Pneumonia interstițială

Descoperă informații utile despre pneumonia interstițială: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre pneumonia interstițială

Pneumonia interstițială este o afecțiune inflamatorie în care țesuturile de susținere ale sacilor alveolari (pulmonari) se îngroașă. Pneumonia interstițială este diferită de pneumonia alveolară, afecțiune în care sunt afectate alveolele pulmonare. Pneumonia interstițială este o boală rară iar majoritatea pacienților sunt adulți. Cu toate acestea, afecțiunea poate să apară atât la copiii cu vârsta sub șapte ani (pneumologie pediatrică), dar și la seniorii cu vârsta peste 80 de ani. Nu s-a descoperit un risc mai mare la o categorie de gen, bărbații și femeile sunt afectați în egală măsură de această boală. De asemenea, pneumonia interstițială nu este asociată cu fumatul.

În cele ce urmează, îți oferim mai multe informații despre această boală: care sunt cauzele, simptomele, modul în care se tratează, care sunt factorii de risc, dar și complicațiile, cum se manifestă afecțiunea la copii.

Pneumonia interstițială este așadar o afecțiune pulmonară, pentru că se ajunge la inflamarea și îngroșarea țesuturilor de susținere dintre sacii alveolari (de aer), ceea ce afectează, în cele din urmă, respirația și nu numai, pentru că respirația înseamnă aport de oxigen în sânge și celelalte țesuturi.

Pneumonia interstițială este o afecțiune gravă. În multe cazuri, prognosticul este sever, iar majoritatea deceselor intervin ca urmare a insuficienței respiratorii. Recuperarea respiratorie a pacienților poate să fie completă, dar la unii dintre ei boala progresează către pneumonia interstițială cronică. Nu este imposibil ca episoade de pneumonie interstițială acută să reapară.

Cauze

Pneumonia interstițială nu are o cauză foarte clară, manifestările bolii sunt asemănătoare cu cele ale altor boli respiratorii, cum ar fi, de exemplu, sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA). Specific pneumoniei este și faptul că singura modalitate de confirmare a bolii este biopsia pulmonară. În general, diagnosticarea se face eliminând alte cauze (care pot afecta alveolele). În unele cazuri, tratamentul este considerat de susținere, fiind necesară ventilația mecanică.

Se consideră că această inflamare a interstițiului pulmonar este, de fapt, o reacție a sistemului imunitar, pentru că atunci când organismul este expus la anumite substanțe sau agenți patogeni nu mai reușește să transporte eficient oxigenul la organe și țesuturi.

Pneumonia interstițială se declanșează atunci când o leziune de la nivelul plămânilor declanșează un răspuns anormal de vindecare, iar consecința imediată constă în cicatrizarea și îngroșarea țesuturilor din jurul sacilor alveolari. Acesta este motivul pentru care oxigenului îi este mai greu să pătrundă în fluxul sanguin.

Chiar dacă încă se mai fac cercetări, se bănuiește că există:

cauze de mediu/cauze ocupaționale: expunerea pe termen lung la toxine și agenți poluanți. Aceste substanțe pot degrada foarte grav plămânii (pulbere de siliciu, fibrele de azbest, praful de la cereale, fecalele păsărilor și animalelor, radiațiile);
cauze medicamentoase: sunt medicamente care deteriorează țesutul plămânilor. Este vorba despre medicamentele folosite în chimioterapie, sau cele prescrise pentru a regla bătăile neregulate ale inimii. Mai poate fi vorba și despre antibiotice, sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
cauze legate de existența unor boli care afectează țesutul pulmonar: bolile autoimune de pildă (poliartrita reumatoidă, scleroderma, sarcoidoza).

Trebuie reținut, însă, că substanțele și bolile care pot conduce la declanșarea pneumoniei interstițiale nu sunt cunoscute pe deplin, încă se mai fac cercetări în acest sens.

Factori de risc

Pe lângă cauzele declanșatoare ale pneumoniei interstițiale, trebuie să menționăm și factorii de risc ai acestei afecțiuni. Iată-i pe cei mai importanți:

virușii: citomegalovirusul, adenovirusul, rujeola, rubeola;
bacteriile: bacilul Koch, listeria, chlamydia, legionella;
paraziții: toxoplasmoza;
afecțiunile inflamatorii sistemice;
bolile sistemice: sarcoidoză, leucemii;
disfuncțiile ale sistemului imunitar: pentru că provoacă stări de sensibilitate;
factorii genetici: rude care au fost diagnosticate cu pneumonie intestițială;
radioterapia;
chimioterapia;
transplantul de măduvă osoasă;
transplantul de plămâni;
malformațiile pulmonare congenitale;
boala de reflux gastroesofagian.

Simptome

Pneumonia interstițială se manifestă prin:

cefalee;
febră;
tuse uscată care ulterior devine productivă;
durere toracică;
oboseală exagerată;
dispnee (respirație scurtă);
scădere în greutate;
apariția cianozei.

Manifestările apar progresiv și se pot agrava dacă afecțiunea nu este tratată corespunzător. Există situații în care simptomele se instalează numai atunci când plămânii sunt afectați definitiv.

Diagnosticare

Este important de știut că pneumonia interstițială, mai ales în forma ei acută, trebuie diferențiată de alte afecțiuni precum:

bolile pulmonare interstițiale;
insuficiența cardiacă acută;
infecțiile;
hemoragia alveolară;
boală pulmonară indusă de medicamente;
boala pulmonară indusă de radiații.

Diagnosticul pneumoniei interstițiale se stabilește în principal în urma:

anamnezei;
examenului clinic realizat de medicul specialist;
investigațiilor imagistice;
măsurării funcțiilor vitale.

De asemenea, medicul specialist poate recomanda investigații suplimentare precum:

examen radiologic pulmonar;
tomografie computerizată pulmonară;
spirometrie: este un test folosit pentru evaluarea funcției pulmonare;
puls-oximetrie: ajută la monitorizarea saturației arteriale de oxigen;
lavaj bronhoalveolar: este o metodă prin care se recoltează celulele, particulele minerale și agenții patogeni la nivel alveolar;
bronhoscopie: este o metodă de investigare invazivă, realizată cu un bronhoscop flexibil/rigid, care are rolul scopul de a investiga sistemul respirator traheobronșic;
ecocardiogramă: poate evidenția afecțiunile inimii care pot impacta în mod negativ plămânii;
analize de laborator: pentru confirmarea bacteriilor sau virusurilor care au cauzat dezvoltarea pneumoniei interstițiale. Medicul poate indica, de asemenea, hemoleucograma completă;
biopsie pulmonară: este un procedeu invaziv care, în cele mai multe cazuri, este o modalitate de a stabili un diagnostic precis.

Tratament

Nu numai cauzele pneumoniei interstițiale nu se cunosc în totalitate, dar nici tratamentul nu este clar stabilit. În general, se merge pe ideea de tratament multidisciplinar, pentru a da mai multe șanse pacientului.

Tratamentul de bază în pneumonia interstițială constă în oxigenare adecvată, ceea ce înseamnă ventilație mecanică. Utilizarea oxigenului nu poate stopa însă evoluția bolii, poate doar să ajute pacientul să respire mai ușor și să facă exerciții fizice. De asemenea, terapia cu oxigen poate să amelioreze complicațiile, în cazul în care acestea apar, să reducă presiunea sanguină în zona inimii și să îmbunătățească calitatea somnului pacientului.

Acest tratament de susținere pe bază de oxigen poate fi completat de:

antibiotice cu spectru larg;
medicamente antivirale: pentru a exclude cauza infecțioasă;
corticoterapia: deși este folosită pe scară largă, nu s-a demonstrat însă eficacitatea sa;
intervenție chirurgicală: în unele cazuri, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală, mai ales în cazul pacienților care dezvoltă o formă severă a bolii sau care nu răspund la alte tipuri de tratament.

Este important de știut că, în cazul pneumoniei interstițiale acute, mai ales starea pacienților se poate degrada rapid, prin urmare semnele vitale trebuie monitorizate regulat.

Pneumonia are un tratament naturist?

Pneumonia este o afecțiune gravă care nu se tratează numai cu remedii naturiste. Tratamentul naturist poate în schimb să amelioreze simptomele pneumoniei interstițiale:

ceaiurile au un efect calmant asupra tractului respirator și efect expectorant pentru secrețiile bronșice: ceai de mentă, ceai de eucalipt, ceai de turmeric, ceai de ciuboțica cucului, ceai de ghimbir.
uleiuri esențiale din plante: 3-5 picături amestecate cu miere de albine, de 3 ori pe zi.
gargară cu apă sărată.
suplimente alimentare cu echinaceea: mai ales în cazul pneumoniei virale.

Complicații

Potențialele complicații ale pneumoniei interstițiale sunt:

insuficiență respiratorie;
bacteriemie: prezența bacteriilor vii în sânge, migrând apoi spre diverse organe;
pleurezie (apă la plămâni): respirația se face cu dificultate pentru că se adună apă la nivelul țesutului pulmonar exterior;
abces pulmonar: este o infecție bacteriană care are forma unei acumulări de puroi;
septicemie: este o afecțiune mai rar întâlnită, caracterizată prin răspândirea infecției în fluxul sanguin și de aici în întreg organismul.

Există câteva categorii de persoane care sunt predispuse la dezvoltarea pneumoniei interstițiale și, de asemenea, există și persoane predispuse la complicații în urma acestei afecțiuni:

seniorii;
copiii mici;
persoanele cu un sistem imunitar slăbit;
persoanele cu afecțiuni medicale precum: diabet, boală cardiacă, ciroză hepatică.

Prevenție

Prevenirea pneumoniei interstițiale implică o serie de măsuri generale și specifice pentru a reduce riscul de infecție și inflamație a plămânilor. Iată câteva metode de prevenire:

Vaccinare: vaccinul antigripal protejează împotriva gripei, care poate complica și agrava afecțiunile pulmonare, inclusiv pneumonia interstițială. Vaccinul pneumococic ajută la prevenirea infecțiilor cu Streptococcus pneumoniae, care pot cauza diferite forme de pneumonie;
Evitarea expunerii la factori iritanți;
Renunțarea la fumat: evitarea fumatului și expunerii la fumatul pasiv este crucială, deoarece fumul de țigară dăunează plămânilor și crește riscul de infecții respiratorii;
Evitarea poluanților atmosferici și substanțele chimice;
Igienă personală: spălarea frecventă a mâinilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a răspândirii infecțiilor respiratorii. Evitarea contactului cu persoanele bolnave minimizează riscul de a contracta infecții respiratorii care pot evolua spre pneumonie;
Adoptarea de măsuri de protecție la locul de muncă: utilizarea măștilor, a echipamentului de protecție respiratorie și a altor măsuri de siguranță în mediile de lucru cu expunere la praf, substanțe chimice sau alți iritanți;
Îngrijirea bolilor cronice: persoanele cu boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC, fibroză pulmonară sau astm, ar trebui să urmeze un tratament adecvat și să fie monitorizate regulat de un medic;
Controlul afecțiunilor autoimune: persoanele cu boli autoimune care pot cauza pneumonie interstițială, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul, ar trebui să urmeze tratamente specifice pentru a reduce inflamația și riscul de infecție;
Stil de viață sănătos: activitatea fizică moderată poate îmbunătăți funcția pulmonară și capacitatea respiratorie. O dietă sănătoasă și echilibrată, bogată în nutrienți, poate ajuta la menținerea unui sistem imunitar puternic;
Monitorizarea și tratamentul infecțiilor respiratorii: tratamentul rapid și eficient al infecțiilor respiratorii, cum ar fi răcelile și gripa, poate preveni complicațiile care duc la pneumonie interstițială. Persoanele cu risc crescut ar trebui să fie atente la simptomele respiratorii și să consulte un medic dacă apar probleme respiratorii persistente;
Evitarea medicamentelor și tratamentelor nocive: unele medicamente pot cauza pneumonie interstițială ca efect secundar.

Întrebări frecvente

Câte tipuri de pneumonie interstițială există?

Pneumonia este contagioasă?

Ce alte măsuri trebuie luate pentru bolnavul de pneumonie interstițială?

Bibliografie

Medical News Today, „What to know about interstitial lung disease”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/320650
Mayo Clinic, „New definitions and diagnoses in interstitial pneumonia”: https://www.mayoclinic.org/medical-professionals/pulmonary-medicine/news/new-definitions-and-diagnoses-in-interstitial-pneumonia/mac-20438882
Mayo Clinic, „Interstitial lung disease”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/interstitial-lung-disease/symptoms-causes/syc-20353108
Science Direct, „Interstitial Pneumonia”: https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/interstitial-pneumonia
WebMD, „Interstitial Lung Disease (ILD): https://www.webmd.com/lung/interstitial-lung-disease
MedicineNet, „Interstitial Lung Disease (Interstitial Pneumonia): https://www.medicinenet.com/interstitial_lung_disease_interstitial_pneumonia/article.htm

Alte afecțiuni similare

Plaga

Plaga sau rana deschisă este o leziune traumatică ce se caracterizează prin întreruperea continuității tegumentului. Leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără...

Vezi detalii

Plagiocefalie

Plagiocefalia este o afecțiune craniană caracterizată prin aplatizarea sau asimetria capului unui bebeluș. Această deformare poate fi prezentă la naștere, fiind cauzată...

Vezi detalii

Pleurezie

Pleurezia se mai numește „apă la plămâni” și înseamnă acumularea de lichide la nivelul pleurei, pleura fiind țesutul care înconjoară plămânii. Această acumulare...

Vezi detalii

Pneumonie

Pneumonia reprezintă o infecție a plămânilor, a unui lob sau a unui segment pulmonar. Alveolele (mici saci aerieni aflați la nivelul plămânilor care ajută la schimbul de...

Vezi detalii

Pneumonie bacteriană

Pneumonia bacteriană reprezintă o infecție a plămânilor cauzată de bacterii. Cel mai adesea, ea este provocată de Streptococcus pneumoniae sau Pneumococ, dar și alte...

Vezi detalii

Pneumonie chimică

Pneumonia chimică este o formă de leziune pulmonară care apare atunci când sunt inhalate substanțe chimice toxice sau iritante. Spre deosebire de pneumonia infecțioasă,...

Vezi detalii