Despre insuficiența respiratorie acută
Oxigenul pe care îl respirăm ajunge în sânge și de acolo, prin vasele de sânge este transportat către organele corpului, pentru că organismul să poată funcționa optim. Respirația este, așadar, esențială pentru viață și sănătate. Insuficiența respiratorie reprezintă incapacitatea sistemului respirator de a realiza schimburile gazoase (O2 și CO2), respectiv alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolo-capilar, ceea ce duce la modificarea gazelor în sângele arterial.
Insuficiența respiratorie acută apare atunci când se acumulează lichid în sacul de aer din plămâni. Când se întâmplă acest lucru, plămânii nu pot elibera oxigen în sânge și, la rândul lor, organele nu pot obține suficient sânge bogat în oxigen pentru a funcționa eficient. De asemenea, puteți dezvolta insuficiență respiratorie acută dacă plămânii nu pot elimina dioxidul de carbon din sânge. Acest lucru se întâmplă atunci când capilarele sau vasele mici de sânge care înconjoară sacul de aer nu pot înlocui corect dioxidul de carbon cu oxigenul.
Insuficiența respiratorie poate fi acută sau cronică. Când vorbim de forma acută, principalul simptom este acela că nu există suficient oxigen în organism. În cele mai multe cazuri, boala poate duce la deces, dacă nu este tratată rapid.
Clasificarea insuficienței respiratorii acute:
- Tipul I – hipoxemica, produsă prin aterarea raportului de ventilație perfuzie plus hipoventilație alveolară;
- Tipul II – hipercapnica, ce indică ventilație alveolara inadecvată.
Sindromul respirator hipoxic înseamnă că nu există suficient oxigen în sânge, iar nivelul de dioxid de carbon este aproape de normal. Hipercapnia înseamnă o diminuare a dioxidului de carbon din sânge.
Cauze
Insuficiența respiratorie acută are mai multe cauze, foarte diferite:
- Tipul I: BPOC, astm bronsic, pneumonie, edem pulmonar, fibroză pulmonară, pneumothorax, trombembolism pulmonar, hipertensiune arteriala, sindrom de detresa respiratorie acuta (ARDS), boli cardiace congenitale;
- Tipul II: BPOC, astm sever, boli musculare, miastenie, polineuropatie, polimielită, traumatisme toracice și craniene, obezitate, supradozaj droguri, intoxicații, ARDS, mixedem, edem pulmonar.
Factori de risc
Este posibil să fiți în pericol de a face insuficienta respiratorie acută dacă vă încadrați în unul dintre cele expuse mai jos:
- sunteți fumător;
- consumați alcool;
- există un istoric familial de boli sau afecțiuni respiratorii;
- ați suferit o leziune a coloanei vertebrale, a creierului sau a pieptului;
- aveți un sistem imunitar slăbit;
- aveți probleme respiratorii cronice (pe termen lung), cum ar fi cancerul pulmonar, boala pulmonara obstructiva cronica sau astmul.
Simptome
Simptomele insuficienței respiratorii acute depind, pe de o parte, de cauza ei și, pe de altă parte, de nivelul dioxidului de carbon și a oxigenului din sânge. Persoanele cu un nivel ridicat de dioxid de carbon pot experimenta:
- respirația rapidă;
- confuzie, somnolență sau chiar comă.
Persoanele cu nivel scăzut de oxigen pot să se confrunte cu:
- incapacitatea de a respira (dispnee, polipnee);
- albastru în piele, degete sau buze (cianoza cutaneo-mucoasa).
Persoanele cu insuficiență acută a plamanilor și niveluri scăzute de oxigen pot prezenta:
- neliniște;
- anxietate;
- somnolență;
- pierderea conștienței;
- respirația rapidă și superficială;
- aritmii, tahicardie;
- transpirație profundă.
Diagnosticare
Insuficiența respiratorie este o boală respiratorie care poate pune în pericol viața. Tocmai de aceea, afecțiunea necesită stabilirea rapidă a diagnosticului de medicul pneumolog și începerea unui tratament adecvat. În aceste condiții, medicul recomandă:
- investigații de laborator: hemoleucograma poate indica o anemie a pacientului (ceea ce agravează hipoxia tisulară). Pe de altă parte, este nevoie de o analiză a gazelor respiratorii, din două motive: pe de o parte ajută la confirmarea diagnosticului, pe de altă parte ajută la stabilirea formei de insuficiență respiratorie. În același timp, analizele de laborator ajută medicul specialist să-și dea seama dacă există disfuncții ale funcției renale sau hepatice și dacă există riscuri privind instalarea unor alte complicații (electroliți precum potasiu, magneziu, fosfat pot agrava insuficiența respiratorie).
- investigații imagistice: două investigații sunt importante în cazul suspectării unei insuficiențe respiratorii: radiografia toracică (este cea mai importantă, pentru că poate indica cauza afecțiunii), echocardiografia (este indicată numai atunci când medicul specialist bănuiește că există o cauză cardiacă a insuficienței respiratorii). În unele cazuri poate fi nevoie de un RMN.
- investigarea funcțiilor pulmonare: sunt utile mai ales în evaluarea insuficienței respiratorii cronice. Pacienții cu insuficiență respiratorie acută nu pot efectua aceste teste.
- cateterizarea cordului drept: este considerată o manevră controversată în terapia pacienților care se afla în stare critică. Medicul specialist este cel care poate recomanda această investigație.
Tratament
Tratamentul se adresează, în primă fază, oricăror condiții care pot apărea. Medicul va trata apoi insuficiența respiratorie cu o varietate de opțiuni terapeutice. Acesta poate prescrie medicamente pentru durere sau alte medicamente care ajută pacientul să respire mai bine. Dacă pacientul poate respira singur iar hipoxemia este ușoară, poate fi ajutat suplimentar cu oxigen. Rezervoarele de aer portabile sunt disponibile dacă starea pacientului necesită așa ceva. Dacă pacientul nu poate respira pe cont propriu, medicul poate introduce un tub de respirație în gură sau nas. Acesta este conectat la un ventilator iar, în acest fel, funcția respiratorie a bolnavului este restabilită. În cazurile foarte grave, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală.
Complicații
Insuficiența respiratorie acută poate avea complicații dintre cele mai diverse:
- complicații renale: acestea apar mai ales la pacienții care se află în stare critică. Insuficiența renală acută care se instalează la pacientul diagnosticat cu insuficiență respiratorie acută are un prognostic grav, iar rata mortalității este mare. Pericolul cel mai mare îl reprezintă pacienții care se află în stare critică.
- complicații cardiovasculare: poate fi vorba despre hipotensiune, debit cardiac redus, aritmii, sau chiar infarct miocardic acut. Aceste complicații pot rezulta în urma ventilației mecanice, sau în urma folosirii cateterelor arteriale pulmonare.
- complicații pulmonare: embolism pulmonar, fibroză pulmonară, pneumonie nosocomială. Este nevoie de radiografii toracice regulate, dar este important de știut că oxigenul folosit în cantități mari poate agrava leziunile pulmonare.
- infecții nosocomiale: mai ales din cauza folosirii dispozitivelor mecanice, insuficiența respiratorie acută se poate solda cu pneumonie, infecții urinare sau sepsis.
- complicații gastro-intestinale: principalele complicații gastro-intestinale care pot apărea ca urmare a insuficienței respiratorii acute sunt: hemoragia, distensia gastrică sau diareea, ileus, pneumoperitoneu. Pacienții mai pot suferi și ulcerații (în urma stresului).
- complicații neurologice: convulsii, deficite motorii, polineuropatie periferică, AVC.
- complicații nutriționale: malnutriția are un efect negativ asupra capacității de a respira, dar și asupra complicațiilor care pot apărea. Mai pot apărea complicații asociate cu tuburile nasogastrice (distensie abdominală, diaree) sau ca urmare a nutriției pacientului pe cale parenterală (complicații mecanice, de natură infecțioasă sau metabolică).
Prevenție
Prevenirea insuficienței respiratorii implică o combinație de măsuri pentru a reduce riscul de afecțiuni care pot duce la insuficiență respiratorie și pentru a menține sănătatea generală a sistemului respirator. Iată câteva metode de prevenție:
- Vaccinare: vaccinul antigripal ajută la prevenirea gripei, care poate evolua spre pneumonie și insuficiență respiratorie. Vaccinul pneumococic protejează împotriva infecțiilor pneumococice, care pot cauza pneumonie severă;
- Evitarea fumatului: Fumatul dăunează grav plămânilor și crește riscul de boli respiratorii cronice, cum ar fi BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), care pot duce la insuficiență respiratorie acută;
- Controlul bolilor cronice: managementul adecvat al astmului și BPOC prin medicamente prescrise, cum ar fi inhalatoarele și corticosteroizii, poate preveni exacerbările care pot duce la insuficiență respiratorie acută. Menținerea sub control a diabetului și a bolilor cardiace reduce riscul de complicații care pot afecta funcția respiratorie;
- Igienă riguroasă: spălarea frecventă a mâinilor ajută la prevenirea răspândirii infecțiilor respiratorii. Evitarea contactului cu persoanele bolnave minimizează riscul de a contracta infecții respiratorii;
- Evitarea expunerii la poluanți: evitarea expunerii la poluare, fum și alte substanțe iritante poate ajuta la menținerea sănătății plămânilor. Este importantă utilizarea echipamentului de protecție adecvat în mediile de lucru cu praf, fum sau substanțe chimice;
- Exerciții fizice regulate: activitatea fizică regulată poate îmbunătăți funcția pulmonară și cardiovasculară, contribuind la prevenirea afecțiunilor respiratorii;
- Tratamentul prompt al infecțiilor respiratorii: tratarea promptă și adecvată a infecțiilor respiratorii minore poate preveni complicațiile care ar putea duce la insuficiență respiratorie acută;
- Controlul greutății: menținerea unei greutăți sănătoase poate ajuta la prevenirea apneei obstructive de somn și a altor afecțiuni care pot afecta respirația;
- Managementul stresului: reducerea stresului și practicarea tehnicilor de relaxare pot ajuta la prevenirea atacurilor de panică și a altor probleme care pot afecta respirația.
Implementarea acestor măsuri poate contribui la reducerea riscului de insuficiență respiratorie acută și la menținerea sănătății generale a sistemului respirator.
Întrebări frecvente despre insuficiența respiratorie acută
Alte afecțiuni similare
Insuficiența ovariană
Insuficiența ovariană este definită ca incapacitatea ovarelor de a-și realiza funcția endocrină, respectiv de a produce gameți, lucru care, fiziologic, se întâmplă la...
Vezi detalii
Insuficienţa pulmonară
Insuficienţa pulmonară (regurgitație pulmonară) se referă la un fluxul invers al sângelui din artera pulmonară înapoi în ventriculul drept al inimii în timpul diastolei...
Vezi detalii
Insuficiența renală
Insuficiența renală este o afecțiune gravă în care ambii rinichi nu mai funcționează în parametri normali. Astfel, rinichii nu-și mai îndeplinesc funcția de bază, aceea...
Vezi detalii
Insuficienţă tricuspidiană
Insuficiența tricuspidiană, cunoscută și sub numele de regurgitare tricuspidiană, este o afecțiune a valvei cardiace, în care valva tricuspidă, cea dintre ventriculul...
Vezi detalii
Insuficiență venoasă cronică
Insuficiența venoasă cronică este o afecțiune a sistemului circulator care afectează venele picioarelor și care poate duce la complicații grave. Insuficiența venoasă...
Vezi detalii
Insulinom
Insulinomul este o tumora rara a celulelor β-pancreatice care secreta insulina in exces. Dintre toate insulinoamele, 80% sunt unice si daca sunt identificate rezectia...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
