Incontinența urinară femei

Descoperă informații utile despre incontinența urinară femei: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre incontinența urinară la femei

Incontinența urinară este definită ca pierderea involuntară de urină. Poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă și sex, dar este mai frecventă la femei, în special odată cu înaintarea în vârstă, după sarcini multiple sau în perioada postmenopauză.

Incontinența urinară nu este o boală în sine, ci un simptom al unei disfuncții urologice sau neurologice subiacente.

Există mai multe tipuri diferite de incontinență, care au cauze, caracteristici și factori declanșatori diferiți. Identificarea tipului de incontinență este o parte importantă a diagnosticului și planului de tratament.

Incontinența urinară la femei poate fi:

de urgență: provoacă o nevoie intensă de a urina imediat; de multe ori, se întâmplă prea repede pentru a mai putea ajunge la toaletă și astfel apar scurgerile de urină; vezica hiperactivă este o cauză frecventă a incontinenței de urgență;
de efort: apare atunci când există scurgeri de urină în timpul anumitor activități, cum ar fi râsul, tusea, strănutul, alergatul, săritul sau ridicarea de obiecte grele;
de preaplin: apare atunci când vezica urinară nu se golește complet la fiecare urinare; este mai probabil să apară dacă pacienta are și alte afecțiuni precum accident vascular cerebral sau diabet;
incontinență mixtă: apare atunci când există o combinație de mai multe afecțiuni care duc la probleme de scurgeri ale vezicii urinare; de exemplu, incontinența de efort poate fi dublată de o vezică hiperactivă.

Cauze

Incontinența urinară este, de obicei, provocată de probleme cu mușchii și nervii care ajută vezica urinară să rețină sau să elimine urina. Anumite condiții de sănătate specifice femeilor, cum ar fi sarcina, nașterea și menopauza, pot cauza probleme cu acești mușchi și nervi.

Alte cauze ale incontinenței urinare includ:

supraponderalitatea: pune presiune asupra vezicii urinare, ceea ce poate slăbi în timp mușchii; o vezică urinară slabă nu poate reține la fel de multă urină;
constipația: probleme cu controlul vezicii urinare pot apărea și la femeile care suferă de constipație cronică. Efortul de a avea scaun poate pune presiune asupra vezicii urinare și a mușchilor planșeului pelvin; acest lucru slăbește mușchii și poate provoca incontinență urinară sau scurgeri;
leziuni ale nervilor: nervii deteriorați pot trimite semnale către vezică la momentul nepotrivit sau deloc; nașterea și unele problemele de sănătate, cum ar fi diabetul și scleroza multiplă, pot provoca leziuni ale nervilor la nivelul vezicii urinare, uretrei sau mușchilor planșeului pelvin;
chirurgia: orice intervenție chirurgicală care implică organele reproducătoare ale unei femei, cum ar fi o histerectomie, poate deteriora mușchii planșeului pelvin, mai ales dacă uterul este îndepărtat; dacă mușchii planșeului pelvin sunt deteriorați, mușchii vezicii urinare ai femeii pot să nu funcționeze așa cum ar trebui.

Uneori, incontinența urinară durează doar pentru o perioadă scurtă de timp și apare din alte motive, cum ar fi:

anumite medicamente: incontinența urinară poate fi un efect secundar al medicamentelor precum diureticele (pastile pentru eliminarea apei), utilizate pentru tratarea insuficienței cardiace, cirozei hepatice, hipertensiunii arteriale și anumitor boli de rinichi; incontinența dispare adesea odată cu oprirea tratamentului;
cafeină: băuturile cu cafeină pot provoca umplerea rapidă a vezicii urinare, ceea ce poate provoca scurgeri de urină; studiile sugerează că femeile care beau mai mult de două căni de băuturi cu cafeină pe zi pot fi mai predispuse la probleme de incontinență;
infecții: infecțiile tractului urinar și ale vezicii urinare pot provoca incontinență pentru o perioadă scurtă de timp; controlul vezicii urinare revine adesea odată ce infecția dispare.

Factori de risc

Factorii care cresc riscul de a dezvolta incontinență urinară includ:

condiții medicale specifice femeilor: sarcina, nașterea, menopauza și anatomia feminină normală;
vârsta: odată cu înaintarea în vârstă, mușchii din vezica urinară și uretră își pierd o parte din forță, ceea ce crește riscul pierderii involuntare de urină;
excesul de greutate: greutatea suplimentară crește presiunea asupra vezicii urinare și a mușchilor din jur, ceea ce îi slăbește și permite scurgerea urinei la tuse sau strănut;
fumatul: consumul de tutun poate crește riscul de incontinență urinară;
antecedente familiale: dacă un membru apropiat al familiei are incontinență urinară, în special incontinență de urgență, riscul de a dezvolta afecțiunea este mai mare;
unele boli: afecțiunile neurologice sau diabetul pot crește riscul de incontinență.

Simptome

Simptomele variază în funcție de tipul de incontinență, dar în general includ:

pierderea involuntară de urină în timpul activităților fizice (tuse, strănut, alergare);
nevoia urgentă și bruscă de a urina;
scurgeri de urină înainte de a ajunge la toaletă;
nevoia de a urina frecvent, inclusiv noaptea (nicturie);
senzația de golire incompletă a vezicii.

Aceste simptome pot varia în intensitate și frecvență, afectând diferit viața de zi cu zi a femeilor.

Diagnosticare

Diagnosticul corect al tipului de incontinență este esențial pentru un tratament eficient. Evaluarea clinică include:

anamneză completă:
istoricul simptomelor urinare;
frecvența episoadelor de incontinență;
factorii declanșatori;
istoricul obstetric și ginecologic;
tratamente actuale;
alte boli asociate.
examen fizic:
examinarea pelvisului și a perineului;
test de tuse în poziție ortostatică pentru evidențierea incontinenței de efort;
evaluarea tonusului muscular pelvin.
teste complementare:
sumar de urină și urocultură: pentru a exclude eventuale infecții;
ecografie pelvină: pentru evaluarea vezicii și a reziduului post-micțional;
urodinamică: evaluare specializată a funcției vezicii, indicată în cazuri complexe sau înainte de chirurgie;
cistoscopie: dacă există suspiciune de tumoră, fistule sau leziuni uretrale.

Tratament

Tratamentul incontinenței urinare la femei depinde de tipul și severitatea afecțiunii. Poate include opțiuni conservatoare, farmacologice sau chirurgicale:

modificări ale stilului de viață:
reducerea consumului de lichide iritante (cofeină, alcool, băuturi carbogazoase);
pierderea în greutate (dacă există obezitate);
evitarea constipației;
renunțarea la fumat (în caz de tuse cronică).
exerciții de întărire a planșeului pelvin (exercițiile Kegel): reprezintă tratamentul de primă linie, mai ales în incontinența de efort;
tratament medicamentos;
dispozitive și intervenții minim invazive:
pesăr vaginal: util în special la femeile cu prolaps genital asociat;
injecții cu agenți de volum (colagen) în uretră, pentru creșterea rezistenței sfincterului.
tratament chirurgical: recomandat în cazurile severe sau care nu răspund la terapiile conservatoare.

Tratamentul trebuie personalizat în funcție de vârstă, severitate, comorbidități și opțiunile pacientei.

Complicații

Complicațiile incontinenței urinare la femei includ:

probleme ale pielii: pot apărea erupții cutanate, infecții ale pielii și răni din cauza mediului umed;
infecții urinare: incontinența crește riscul de infecții repetate ale tractului urinar;
impact asupra vieții: incontinența urinară poate afecta relațiile sociale, profesionale și personale.

Prevenție

Deși nu toate cazurile de incontinență urinară pot fi prevenite, anumite măsuri pot reduce riscul de apariție a acesteia dacă sunt adoptate din timp:

exerciții regulate ale planșeului pelvin, mai ales în timpul sarcinii și după naștere;
menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
tratamentul precoce al constipației și infecțiilor urinare;
evitarea fumatului;
consult medical periodic, în special după menopauză;
controlul regulat al glicemiei la pacientele cu diabet.

Întrebări frecvente despre incontinența urinară la femei

Ce este incontinența urinară și cât de frecventă este la femei?

Care sunt principalele tipuri de incontinență urinară la femei?

Ce cauzează incontinența urinară la femei?

Cum se poate preveni incontinența urinară?

Cum se diagnostichează incontinența urinară?

Care sunt opțiunile de tratament pentru incontinența urinară?

Exercițiile Kegel chiar ajută?

Ce complicații poate provoca incontinența urinară?

Incontinența urinară poate dispărea de la sine?

Când trebuie să merg la medic pentru incontinența urinară?

Bibliografie

“Urinary Incontinence in Women.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/urinary-incontinence/urinary-incontinence-in-women.
“Urinary Incontinence - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/urinary-incontinence/symptoms-causes/syc-20352808. Accessed 13 July 2025.
NHS website. “Urinary Incontinence.” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/urinary-incontinence/. Accessed 13 July 2025.
“Urinary Incontinence: Causes, Leakage, Types & Treatment.” Cleveland Clinic, 5 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17596-urinary-incontinence. Accessed 13 July 2025.
“Urinary Incontinence | Office on Women’s Health.” OASH | Office on Women’s Health, 2016, womenshealth.gov/a-z-topics/urinary-incontinence. Accessed 13 July 2025.
“Female Urinary Incontinence.” NewYork-Presbyterian, 2025, www.nyp.org/womens/urogynecology/female-urinary-incontinence. Accessed 13 July 2025.
https://www.facebook.com/WebMD. “Urinary Incontinence in Women.” WebMD, 2025, www.webmd.com/urinary-incontinence-oab/ss/slideshow-incontinence-in-women. Accessed 13 July 2025.