor. Majoritatea formelor infecțioase acute virale necesită în principal măsuri de susținere, fără un tratament medicamentos specific.
Pe parcursul recuperării:
- alimentația obișnuită, adecvată vârstei, poate fi reluată după ce copilul este rehidratat și o tolerează;
- antibioticele nu sunt recomandate de rutină; medicul le poate prescrie în anumite infecții bacteriene, în funcție de microorganism și de situația clinică;
- medicamentele antiparazitare pot fi necesare pentru anumite infecții produse de paraziți;
- medicamentele pentru oprirea diareei nu trebuie administrate copiilor din proprie inițiativă.
În formele severe sau atunci când apar complicații poate fi necesară internarea și administrarea tratamentului în spital.
Ce poate mânca un copil cu gastroenterocolită?
După rehidratare, copilul poate reveni la alimentația obișnuită, adecvată vârstei, pe măsură ce apetitul revine și toleranța digestivă este reluată. Nu este necesară o dietă foarte restrictivă și îndelungată, dacă nu este cazul.
Printre variantele care pot fi oferite se numără:
- soluții cu săruri de rehidratare orală, pentru înlocuirea lichidelor și electroliților pierduți;
- ceai de mentă, dacă este tolerat; ceaiurile îndulcite nu înlocuiesc soluțiile de rehidratare orală; este permisă îndulcirea ceaiului cu glocuză pulbere, o linguriță rasă la 100 ml de lichid preparat;
- pâine prăjită, sticks-uri și covrigei simpli;
- orez fiert sau pilaf dietetic;
- supă de morcovi;
- supă simplă de zarzavat, fără roșii, ceapă și cartofi, dacă aceasta este recomandarea alimentară individuală;
- carne slabă de pui sau vită, fiartă ori preparată la grătar;
- brânză de vaci slabă;
- macaroane cu brânza de vaci;
- măr copt și banană;
Ce alimente ar trebui evitate?
Până la dispariția diareei, este indicată evitarea sau limitarea alimentelor și băuturilor care pot accentua manifestările digestive:
- băuturi carbogazoase;
- sucuri de fructe concentrate;
- alimente foarte bogate în zahăr;
- preparate grase sau prăjite;
- alimente foarte condimentate, care pot agrava disconfortul digestiv.
Cât durează gastroenterocolita la copii?
În majoritatea cazurilor acute, starea copilului începe să se amelioreze în câteva zile, însă durata diferă în funcție de manifestare. Vărsăturile durează, de obicei, 1–2 zile și, în majoritatea cazurilor, se opresc în cel mult 3 zile, iar diareea poate persista, în general, 5–7 zile, dar uneori poate continua până la aproximativ 2 săptămâni.
Durata bolii poate varia în funcție de microorganismul implicat și de particularitățile copilului. Persistența vărsăturilor mai mult de 2–3 zile sau a diareei peste 7 zile impun consult medical obligatoriu.
Când trebuie să mergi cu copilul la medic?
În cazul gastroenterocolitei, evaluarea medicală este recomandată dacă starea copilului se agravează sau apar semne care pot indica deshidratare ori o evoluție mai severă.
Este indicat consultul medical dacă copilul nu poate păstra lichidele din cauza vărsăturilor repetate, dacă urinează foarte rar sau are mult mai puține scutece ude decât în mod obișnuit, dacă devine neobișnuit de somnolent, apatic sau greu de trezit, sau dacă starea generală se deteriorează.
Sugarii, în special nou născuții și sugarii sub 3 luni, necesită o atenție mai mare, deoarece se pot deshidrata mai repede. Unele semne, precum vărsăturile verzi sau cu sânge, durerea abdominală severă ori alterarea marcată a stării generale, necesită evaluare medicală de urgență.
Cum poate fi prevenită gastroenterocolita la copii?
Nu toate cazurile de gastroenterocolită pot fi prevenite, însă câteva măsuri reduc riscul infecțiilor digestive:
- spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, în special după folosirea toaletei sau schimbarea scutecelor și înainte de masă;
- spălarea atentă a fructelor și legumelor și prepararea termică adecvată a alimentelor;
- păstrarea alimentelor crude separat de cele gata pentru consum și refrigerarea corespunzătoare a produselor perisabile;
- curățarea și, atunci când cineva este bolnav, dezinfectarea suprafețelor și obiectelor frecvent atinse;
- spălarea rapidă a hainelor sau lenjeriei murdărite cu materii fecale ori vărsături.
În cazul norovirusului, dezinfectantul pentru mâini nu înlocuiește spălarea cu apă și săpun, deoarece nu este la fel de eficient împotriva acestui virus.
Întrebări frecvente despre gastroenterocolita la copii
Gastroenterocolita este contagioasă?
Gastroenterocolita infecțioasă poate fi contagioasă. Virusurile, bacteriile sau paraziții implicați se pot transmite între persoane, iar unele virusuri, precum norovirusul și rotavirusul, sunt foarte contagioase. Gastroenterocolita provocată de cauze neinfecțioase nu se transmite.
Cum hidratezi corect un copil care varsă?
Lichidele se administrează în cantități mici și frecvent, de preferat sub forma soluțiilor de rehidratare orală. Dacă vărsăturile continuă, copilul refuză lichidele sau nu reușește să le păstreze, este necesar consultul pediatric.
Ce faci dacă cel mic refuză să mănânce?
Lipsa temporară a poftei de mâncare este frecventă în timpul gastroenteritei. Copilul nu trebuie forțat să mănânce; aportul de lichide este prioritar, iar alimentația obișnuită poate fi reluată treptat, odată cu revenirea apetitului și normalizarea tranzitului.
Bibliografie
- CDC. “Facts About Food Poisoning.” Food Safety, 29 Apr. 2026, https://www.cdc.gov/food-safety/data-research/facts-stats/index.html.
- John Hopkins Medicine. “Understanding Viral Gastroenteritis.” Www.Hopkinsmedicine.Org, 2024, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/understanding-viral-gastroenteritis.
- Cleveland Clinic. “Gastroenteritis: Sick in Your Stomach and Intestines.” Cleveland Clinic, 25 Sept. 2023, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/gastroenteritis.
- “Acute Gastroenteritis Management in Paediatric Emergency Medicine (180) | NHSGGC.” Scot.Nhs.Uk, 2023, https://www.clinicalguidelines.scot.nhs.uk/ggc-paediatric-guidelines/ggc-paediatric-guidelines/emergency-medicine/acute-gastroenteritis-management-in-paediatric-emergency-medicine-180/.
- Cleveland Clinic. “Enteritis (Inflammation of the Small Intestine): Definition, Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, 14 May 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23049-enteritis-inflammation-small-intestine.
- “Diarrhoea and Vomiting in Children.” Cambridge University Hospitals, https://www.cuh.nhs.uk/patient-information/diarrhoea-and-vomiting/.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Oreionul la copii: cum se transmite, simptome, tratament și prevenție
Oreionul (parotidita epidemică) este o infecție virală contagioasă care afectează în principal glandele salivare și apare atât la copii, cât și la adulți. Boala se manifestă frecvent prin umflarea dureroasă a glandelor parotide, febră, oboseală și dificultăți la mestecat, însă unele persoane infecta...
Infecția cu norovirus la copii: simptome, transmitere, tratament și prevenție
Norovirusul este un virus foarte contagios și una dintre cele mai frecvente cauze de gastroenterită acută, adică inflamația stomacului și a intestinelor. Infecția poate afecta persoane de orice vârstă, dar sugarii și copiii mici rămân categoria cu riscul cel mai mare de forme severe. Infecția apare ...
Varicela la copii: cum se transmite, simptome, tratament și prevenție
Varicela este o boală infecțioasă foarte contagioasă, provocată de virusul varicelo-zosterian. Este întâlnită frecvent în copilărie, însă poate apărea la orice persoană care nu are imunitate împotriva virusului.Ce este virusul varicelo-zosterian?Virusul varicelo-zosterian face parte din familia viru...