Despre hipogonadism
Hipogonadismul este afecțiunea caracterizată printr-o producție insuficientă de hormoni sexuali și apare atunci când glandele sexuale (gonadele), ovare sau testicule, produc puțin sau deloc hormoni sexuali.
Hormonii sexuali ajută la dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi creșterea părului pubian, dezvoltarea sânilor la femei, dezvoltarea pilozității faciale la bărbați. Hormonii sexuali joacă, de asemenea, un rol important în reglarea ciclului menstrual și în producția de spermatozoizi.
Hipogonadismul este cunoscut și sub numele de insuficiență gonadală.
Hipogonadismul masculin înseamnă producția insuficientă de testosteron, hormon sexual care joacă un rol esențial în creșterea și dezvoltarea băieților la pubertate, dar și pentru integrarea psihosexuală a bărbaților.
Hipogonadismul feminin presupune disfuncționalitatea ovarelor, care produc puțini hormoni sexuali, estrogen și progesteron. Afecțiunea se poate datora și nefuncționării hipotalamusului și/sau a glandei pituitare, organe care controlează funcționarea ovarelor.
Există două tipuri de hipogonadism: primar și secundar.
- Hipogonadismul primar (hipergonadotrop) - reprezintă insuficiența hormonilor sexuali în organism din cauza unei probleme a glandelor sexuale, care primesc mesajul de a produce hormoni din creier (glanda pituitară, hipotalamus), dar nu pot produce hormonii.
- Hipogonadism secundar (hipogonadotrop) - afecțiunea este datorată funcționării defectuoase a hipotalamusului și a glandei pituitare, care sunt situate la baza creierului. Acestea controlează funcționarea glandelor sexuale. Dacă aveți hipogonadism secundar, glandele sexuale nu sunt afectate dar nu produc suficienți hormoni, deoarece nu sunt stimulate.
Cauze
Cauzele hipogonadismului primar includ:
- boli autoimune, cum ar fi insuficiența ovariană prematură;
- tulburări genetice precum sindromul Turner și sindromul Klinefelter;
- inflamație sau oreion, care implică testiculele sau ovarele;
- testicule necoborâte;
- boli ale ficatului și rinichilor;
- intervenții chirurgicale la nivelul testiculelor sau ovarelor;
- expunere la radiații sau chimioterapie.
Cauzele hipogonadismul secundar includ:
- tulburări genetice, cum ar fi sindromul Kallmann (dezvoltare hipotalamică anormală);
- traumatisme la nivelul hipotalamusului sau al glandei pituitare;
- tumoare la nivelul sau în apropierea glandei pituitare;
- infecții, inclusiv HIV;
- boli precum sarcoidoza și tuberculoza;
- obezitatea;
- pierdere rapidă în greutate;
- deficiențe nutriționale;
- utilizarea de steroizi sau opioide;
- operație pe creier;
- expunerea la radiații;
- hemocromatoza, care apare atunci când corpul absoarbe prea mult fier.
Factori de risc
Factorii de risc pentru declanșarea hipogonadismului sunt:
- HIV/SIDA;
- Chimioterapia anterioară sau radioterapie;
- Îmbătrânirea;
- Obezitatea;
- Malnutriția.
Studiile au arătat că hipogonadismul poate fi moștenit. Dacă oricare dintre acești factori de risc se află în istoricul de sănătate al familiei, medicul curant trebuie informat.
Simptome
Simptomele caracteristice pentru hipogonadism sunt:
- La copii - întârzierea dezvoltării sexuale, nedezvoltarea sânilor și lipsa menstrei, la fetițe, dimensiuni mici ale testiculelor și penisului la băieți.
- La bărbați - obezitate, lipsa potenței și a dorinței sexuale, micșorarea testiculelor, infertilitate, scăderea masei musculare, depresie.
- La femei - tulburări ale ciclului menstrual, scăderea dorinței sexuale, bufeuri, infertilitate, scăderea densității osoase.
În cazul în care hipogonadismul începe să se manifeste intrauterin, în perioada de maturizare a fătului, există riscul de apariție a organelor genitale externe ambigue.
Diagnosticare
Pentru a confirma un diagnostic de hipogonadism, medicul va efectua un examen fizic, care urmărește semnele dezvoltării sexuale tipice pentru o persoană, corespunzător vârstei. Medicul va examina masa musculară, părul corporal și organele sexuale.
Diagnosticul de hipogonadism va fi pus și în urma unor alte investigații cum ar fi:
Analize de laborator
Dacă medicul crede că ați putea avea hipogonadism, va verifica, cu ajutorul unui test de sânge, nivelurile hormonilor.
- Hormonul foliculostimulant (FSH) și hormonului luteinizant (LH). Glanda pituitară produce acești hormoni cunoscuți și sub denumirea de gonadotropine.
- La persoanele de sex feminin va fi testat nivelul de estrogen și progesteron. Medicul poate evalua și hormonului anti-Mullerian, care indică gradul de îmbătrânire a ovarului.
- La persoanele de sex masculin va fi testat nivelul de testosteron. Testele de testosteron sunt, de obicei, efectuate dimineața, când nivelurile hormonale sunt cele mai ridicate. Totodată, medicul poate solicita și o analiză a spermei pentru a verifica numărul de spermatozoizi, pentru că hipogonadismul reduce numărul de spermatozoizi.
În plus, medicul poate solicita analize suplimentare pentru a ajuta la confirmarea unui diagnostic și pentru a exclude alte cauze. Acestea includ:
- Teste de prolactină - hormonul prolactină influențează dezvoltarea sânilor și producția de lapte matern, dar este prezent și la persoanele de sex masculin.
- Teste ale funcției tiroidiene - va fi verificat nivelul hormonilor tiroidieni, deoarece disfuncția tiroidiană poate provoca simptome similare cu hipogonadismul.
- Teste pentru fier - dacă nivelul de fier din organism este prea mare, pot să apară depuneri de fier la nivelul glandei pituitare și a glandelor sexuale cu afectarea funcționării acestora. Din acest motiv, medicul va verifica dacă există un nivel ridicat de fier în sânge.
Teste genetice
Acestea sunt recomandate dacă este suspectată o anomalie cromozomială, cum ar fi sindromul Turner.
Teste imagistice
Tratament
Tratamentele vor fi aplicate specific, în funcție de tipul hipogonadismului.
În cazul hipogonadismului secundar, când cauza este prezența unei tumori la nivelul glandei pituitare (adenom hipofizar), la ambele sexe, tratamentul va avea ca scop micșorarea sau îndepărtarea tumorii. Tratamentul poate include medicamente, radiații sau chiar intervenție chirurgicală.
Tratamentul hipogonadismului feminin - în acest caz, opțiunile de tratament vor depinde de tipul de afecțiune, de vârsta pacientei și de dorința de a obține sau nu o sarcină. Tratamentul va implica creșterea cantității de hormoni sexuali feminini.
Dacă diagnosticul este de hipogonadism primar și insuficiență ovariană, pentru obținerea unei sarcini se poate efectua fertilizare in vitro cu ovocite donate.
Dacă diagnosticul este hipogonadism secundar și există și niveluri scăzute ale hormonului foliculostimulant (FSH), tratamentul presupune, de obicei, injecții cu acest hormon. Unele persoane vor avea nevoie de injecții atât cu FSH, cât și cu hormonul coriogonadotropină umană (HCG), pentru a declanșa ovulația.
Unele persoane vor necesita terapie cu estrogeni. Estrogenul suplimentar poate fi administrat prin plasturi sau pastile.
În cazul unei paciente care nu are uter (a suferit o intervenție chirurgicală de îndepărtare a uterului - histerectomie), terapia cu estrogeni va fi, probabil, prima opțiune de tratament.
Dacă pacienta are uter, pentru a nu crește riscul de cancer endometrial ca urmare a nivelurilor crescute de estrogen, se utilizează, de regulă, o combinație de estrogen și progesteron. Progesteronul poate reduce riscul de cancer endometrial, dacă administrați estrogen pe termen lung.
Tratamentul hipogonadismului masculin - injecțiile cu un hormon de eliberare a gonadotropinei (GnRH) sau cu gonadotropine (cum ar fi HCG sau FSH) pot declanșa pubertatea sau pot crește producția de spermatozoizi. Aceste tratamente sunt adecvate dacă sunteți interesat să concepeți și aveți hipogonadism secundar.
Dacă aveți hipogonadism primar, ca soluții pentru fertilitate există varianta de folosire de spermă de la donator sau se poate încerca injecția intracitoplasmatică a spermei.
Dacă fertilitatea nu este o problemă, tratamentul presupune terapie de înlocuire cu testosteron prin intermediul injecțiilor, pastilelor, plasturi sau geluri.
Hipogonadismul este o afecțiune cronică, cu excepția cazului în care o afecțiune tratabilă o cauzează. Altfel, boala va necesita tratament pe tot parcursul vieții, pentru că nivelurile de hormoni scad în momentul stopării tratamentului. Prognosticul în cazul diagnosticării cu hipogonadism este bun, pentru că cele mai multe cazuri răspund bine la tratamentul medical adecvat.
Pe lângă tratamentului indicat de medic, se poate apela la grupurile de terapie de sprijin, care pot ajuta, cu suport psihologic înainte, în timpul și după tratament.
Complicaţii
Complicațiile hipogonadismului netratat diferă în funcție de momentul în care se dezvoltă boala: în timpul dezvoltării intrauterine, la pubertate sau maturitate.
Complicațiile hipogonadismului pot include:
- formarea de organe genitale anormale;
- ginecomastie (sâni măriți la bărbați);
- infertilitate;
- disfuncție erectilă;
- osteoporoză;
- stimă de sine scăzută.
Prevenție
Nu există posibilitatea prevenirii hormonilor sexuali scăzuți din afecțiuni genetice sau afectarea ovarelor/testiculelor, hipotalamusului sau glandei pituitare.
Sunt utile modificări ale stilului de viață care pot ajuta la menținerea normală a nivelului de hormoni sexuali, acestea incluzând:
- dietă sănătoasă;
- exerciții fizice regulate;
- menținerea unei greutăți adecvate;
- evitarea consumului de alcool și droguri.
Bibliografie
- Kumar, Peeyush, et al. “Male Hypogonadism: Symptoms and Treatment.” Agricultural Policy Paper, vol. 1, no. 3, 1 Jan. 2010, pp. 297–297, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3255409/
- NHS Choices. Bronchiolitis. 2023, www.nhs.uk/conditions/bronchiolitis/
- “Male Hypogonadism-Male Hypogonadism - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/male-hypogonadism/symptoms-causes/syc-20354881
Alte afecțiuni similare
Hipocalcemie (lipsa de calciu)
Calciul reprezintă un mineral esențial în funcția organismului uman. Se știe că organismul uman conține aproximativ 1200 mg calciu, din care cea mai mare parte (99%)...
Vezi detalii
Hipoestrogenism
Hipoestrogenismul sau deficitul de estrogen este termenul folosit pentru a descrie nivelul mai scăzut decât normal al estrogenului, principalul hormon sexual la...
Vezi detalii
Hipoglicemie
Prin hipoglicemie se înțelege scăderea bruscă a glicemiei sub valoarea de 70 mg/dl, astfel încât organismul, în special creierul, va fi privat de „combustibilul” necesar...
Vezi detalii
Hipospadias
Hipospadiasul este o afecțiune congenitală în care deschiderea uretrei se află în partea inferioară a penisului și nu în vârf. După testiculii necoborâţi, hipospadiasul...
Vezi detalii
Hipotensiune arterială (tensiune mică)
Tensiunea arterială mică sau hipotensiunea arterială a fost definită de OMS ca tensiune arterială sistolică sub 110 mm Hg la bărbați și sub 100 mm Hg la femei,...
Vezi detalii
Hipotensiune ortostatica
Hipotensiunea ortostatica (posturala) reprezinta scaderea excesiva a TA -tensiune arteriala (tipic mai mica de 20/10 nmHg) la trecerea in ortostatism. Lesinul, ameteala,...
Vezi detalii
Echipa medicală - Endocrinologie , Ginecologie și Obstetrica - Ginecologie
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
